1,969 matches
-
De aceea, apreciem că modificările generale și complexe atât în țară, cât și în contextul european, internațional (de natură socioeconomică și geopolitică etc.) sunt principalele variabile care ar putea explica atât concepția/atitudinea diferențiatoare față de diplomație, cât și modificarea segmentului motivațional al angajaților. Aceștia proiectează o serie de priorități socioeconomice și politice în însăși activitatea lor, a MAE, a României. Global, din clasificarea rezultatelor la chestionarul completat de lotul II sesizăm introducerea unor itemi de mare complexitate și responsabilizare. Sintetic, acești
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
despre șeful unității, adjunctul acestuia și șeful nemijlocit, cu privire la trei criterii: competența managerială, onestitatea profesională, relaționarea interpersonală; percepția activității: se referă la opiniile pe care le au angajații despre propria activitate din perspectiva mai multor dimensiuni: caracteristicile activității desfășurate, factorii motivaționali ai muncii, profilul colectivului, ambiguitățile și conflictele de rol. satisfacția profesională: se referă la gradul de mulțumire al personalului față de activitatea desfășurată: conținutul muncii, relațiile existente, facilitățile oferite. Pentru culegerea datelor și informațiilor necesare diagnosticării se apelează la una sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este o persoană expusă unor multiple influențe generatoare de stres sau presiuni socioprofesionale, în funcție de contextul specific organizațional (apud Pitariu, 2004). De asemenea, angajați din diferite categorii socioprofesionale se confruntă în contextul societății românești actuale cu noi provocări profesionale și angajamente motivaționale, care le stimulează resursele, dar îi supun și unor presiuni socioprofesionale diversificate și accentuate. Costurile „plătite” anual de organizații, datorate efectelor negative ale stresului, sunt imense și se repercutează asupra calității managementului resurselor umane. În societatea actuală, stresul este perceput
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
foarte intens, anxietatea poate fi însoțită și de frică. Complexitatea și caracterul adeseori imprevizibil al situațiilor cu care ne confruntăm zilnic fac inevitabil un anumit grad de îngrijorare, care, în proporții reduse, poate fi considerată un fenomen normal, cu valențe motivaționale și chiar cu rol declanșator al creativității. Morris (1990) constată că, atunci când solicitările stresante au un caracter permanent și intens, iar individul nu și-a elaborat strategii mature de adaptare, se pot instala efecte ale anxietății cronice la unul sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dezvoltate pot interacționa cu așteptările ridicate ale adepților săi. În esență, realizările și tendințele actuale majore în cercetarea personalității liderului se prezintă astfel: deplasarea accentului de la viziunea atomistă, a studiului trăsăturilor, spre o concepție integrativă de tip factorial; evidențierea factorilor motivaționali ca un suport energetic și direcțional esențial în achiziționarea și menținerea conducerii; medierea efectelor personalității asupra eficienței conducerii de însăși interacțiunea acestei personalități cu situația de conducere, inclusiv variabilele ce țin de subordonați; identificarea unor variabile de personalitate de tip
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale liderilor sunt organizate într-un sistem coerent. Pentru dimensiunea cognitiv-informațională se obțin astfel 11 indicatori (variabile) pentru fiecare subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate ale cercetării constă în faptul că factorii motivaționali pentru conducere nu au fost stabiliți in abstracto, ci, în sensul teoriei lui Vroom (1964), prin Valența (V), Expectanța (EX) și Instrumentalitatea (I) categoriilor comportamentale de conducere specifice liderului militar: considerație pentru subordonați (CR1), motivarea subordonaților (CR2)), preocuparea pentru sarcină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Valența (V), Expectanța (EX) și Instrumentalitatea (I) categoriilor comportamentale de conducere specifice liderului militar: considerație pentru subordonați (CR1), motivarea subordonaților (CR2)), preocuparea pentru sarcină (misiune) (CR3), clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii (CR4), flexibilitatea comportamentală (CR5). Se obțin astfel 15 indicatori motivaționali primari (V1-V5, EX1-EX5, I1-I5 pentru fiecare dintre cele cinci categorii comportamentale), trei indicatori motivaționali parțiali (V, E, I în raport cu toate comportamentele de conducere, notați VT, EXT și IT), cinci indicatori motivaționali complecși (VxExI pentru fiecare categorie comportamentală de conducere, notați
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
considerație pentru subordonați (CR1), motivarea subordonaților (CR2)), preocuparea pentru sarcină (misiune) (CR3), clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii (CR4), flexibilitatea comportamentală (CR5). Se obțin astfel 15 indicatori motivaționali primari (V1-V5, EX1-EX5, I1-I5 pentru fiecare dintre cele cinci categorii comportamentale), trei indicatori motivaționali parțiali (V, E, I în raport cu toate comportamentele de conducere, notați VT, EXT și IT), cinci indicatori motivaționali complecși (VxExI pentru fiecare categorie comportamentală de conducere, notați VEI1-VEI5), precum și un indicator motivațional global care include V, EX, I pentru toate categoriile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CR4), flexibilitatea comportamentală (CR5). Se obțin astfel 15 indicatori motivaționali primari (V1-V5, EX1-EX5, I1-I5 pentru fiecare dintre cele cinci categorii comportamentale), trei indicatori motivaționali parțiali (V, E, I în raport cu toate comportamentele de conducere, notați VT, EXT și IT), cinci indicatori motivaționali complecși (VxExI pentru fiecare categorie comportamentală de conducere, notați VEI1-VEI5), precum și un indicator motivațional global care include V, EX, I pentru toate categoriile comportamentale de conducere, indicator notat VEIT. Se realizează astfel o abordare mai nuanțată, mai analitică a motivației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru fiecare dintre cele cinci categorii comportamentale), trei indicatori motivaționali parțiali (V, E, I în raport cu toate comportamentele de conducere, notați VT, EXT și IT), cinci indicatori motivaționali complecși (VxExI pentru fiecare categorie comportamentală de conducere, notați VEI1-VEI5), precum și un indicator motivațional global care include V, EX, I pentru toate categoriile comportamentale de conducere, indicator notat VEIT. Se realizează astfel o abordare mai nuanțată, mai analitică a motivației pentru conducere. 2) Factorii de personalitate, considerați variabile aptitudinale, sunt variabilele CPI (Pitariu, 1995
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Au fost introduse în analiza factorială toate acele variabile din studiul nostru, în total 41 dintre cele 76 de variabile inițiale, care au o corelație semnificativă (p<0,05) cu variabila dependentă eficiența conducerii (EC): cinci variabile cognitive; 12 variabile motivaționale; 11 variabile de personalitate CPI; 13 variabile comportamentale (CR, instrument propriu și LBDQ). În cercetarea noastră asupra colecției de date s-a aplicat analiza factorială cu extracție în componente principale; matricea inițială rezultată a fost prelucrată printr-o rotație matematică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din punct de vedere calitativ EMBED Equation.3 . Tendința generală exprimată de subiecții eșantionului a fost aceea că superiorii de regulă le cer „ce” să obțină, și nu „cum”. 2) Factorul II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este condiția în care un curs al acțiunii nu poate fi dus la bun sfârșit, datorită unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise nu atât de obstacol, de natura și forța de acționare a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H. și English Ava C., când definesc frustrația au în vedere tocmai această particularitate: „...stare motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței. La fel, pentru Woodwort, R.S. și Donald G. Marquis, „când o persoană eșuează, în așteptările sale de a-și rezolva, problema, dar nu cedează încă pentru că plăcerea este prea puternică și persistentă, ea este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rol esențial în instalarea tensiunii emoționale în frustrație îl joacă anticiparea pericolului implicat în situația, frustrantă. Este important ea atât evaluarea propriu-zisă a amenințării, cât și anticiparea pericolului să se efectueze în termeni realiști, obiectivi. Sistemul personalității, prin componenta sa motivațională, prin sistemul său de idei și de convingeri, la care se adaugă și experiența subiectului în situații frustrante, condiționează un anumit nivel anticipativ al fricii, al teamei de eșec. Acest lucru nu trebuie subestimat deoarece se știe că teama exagerată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
învățarea modalităților de a face față situațiilor de blocare. Iar cel mai important factor îl reprezintă, gradul de maturizare intelectuală, afectivă și morală a personalității, care va impune un anumit nivel de echilibrare psihică și de obiectivitate în crearea semnificației motivaționale a situației frustrante. 4. Cercetarea frustrației din această perspectivă, a influenței reciproce dintre numeroșii săi factori determinanți, aparținând atât mediului exterior cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nevoie sexuală etc. Animalul are, deci, trăirea privațiunii în calea unei satisfacții, provocată, de un alt animal, ceea ce explică și reacția sa de agresiune sau de fugă. Această stare de privțiune se deosebește, însă, de procesul reflexiv uman de analiză motivațională, prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște numai în condiții de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în mod necesar și conștiința de a fi frustrat. „Conflictul” reprezintă prin urmare, doar condiția generala, care poate duce la instalarea stării de frustrație. Pentru a se produce frustrația trebuie să, aibă, loc cum mai spuneam, acea „priză” de conștiință motivațională, prin care să atribuie conduitei persoanei frustrante o răuvoitoare intenție, sau prin care se găsește cauza privării în interiorul nostru, în propriii incompetențe. De asemeni, considerarea „frustrației” și a „conflictului” numai din punctul de vedere al „tensiunii afective”, pe care ele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
exemplu, între „inconștient” și „conștient” etc.). Vasile Pavel cuconsideră conflictul prin excelență un factor al tensiunii afective: „Două sau mai multe tendințe, egale în intensitate, dar calitativ incompatibile, creează conflictul” („Din viața sentimentelor..., p. 52). Când conflictul derivă din sisteme motivaționale incompatibile, concurente, el este etichetat conflict motivațional; când el se bazează pe un sistem de deprinderi incompatibile, cel mai adecvat termen este ce de „habit conflict”, sau „habit competition”. F. Claparède face deosebirea între conflict al „mijloacelor” și conflict al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Pavel cuconsideră conflictul prin excelență un factor al tensiunii afective: „Două sau mai multe tendințe, egale în intensitate, dar calitativ incompatibile, creează conflictul” („Din viața sentimentelor..., p. 52). Când conflictul derivă din sisteme motivaționale incompatibile, concurente, el este etichetat conflict motivațional; când el se bazează pe un sistem de deprinderi incompatibile, cel mai adecvat termen este ce de „habit conflict”, sau „habit competition”. F. Claparède face deosebirea între conflict al „mijloacelor” și conflict al „scopurilor”. „Primul - arată V. Pavelcu - creează probleme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile semenilor, sau cerințele și exigențele sociale. Dominantele motivaționale, diferite de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului (care vor decide gradul de sensibilitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
S. Freud recurge la o viziune „topografică” asupra personalității. Prima „topică psihică”, realizată în perioada de până la 1920, cuprinde o teorie a „locurilor” din „aparatul psihic”. Cea de-a doua topică, mai complexă, elaborată după 1920, cuprinde trei „instanțe” (sisteme motivaționale diferite) care - prin faptul că au funcții proprii, principiile operante și mecanisme particulare - acționează, în general, divergent și dezorganizat, creân astfel condițiile apariției fenomenulei de „conflict” și, implicit, a celui de „frustrație”. Între activitatea „Sinelui” și „Supra-Eului” există, precizează S.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
iar „pulsiunile” din concepția sa sunt corespondentele „valențelor” (K. Lewin), „deprinderilor” și „sentimentelor” (McDougall) și „cerințelor” Supra-Eului (S. Freud). Așezând la baza concepției sale asupra personalității conceptele de „trebuință” și „pulsiune” - a căror organizare și ierarhizare constituie „aparatul dinamogen și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
constituie „aparatul dinamogen și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]