3,805 matches
-
relație cu psihomotricitatea. Verificarea acestor componente îi permit kinetoterapeutului să analizeze modul în care pacientul execută gesturile uzuale, pentru a reuși să selecționeze, în etapele procesului de recuperare, acele mijloace care sunt în măsură să refacă engramele senzitivo-senzoriale și cele motorii. Aprecierea capacității de executare a unor gesturi se poate realiza văzând dacă: - gesturile au adresabilitate sau intervin ezitări, întârzieri ori nesiguranță în execuție; - poziția mâinilor în timpul efectuării gesturilor este în acord cu scopul urmărit; - pacientul este în măsură să-și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
-și perceapă corect propriul corp, în condițiile unei independențe a segmentelor corporale în raport cu trunchiul. Evaluarea nivelului psihomotric al abilităților gestuale îi permit kinetoterapeutului să includă în planul de recuperare exerciții și jocuri care să contribuie la refacerea engramelor senzitivo-senzoriale și motorii. În acest sens, acțiunile sunt orientate spre: • recunoașterea părților componente ale propriului corp sau ale KT; • recunoașterea și denumirea unor obiecte; • modul în care sunt plasate obiectele în raport de poziția pacientului (înainte, înapoi, dreapta, stânga); • verificarea modului în care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
efortului vor fi reglate prin creșterea sau scăderea duratei de timp acordate exercițiilor și pauzelor dintre acestea, numărului de repetări și, bineînțeles, în funcție de resursele fizice de care dispune pacientul. Coordonarea mișcărilor intră în discuție numai după ce s-au realizat beneficii motorii de cel puțin 1/3 din capacitatea normală. Utilizarea mijloacelor terapiei ocupaționale trebuie să completeze exercițiile terapeutice analitice, ceea ce asigură o diversificare a diferitelor forme de mișcare. În aceste condiții, interesul pacientului pentru recuperare crește, iar eficiența ședințelor de lucru
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
articulații implicate în acțiune, cu atât dificultatea exercițiului va crește, iar stabilitatea va fi mai greu de menținut; • tulburările de tonus muscular, atât în exces, cât și în deficit, sunt de natură să influențeze negativ evoluția programului recuperator; • în deficite motorii grave, recuperarea masei și forței musculare se recomandă a utiliza contracțiile musculare izometrice. Execuția unor exerciții poate fi modificată de către KT prin două procedee de bază: a) Prize și contraprize noi b) Comunicarea și transmiterea comenzilor. a) Prizele și contraprizele
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
această poziție începe acțiunea: se întoarce capul în poziție normală, se extind membrele flectate, ceea ce va conduce la deplasarea corpului spre înainte. Se repetă acțiunea și cu celelalte părți, ceea ce va favoriza deplasarea prin târâre și la pacienții cu deficiențe motorii grave. Acest mod de deplasare este de tip amfibian. Târârea reptiliană este o formă heterolaterală, braț și picior opus. Se acționează ca mai sus, numai că se deplasează concomitent brațul din partea stângă și piciorul din partea dreaptă. Capul este întors de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
atribuită funcției vestibulare, cu rol de înregistrare a situației produse, precum și receptorilor musculo-ligamentari, care, pe lângă înregistrarea pierderii de echilibru produse, acționează și pentru redresarea lui. Acestor mecanisme „de intervenție rapidă”, prin intermediul motricității reflexe sau automate, li se adaugă și răspunsurile motorii declanșate de percepția unor stimuli de alarmă, recepționați de analizatorii vizuali, acustici sau tactili. Trebuie făcută precizarea că motricitatea automată sau reflexă se derulează după un scenariu prestabilit, totdeauna același, în timp ce celelalte intervenții sosite din afară sunt modelabile (altfel spus
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mai multă insistență, mersul defalcat pe părțile lui componente (de sprijin biși unipodal, cu fazele lui de zbor alternativ) - la început mai lent și progresiv, pe măsura ameliorării secvențialității sale, pacientul reușind în final să-și reconstruiască o nouă engramă motorie, în locul celei pierdute. Acest moment, o dată realizat, asigură individului dezvoltarea și consolidarea echilibrului dinamic, o nouă obișnuință a susținerii uniși bipodale, recolerarea mișcărilor alternative între membrele superioare și cele inferioare, stabilirea unor noi raporturi între activitățile marilor funcțiuni, în special
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
are la dispoziție numai o parte din pârghiile musculare ce trebuie să finalizeze un anumit gest sau o anumită abilitate motrică, acești mușchi se regăsesc în așa-numitele „mișcări de substituție” sau de „compensare” (Arendt, 1992). În cazul unor deficite motorii ireductibile, recuperarea lor nu va fi posibilă decât prin recurgerea la mișcările de substituție - altfel spus, de compensare - de care dispune aparatul locomotor. La baza acestui proces de compensare stau legile lui Anohin (Baciu, 1981), prin care se exprimă baza
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
realizare, se trece la etapa ulterioară. 5. Compensarea nu este un proces fix, definitiv stabilizat, ci trebuie continuu antrenată”. Din punctul de vedere strict al kinetoterapeutului, mișcarea de substituție trebuie evidențiată încă de la începutul instalării ei. Păstrând aceste noi sinergisme motorii, reeducarea motrică reușește în final să bătătorească noi trasee neuro-musculare, dar care în nici un caz nu vor fi în măsură să conducă la o recuperare completă a deficitului motor în cauză. Totuși, dacă mișcarea naturală nu are la dispoziție un
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ca sistem de lucru mobilizările pasivo-active, KT parcurge o etapă care precedă momentul în care pacientul va fi în măsură să preia mișcarea în ansamblul ei. 3. Învățarea operativă este stadiul în care pacientul a reușit să-și formeze engramele motorii ale noilor acte motrice și deci să conducă voluntar mișcările solicitate. Ajuns în această situație, pacientul nu mai aparține kinetoterapiei pasive, ci se orientează către kinetoterapia activă, în care KT are rolul de a asista fiecare moment al mișcării și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Plas, F., Hagron, E., Kinetoterapia activă, Ed. Polirom, Iași, 2001. Ringel, S., Neuromuscular Disorders, Raven Press, New York, 1987. Robănescu, N., Readaptarea copilului handicapat fizic, Ed. Medicală, București, 1976. Robănescu, N., Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicală, București, 2001. Robănescu, N., Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile, Ed. Medicală, București, 1983. Saragea, M., Fiziopatologie, vol. II, Ed. Academiei, București, 1982. Sbenghe, T., Kinetoterapia profilactică, terapeutică și de recuperare, Ed. Medicală, București, 1987. Sbenghe, T., Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori, Ed. Medicală, București, 1983. Sbenghe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Experiența dezvăluie, sub spațiul obiectiv, în care corpul ocupă în cele din urmă loc, o spațialitate primordială, pentru care cel dintâi nu este decât o teacă și care se confundă cu ființa însăși a corpului (Merleau-Ponty, 1999, p. 188Ă. Corpul motoriu și perceptiv devine aproprierea spațiului și a obiectului, elementul originar prin care spațiul există pentru subiectul uman. Filosoful respinge orice considerare a percepției sau a conștiinței drept universală și abstractă, deoarece are convingerea că percepția și conștiința emerg în urma experienței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și de temperatură. Elementele de interpretare ale diagnosticului Anamneza (ascultare și interogație) Foto 1. Anamneza (p.110) Informațiile colectate privesc mai ales simptome și semne clinice care fac să apară: • dureri; • prezența factorilor patogeni; • tulburări funcționale vitale sau anexe; • tulburări motorii; • leziuni și anormalități organice; • dezechilibre ale intrărilor și ale ieșirilor; • tulburări ale comportamentului și ale activității psihice. Notăm mai întâi observațiile spontane ale pacientului, adică simptomele pe care spune că le prezintă, ceea ce simte și în ce circumstanțe, istoricul bolilor
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
reptilian (...), creierul vechilor mamifere (memorie și automatisme) și al treilea creier, cel mai recent, care s-a dezvoltat, conform termenilor lui Leroi-Gourhan, datorită "destupării progresive a teritoriilor prefrontale", ceea ce i-a permis lui homo sapiens să lege din ce în ce mai mult activitatea motorie, al cărei element cel mai reușit este mîna umană, de activitatea verbală, a cărei expre-sie cea mai evoluată este limbajul uman. Acest al treilea creier este cel al imaginației, al creației, al asociațiilor de idei, al inovației; b. Încep să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să verifice dacă sânii ei au sau nu noduli. Multe fete se întreabă ce fac testiculele băieților atunci când ei aleargă, așa cum băieții se întreabă ce fac fetele în aceeași situație cu sânii lor mari. Ei bine, în situații de solicitare motorie, intră în acțiune reflexul cremasterian menționat mai sus, așa că testiculele nu se bălăngăne și nici nu se lovesc unul de altul ca niște bile de biliard. Un suspensor nu e de lepădat într-o astfel de situație! Castrare pe etape
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
generale de organizare și sistematizare a activității ...modele care mijlocesc...” O asemenea eficiență se va obține ca rezultat al aplicării creatoare a principiului raționalității maximum de efecte pozitive cu un minimum de mijloace umane - principiu aplicabil atât structurilor cognitive și motorii, cât și celor afectiv-voliționale solicitate în învățământ. Într-un plan mai larg, ele apar ca particularizări a ceea ce uzual denumim ”productivitate socială”. Dar acțiunea educațională nu apare numai ca o problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic - aspect care l-a interesat predilect pe Piaget - se prezintă ca o succesiune de stadii: Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capa cităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul ”instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie, în timp ce principala ”achiziție” este permanența obiectului. Perioada preoperatorie (2 - 7/8 ani) Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine stătător pentru
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
l-a interesat predilect pe Piaget - se prezintă ca o succesiune de stadii: Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capa cităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul ”instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie, în timp ce principala ”achiziție” este permanența obiectului. Perioada preoperatorie (2 - 7/8 ani) Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine stătător pentru importanța principalei sale achiziții. Ea se centrează în jurul funcției semiotice, care constituie o
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capacității senzoriale și motorii ale copilului. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie. Principala achiziție este permanența obiectului. Inteligența are la bază mobilizarea schemelor senzorio - motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Inteligența rămâne legată de inteligența efectivă a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capacității senzoriale și motorii ale copilului. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie. Principala achiziție este permanența obiectului. Inteligența are la bază mobilizarea schemelor senzorio - motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Inteligența rămâne legată de inteligența efectivă a copilului fiind pur practică. La sfârșitul celui de-al doilea an, o dată
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capacității senzoriale și motorii ale copilului. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema senzorio - motorie. Principala achiziție este permanența obiectului. Inteligența are la bază mobilizarea schemelor senzorio - motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Inteligența rămâne legată de inteligența efectivă a copilului fiind pur practică. La sfârșitul celui de-al doilea an, o dată cu maturizarea, prezentă ca proces psihic, începe să se manifeste posibilitatea combinării mintale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
observației sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
STRUCTURA GENERALĂ A DESENULUI:claritatea, repartiția culorii, a figurii în spațiu. urmează exclusiv imaginația proprie, nu țin seama de ordine; cei ce-și disciplinează imaginația au în vedere ordinea; -folosirea culorii vii fericire; -culori neutre-complexe si timiditate; -culori variate-instabilitate (afectivă, motorie) DISPROPORȚII: desenarea mult mai mare a unui personaj față de restul desenului: un semnal pentru diferite probleme afective. Emotivitate mare față de persoana sau obiectul din desen. În general deseneaza mai mare persoanele de care se tem sau pe care le iubesc
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
țin de mica școlaritate cu altele care, într-o formă sau alta, le prefigurează pe cele ale adolescenței. Copilul visează cu ochii deschi și dar se și joacă: el raționează dar nu excelează prin subtilități de logică; manifesta o exuberanță motorie, dar știe să și-o canalizeze și controleze. Mai mult decât în oricare dintre perioadele precedente, copilul tinde, pe de o 48 parte să-și prelungească copilăria, iar pe de altă parte să și-o depășească. In afară însă de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
țin de mica școlaritate cu altele care, într-o formă sau alta, le prefigurează pe cele ale adolescenței. Copilul visează cu ochii deschi și dar se și joacă: el raționează dar nu excelează prin subtilități de logică; manifesta o exuberanță motorie, dar știe să și-o canalizeze și controleze. Mai mult decât în oricare dintre perioadele precedente, copilul tinde, pe de o 48 parte să-și prelungească copilăria, iar pe de altă parte să și-o depășească. In afară însă de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]