19,563 matches
-
șofer nu este bun, care în timpul când conduce ține o mână pe piciorul persoanei din dreapta sa, face aluzie Cecilia zâmbind la Matei care ținea mâna pe piciorul ei. Matei, prinzându-se, nu-și retrage mâna ce o strânge de picior motivând: Dacă șoferul este un romantic incurabil i se admite. Știi ceva, Matei. Ție ți-ar fi priit să trăiești pe undeva prin Verona, prin secolul al-XVI-lea, pe timpul capuleților, precum Romeo, să iubești o frumoasă Julietă cu prețul vieții tale. Farmecul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe săteni să gândească nimic altceva, decât că Magnolia face parte dintr-o altă dimensiune planetară. Cu toate acestea Magnolia se comporta normal și când o căutai era în compania băieților. Dacă era întrebată de ce se joacă numai cu băieții motiva că: -De la băieți am ce învăța, așa cum ar fi curajul sau bucuria de a lupta și învinge cu orice preț. Apoi în fiecare băiat cu care mă împrietenesc, găsesc un frate care în orice clipă mă protejează sau mă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mândru de tinerețea lui, de aceea când se afla prin ogradă totdeauna mergea și se purta fălos, fapt ce îl deranja pe Pripone. Pentru că era mai în vârstă, Pripone nu arăta ca și confratele lui; de aceea îi purta pică, motivând că acesta nu știe să se poarte cum trebuie cu găinile. Într-o dimineață, înainte de a pleca la munca câmpului, stăpânul a slobozit găinile din poiată și discuția s-a reluat între Pripone și Cocone: -Ce te ții așa, Cocone
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nod. Că sunt tânăr este adevărat și cauza acestui adevăr ucide pe domnia sa. Eu pot merge mai țanțoș decât el și sunt mai bine primit între găinile tinere; lor așa le place să fiu mai activ și nu brutal, cum motivează dânsul. Ceea ce afirmă domnia sa nu sunt decât scorneli ca să nu spun aiureli gândite de cineva ca dânsul care nu poate fi ca mine și din această invidie al dânsului a luat naștere această situație neplăcută. Asta ca să nu folosesc cuvântul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
găsit ceea ce căuta, apoi a zis către Căiță hotărâtă: -Înspre miazăzi trebuie să călătorești. -Sigur asta este direcția pe care trebuie să o iau pentru a ajunge la Fata pustiului? -Da ... -Și mai departe ... -Încă o cauză în plus ca să motivez faptul că am avut dreptate încă de la bun început. -Dacă-ți dau dreptate, ce mă înveți să fac mai departe? -Să lași totul deoparte și să pleci la drum. -Așa, pur și simplu? .... -Da, așa pur și simplu. -Cum să plec
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
binețe. Am mers la școală, dar pentru că sălile de clasă încă nu erau pregătite pentru începerea cursurilor noului an școlar, directorul școlii, domnul profesor Cohal, ne-a anunțat să plecăm acasă și să revenim peste două zile. Chita mea, am motivat colegilor că trebuie să merg la fabrica pentru ulei, pentru a vedea programul de funcționare, interesându-i pe părinții mei. Am mințit colegii pentru că la fabrică trebuia s-o iau în sens invers, apoi ca ei să nu vadă ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dar nu ignoră nici căile sale oarbe. Pentru mine este importantă accentuarea următoarelor trei puncte în favoarea religiei: primul, mai mult decât filozofia, care de cele mai multe ori prin ideile și concepțiile sale se adreseze unei elite intelectuale, religia poate marca și motiva segmente largi ale societății; al doilea, religia nu se adresează doar rațiunii, ci atinge și sfera emotivă, nu este făcută doar din idei, concepte și cuvinte, ci și din simboluri, rituri, povestiri, rugăciuni și sărbători, ea produce în acest mod
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiile conțin, lucru despre s-a vorbit pe larg, valori și norme etice elementare, care, întrucât constituie o etică mondială, sunt un criteriu de reviriment pentru societate. Prin modelele lor de orientare, istoria lor, metaforele lor, parabolele și proverbele lor motivează persoanele în diferite moduri la angajament, în spiritul respectului față de aproape și de societate. Dincolo de acestea totuși, religia poate face clară originea și scopul ultim al existenței noastre, de unde venim și spre ce ne îndreptăm: cum pot să înving suferința
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vie: Isus din Nazaret. Astfel, de-a lungul anilor, am reconstruit profilul extraordinar al Nazarineanului pe baza unei bogate cercetări biblice din ultimii două sute de ani, am reflectat mult asupra întregului subiect asemenea unuia care îl are la inimă, am motivat cu precizie afirmațiile mele, prezentându-le în mod sistematic. Impulsul mi-a venit din experiența scrierii cărții mele Biserica (1967). Mi-am dat seama că vorbeam continuu despre Isus Cristos, dar nu știam să dau un răspuns precis la întrebarea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cristos. În practică, spiritualitatea creștină înseamnă deci: nu profesarea unei dogme sau doctrine, ci a-l urma pe El, pe Cristos, în timp ce se merge pe propria cale. Spre răul mai mic, adaug eu mereu, așa cum este tipic omului. Dar mereu motivați de spiritul său, care este spiritul lui Dumnezeu. Întrucât spiritul lui Isus Cristos nu poate fi considerat altfel, nici pentru cel caracteristic religioșilor entuziaști, nici pentru spiritul tipic instituției religioase, nici pentru un spirit malign. Este Spiritus Sanctus, este inspirație
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ambele părți combatante. Însă problema are rădăcini mult mai profunde: în majoritatea cazurilor, ambele părți își invocă drepturile asupra acelorași teritorii (înainte erau Saarland sau teritoriile orientale ale Germaniei, astăzi este rândul Palestinei și al Cașmirului), în măsură să le motiveze din punct de vedere istoric, economic, cultural și politic pretențiile. Guvernele se simt obligate, pe baza Constituțiilor, să protejeze și să apere drepturile propriului stat. Clișee și prejudicii alimentate din timpuri istorice față de alte țări, popoare și culturi, favorizează o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
studiu este adaptarea școlară. Toți copiii negri s-au situat din punct de vedere al rezultatelor școlare peste medie și un procent mic dintre copiii albi adoptați s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 197 arăta că, părinții care au adoptat transrasial nu au raportat un număr mai mare de probleme psihologice și sociale manifestate de copiii adoptați. Prin urmare nu înregistrează disfuncționalități comportamentale semnificative precum: consum
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ce caracterizează copiii adoptați vârsta în momentul adopției, experiențele psihosociale din istoricul lor anterior adopției aspecte care, de altfel, influențează succesul oricărei forme de adopție; Motivația adopției, atitudinea și comportamentele parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-a fost încredințat. Această motivație, poate fi dăunătoare copilului și ulterior întregii familii. Din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția transrasială. din punct de vedere școlar toți copiii negri s-au situat peste medie în clasamentele scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, acestea au fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității primare, manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special prin întrebările adresate de diferite persoane cu privire la originea lor și legăturile biologice. Majoritatea celor care s-au reunit cu familia biologică s-au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea problemelor psihologice cauzate de infertilitate, teama de a nu fi rejectate de copilul adoptat, respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lucrurile cari nu sunt, ca și cum ar fi" (Romani IV 17). (Flacăra sacră, III, 6, 1936, pp. 2-3) Cremațiunea și religia creștină. "Tradiția" (XIV) În biserica creștină, afară de ortodocși și catolici, cari socotesc tradiția ca sfântă, toate celelalte confesiuni o repudiază motivând excluderea tradiției pe faptul că aceasta ar fi o simplă născocire a înaintașilor noștri, care prin repetare a devenit "obișnuință", iar obișnuința "lege". Ribot, în a sa "La Psichologie des sentiments" pag 141 spune: Dacă sunt chipuri originale de gândire
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deoarece adevărul nu rezidă în acestea, și nici în subiectivitatea care constituie esența lor, deoarece adevărul este un adevăr universal și ca atare obiectiv. Aici începe să se contureze cea de-a doua semnificație, semnificația puternică a eliminării vieții. Ceea ce motivează această dare deoparte, ceea ce o subîntinde nu este nimic altceva decât o presupoziție fundamentală chiar dacă deocamdată implicită, este credința potrivit căreia adevărul este străin sferei ontologice a subiectivității vii și aparține, dimpotrivă, și aceasta în mod principial și prin urmare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
într-un cerc nu toate razele să fie egale și care se lovește în încercarea sa de o imposibilitate de principiu, încearcă în fața necesității inteligibile patosul unei evidențe care îl constrânge. Există așadar un patos al evidenței constrângătoare, care nu motivează doar în mod tainic alegerea pe care au făcut-o matematicienii în legătură cu propria lor viață: el coincide în realitate cu activitatea matematică însăși, este un sentiment încercat în fața a ceea ce se prezintă în așa fel încât nu poate fi altfel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
efect tocmai respingerea acestei angoase ca și, la modul general, a tot ceea ce ține de experiența concretă a asemenea fenomene și le definește, adică subiectivitatea lor originară și insurmontabilă? Ba mai mult, nu această respingere este oare cea care o motivează și, odată cu ea, motivează proiectul galilean însuși, privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
angoase ca și, la modul general, a tot ceea ce ține de experiența concretă a asemenea fenomene și le definește, adică subiectivitatea lor originară și insurmontabilă? Ba mai mult, nu această respingere este oare cea care o motivează și, odată cu ea, motivează proiectul galilean însuși, privit, nu în efectivitatea operației sale și potrivit tematismului său explicit, ci în taina intentio sale, ca fiind el însuși o experiență subiectivă și o voire a vieții, cea de a se nega ea însăși? Din simplul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în afara sa a ceea ce constituie în viață tocmai esența sa, adică patosul oricare ar fi el al purei sale încercări de sine, insuportabilul de pildă, dacă ea, dimpotrivă, îl reține în sine ca ceea ce este ea și ca ceea ce o motivează, atunci ea se ridică până la înălțimea acestui patos, operația sa nu are altă finalitate sau, mai bine spus, altă realitate decât de a fi înfăptuirea și realitatea acestui patos însuși, istorialul său: în loc să expedieze raportarea noastră la ființă în afectivitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
înfăptuiesc ca și aceasta, în patosul beției sale. Or, s-o mai spunem o dată, această energie nu este folosită doar în operele de artă. Toate comportamentele cotidiene ale unei lumi de cultură permit această utilizare și sunt în ultimă instanță motivate de ea. Munca, de exemplu, s-a înfățișat vreme de milenii ca o "cheltuire de forță de muncă", așa cum spune Marx, și străbătând formele sale cele mai dificile și cele mai respingătoare, ea nu a fost la urma urmei suportabilă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]