1,884 matches
-
despre pâne, Chișinău, 1978; Lenea-i cucoană prinsă-n capcană, Chișinău, 1982; Casă din cuvinte, Chișinău, 1984; Omul casă-și construiește, Chișinău, 1986; Ați văzut așa portar?, Chișinău, 1993; Târgul din poiană, Chișinău, 1996; Vai, ce litere ghidușe, Chișinău, 1999; Motanul poliglot, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Sorii și umbrele cărților pentru copii, „Cultura”, 1977, 8 ianuarie; Știrbu Titus (Bibliografie), Chișinău, 1997; Tudor Palladi, Târgul naturii și natura târgului, „Florile dalbe”, 1999, 14 ianuarie; Aurel Ciocanu, Veșnic vesel și ferice
STIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289937_a_291266]
-
și de la care au rămas numai cîteva scrisori și fragmente de scrisori în versiune siriacă. După moartea împăratului Marcian (27 ianuarie 457), anticalcedonienii au recîștigat teren la Alexandria, instituind o adevărată teroare; ei l-au ales pe Timotei, zis Eluros („motanul”, din cauza constituției sale delicate), ca antiepiscop al lui Proterios, succesorul lui Dioscor. La puțin timp după aceea, Proterios a fost asasinat în biserică în timpul unor tulburări și Timotei a ajuns la putere. A fost exilat de împăratul Leon în 460
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Mircea Dinescu. A tradus peste patruzeci de piese pentru teatrele din Bulgaria, dramaturgii selectați fiind I. L. Caragiale, Mihail Sebastian, Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Aurel Baranga, Paul Everac, D. Solomon, Ion Băieșu, D. R. Popescu, Matei Vișniec ș.a. Transpune libretul operei Motanul încălțat de Cornel Trăilescu, prima operă românească prezentată cu mare succes în Bulgaria, la Opera de Stat din Ruse, în 1976. Compune, de asemenea, un libret după Steaua fără nume de Mihail Sebastian, montat la Opera Națională din Sofia, în
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
ou Le Sens de l’autre, Iași, 1997; Rațiune și sentiment, Iași, 1999; Prințul și poeții, Iași, 1999; Prozatori belgieni, Iași, 1999. Traduceri: Jerzy Falicki, Istoria literaturii belgiene de limbă franceză, Iași, 1995; Henri Cornélus, Pisoiul Miau, Chișinău, 1997, Aventurile motanului Miau, București, 1998, Poveștile junglei, Iași, 2002 ; Guy Scarpetta, Elogiu cosmopolitismului, Iași, 1998; Carlo Masoni, Interior cu fereastră deschisă și alte nuvele, Iași, 1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
Viața literară”, „Opoziția” ș. a. Redactor politic la ziarul „Lupta”, codirector la „Ultima oră”, director de programe radiofonice (1928), e o vreme atașat de presă pe lângă delegația românească la Societatea Națiunilor. Între timp i se joacă piesele pentru copii Ciufulici și Motanul încălțat (ultima scrisă în colaborare cu Adrian Maniu), alta, Verde Împărat și zmeii, fiindu-i tipărită în 1924. Îi mai apar plachetele Flori și fluturi (1924), Jucării (1927) și traducerile Răpirea de Paul Bourget, Ditirambe către Dionysos de Friedrich Nietzsche
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
realistic, dar și cu o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina motanului, Întâmplări din război -, proiectate să includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
stranie, Chișinău, 1993; În palat la Verde Împărat, Chișinău, 1993; Insomnii, Chișinău, 1994; Oră de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
unui poet, pref. Mihai Gafița, București, 1972; Tanit, București, 1972; Mașinării romantice, București, 1973; Muzeul ploii, București, 1973; Carul cu mere, București, 1974; La lumina zăpezii, București, 1974; Negru Vodă, București, 1974; Războiul de treizeci de ani dintre dulăi și motani, Iași, 1974; Gloria ierbii, București, 1975; Istoria unei amfore, București, 1976; Țara lui Făt-Frumos, București, 1976; Poema Patriei, București, 1977; Ierbar de nervi, București, 1978; O oră de iubire, București, 1978; Peregrin valah, București, 1978; Amintiri despre mine, București, 1980
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n. 9 martie 1878, Bârlad - d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare de poezie pentru copii (Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Cloșca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.). Gândăcelul Elena Farago --De ce m-ai prins în pumnul tău, Așa plângea un gândăcel Copil frumos, tu nu știi oare În pumnul ce-l strângea să-lrupă. Că-s mic și eu și că mă doare? Și l-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi obosit. Capra cu trei iezi-Ion Creangă Avea cisme noi jupânul Și și-ambogățit stăpânul. Motanul Încălțat-Charles Perrault Priveau părinții cu nesaț Spre cămășile de nea, Dar din toți ,unul avea Aripă în loc de braț. Cei 11 cocori-H.Ch. Andersen Păsările nu-l primeau, Îl goneau și-l alungau, Vai, cât e de amărât Bobocul cel urât
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată,, Știți voi cine a purtat Cizmulița ca să-i poată Fi cuvântul ascultat? Motanul Încălțat-Charles Perrault Cine merele de aur Le-a păzit să nu le fure Păsări cu aripi de-aramă? Prâslea cel voinic și merele de aur-Petre Ispirescu Cunoașteți voi oare-o fetiță Ce roșieavea o scufiță? Scufița Roșie-Frații Grimm Dar pantoful
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Stelele fixe aduc o tot mai accentuată intruziune a cenzurii în destinul scriitorului. Constrâns să își restrângă aparițiile ca poet, el se concentrează asupra publicisticii și prozei, volumul Locuri și oameni, scriitori și parabole (1982), ca și romanul Aventurile marelui motan criminal Maciste (1983) constituind, prin plasarea deliberată în ireal, o încercare de expurgare a răului existențial și artistic reprezentat de presiunea ideologiei oficiale. Destinul lui P. se frânge neașteptat, în plină maturitate creatoare. După 1991 este redescoperită o latură ignorată
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
apără, București, 1968; Frunze, pomi, arbori, București, 1968; Ochiul neantului, București, 1969; Sunetul originar, București, 1969; Fum, București, 1971; Stelele fixe, București, 1977; Locuri și oameni, scriitori și parabole, București, 1982; Noaptea luminată, pref. Mihai Ungheanu, București, 1982; Aventurile marelui motan criminal Maciste, București, 1983; Stelele fixe, îngr. Valentina Pituț, postfață Romul Munteanu, București, 1995; Sonete, îngr. Valentina Pituț, București, 1995; Umbra unui țipăt, Timișoara, 1996; Scrisori de iubire din 21 de poeme, Timișoara, 1997; Ochiul neantului, îngr. Valentina Pituț, București
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
fi o prezență constantă, cu legende, schițe și nuvele realizate în cheie realistă sau aparținând tipului de narațiune-fabulă, precum și cu un roman istoric, Vântură-țară, în foileton (1922-1924). Elena Farago semnează proză scurtă de factură realistă, cât și modernistă - Ziarul unui motan, un excelent jurnal ficțional, de tip narațiune-parabolă, iar Victor Ion Popa nuvela Soldatul Fâlfăloaia. Schițe publică E. Lovinescu și Liviu Rebreanu, în timp ce Gala Galaction e prezent cu proză memorialistică. Se mai includ traduceri din basme și legende din literatura europeană
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
între 1946 și 1949. În perioada 1940-1944, obligat să plece din Cluj, întemeiază la București Editura și Tipografia Omnia, la care va publica peste două sute de cărți pentru copii (Moartea lui Siegfrid, Simbad marinarul, Califul din Bagdad, Povestiri de Crăciun, Motanul încălțat, Prințesa bătută, Uriașul zgârcit ș.a.). Prefect al județului Turda (1945-1947) și deputat (1945-1948), din 1949 se dedică activității literare. După debutul cu publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta satului” (1939) și „Manifest țărănesc” (1939), iar
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
și pseudonimul Al. Conan Doi (referința fiind evidentă la Arthur Conan Doyle, părintele lui Sherlock Holmes), lângă el evoluând mătușa Ralița, Penke (printr-o „coincidență” biografic-ironică acesta este numele real al soției lui M.), nepoții Biba, Babana și Babacu - „ostrogoții”, motanul Nea Mișu Falconetti (preia numele personajului negativ din serialul Om bogat, om sărac, la modă în anii ’70), „eroii” fiind reluați și în 4 ostrogoți, unu mare și trei mici (1992). De altfel, autorului îi plac „continuările”, pentru că mereu are
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
unu’mare și trei mici, București, 1992. Traduceri: Jack London, Temnița profesorului, București, 1943; N.A. Thomas, A venit o corabie în port, Craiova, 1943; Erskine Caldwell, Povestiri despre albi și negri, București, 1948 (în colaborare cu Pena Zabunov); E. Cearușin, Motanul Epifan, București, 1949; Vladimir Iurezanski, Omul învinge, București, 1949 (în colaborare cu Pena Zabunov); I.V. Karnauhova, Povestiri hazlii, București, 1949; Vsevolod Ivanov, Trenul blindat 14-69, București, 1950; Jules Romains, Stăpânii apelor, București, 1951; P.P. Polosuhin, Școala curajului, București, 1956; Gaston
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
în colivia lui, București, 1945; Teatru, I, București, 1945; Sfântul Gogu, București, 1950; Cuplete și scenete umoristice, București, 1952; Banii lui Celibidache, București, 1952; Târâie-brâu, București, 1954; Zvoniștii, București, 1956; Teatru, postfață M. Vasiliu, București, 1958; Unchiul Temistocle, București, 1966; Motanul încălțat, București, 1966; De-ale lui Păcală, București, 1966; Geamandura, București, 1968; Scrieri, I-IX, București, 1969-1990; Fiecare cu părerea lui, București, 1970; Burtă-Verde, București, f.a.; Domnul cu camelii, București, f.a.; Amoru-i un copil pribeag, București, f.a.; Monumentul lui Petrache
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
de altfel modelul cel mai evident în cărțile ei, care înainte de 1990 se vindeau în tiraje fabuloase. Personajul cel mai cunoscut este Melania Lupu (inspirat dintr-o eroină secundară a filmului Aeroportul), căreia romanciera îi dă și un confident - pe motanul Mirciulică, după cum altă protagonistă, Minerva Tutovan (personaj inspirat de propria profesoară de matematică), va primi drept partener canișul Spiridon. Fascinată de faimoasa Cancelarie Neagră a lui Constantin Cantacuzino, O.-B. va lansa un ciclu de cinci romane despre domnia de
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
K. păstrându-și prospețimea și originalitatea. Astfel, în Poveste de iarnă, inclusă în volumul Poarta de sticlă, Albă-ca-zăpada și piticii pornesc într-o lungă călătorie, întâlnindu-i în drum pe Fram, Fetița cu chibrituri, Balaurul cu trei capete și pe Motanul încălțat. Lumea imaginară se construiește în jurul unei prezențe constante, aceea a bunicii, așa cum se întâmplă în narațiunile din Bunica albă (1986) și Poveștile bunicii albe (1990). Personaj cu dublu rol - ocrotitoare a universului copilăriei și imagine sensibilă a curgerii ireversibile
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
moi și albe din maldăre de lână / Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită. / E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie” etc. Iată și o secvență dintr-un poem Despre ce mai știu motanii: „Noi știm că există fântâni / Cu buze umflate și moi // Și-n perii păianjeni bătrâni, / Și-un hău nesfârșit în butoi / Și bile de apă ce vor / Pe-ascuns să ne intre-n urechi, / Mereu ne-ațin calea, în zori
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
ce-i? E-o insulă de ghețuri moarte Când nu e omul ținta ei...” ...Vrea unul fontă cu ocaua. Oțel îți cere - în ciubere. Vrea altu-n artă mucavaua Unei gândiri rutiniere. Te-ar rupe șoarece ridicol - Un altu-n umbră, ca motanul. Va scrie un vestit articol! Iar pân’ să-l scrie - trece anul. Ii spui și pare să-l surprindă: Și-a strâns sprâncenele mirare... Se uită poate și-n oglindă Și-ntreabă: Cine-i ăsta, frate? Îți scriu rețete păsărește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
l- am moștenit de la bunica. Cucu: Cu-cu!Cu-cu!Cu- cu! Gigel: Vedeți, știe că vorbim despre el... Scena 4 Intră Miki Miki: M-am plimbat puțin prin parc, am mai schimbat o vorbă cu veverițele și cu un motan... (intră Piki) Piki (vădit obosit): Of, ce plimbare am făcut cu Gigel. Vine și el. Am întâlnit un anturaj de fete care mi-au făcut atâtea complimente... Miki: Am văzut cum ai sărit în brațelelui Gigel când s-a repezit
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
făcut atâtea complimente... Miki: Am văzut cum ai sărit în brațelelui Gigel când s-a repezit la tine un ...cățeluș... Piki: Era un dulău fioros, prost crescut.... Miki: Mincinosule!... Piki: Dar tu, te-am văzut, te-ai învârtit în jurul unui motan negru, arătos, dar care nu ți-a dat nicio atenție. Chiar te-a gonit. Miki: Mincinosule! (se repede la Piki) Coco: Mincinoși....Mincinoși... Miki: Auzi, Piki ce spune moțatu'? Pe el!... (încep să-l fugărească prin casă; coco zboară sus
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
lumea și pământul (agită luneta în stânga și dreapta) Ciudat! Foarte ciudat! (Gigel face un semn că i s-a „aprins” ideea salvatoare, „declanșează” Robotul) Robotul: Sunt Robotul X403. Mă alimentez cu energie solară. Posed inteligență. Îmi plac caii albi, motanii negri și copiii cuminți. Gigel: (ușor revoltat) Lasă tinichea trăncăneala! Spune inteligentule, unde este Luna? Robotul: Nu sunt tinichea! Îmi plac... Gigel: (enervat, închide robotul) Gata cu trăncăneala, tinichea! ML: Ce se întâmplă acolo, Gigele? Gigel: L-am întrebat pe
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]