910 matches
-
zi senină / ca un fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de regrete și de rușine. * „Despartă-te de noroc, cînd ai cîștigat.” (B. Gracian) „Norocul” este perfid: nu-ți spune că „obosește” și el, de la o vreme, lăsîndu-te să crezi că vei beneficia de el la infinit. Astfel, prins În mrejele lui te va trăda cînd te aștepți mai puțin și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a-l face fericit pe celălalt. * „În dragoste, victoria bărbatului este fuga.” (Napoleon Bonaparte) Este fuga, probabil pentru faptul că orgoliul bărbătesc are doar În rare cazuri puterea de a recunoaște că „dragostea” prezentă l-ar putea cuprinde total În mrejele ei... * „Dragostea născută din dorință este o speranță, iar dragostea care urmează după satisfacerea dorinței este o realitate.” (H. de Balzac) Și În dragoste, ca Întreaga noastră viață sufletească, deziluziile sînt Într-un raport direct cu gradul de Încredere investit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o mare virtute.” (Emil Cioran) Pentru că „viciul”este mai contagios, decît „virtutea”. Este mai contagios, deoarece succesul adus de „păcat” este imediat, pe cînd cel adus de virtute este Îndepărtat. De aceea, „păcatul” te Îmbată, te copleșește, te prinde În mrejele lui. În schimb, pentru a obține succesul virtuții trebuie să te supui insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
feri de atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile noastre, spre a ne trezi pofta de ele. Războiul este înfricoșător, dar numai cei care se luptă până la capăt nu vor cădea în mrejele patimilor lumești. Sf. Ciprian al Cartaginei ne explică a șasea cerere prin aceea că vrăjmașul nu poate să facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oasele lor lângă iad! Că spre Tine- s, Doamne, ochii mei Doamne, la Tine am nădăjduit, să nu iei ssufletului meu! Păzeștemă de cursa ce mi s-a întins, și de lațurile celor ce fac fărădelege. Să cadă păcătoșii în mreaja lor, iară eu ferit să fiu până ce voi trece. Din adâncuri strig către Tine Doamne: Doamne, auzi glasul meu! Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele.De-ai ținea seamă de păcate, Doamne Doamne, cine ar mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să expună care era Filosofia teoretică și care cea practică a poetului. Pretutindeni însă istoricul filosof prezintă un pêle-mêle din ideologie ți fantezie poetică, reușind să încurce toate și în urmă să se încurce și pe sine însuși, în propriile mreje. Să nu ne mirăm, dacă în păinjenișul informațiilor, scriitorul dela pagină la pagină uită ce-a spus și oferă imagina celui care nu știe de unde pleacă și unde ajunge". Și nu lipsesc argumentele spicuite din notele călinesciene. Sînt multe, numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru care intelectualii aleg calea exodului. Încercarea de afirmare prin pătrunderea în "mrejele" capitalei nu este receptată ca un semn de maturitate culturală. Din contră, abandonarea localului apare ca o "permanentă trădare" față de provincia pe care intelectualii "n-o mai doresc, n-o mai iubesc, n-o mai ajută" (Eugen Cialîc). Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai prestigioase edituri pariziene, Gallimard, care își sărbătorea centenarul), ci cel al lui Emmanuel Carrère, Limonov, care a trebuit să se mulțumească cu premiul Renaudot. În anul 2000, fiul celebrei academiciene Hélène Carrère d'Encausse s-a lăsat prins în mrejele Rusiei, ținutul natal al bunicilor săi, realizînd un documentar și o lungă relatare. În 2008, publica în revista "XXI" un reportaj despre Eduard Limonov. Și iată-l acum con sacrîndu-i al doisprezecelea roman al său. Dar dacă scriitorul e binecunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
viziunea cataclismului întoarcerii pe dos a lumii: Timp mult nu o să mai treacă și-a ara plugul pe mare, La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare: Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare Îi va prinde mreaja vulturi și dihănii zburătoare? Ce-a să zică vînătoriul, când în loc de turturele, Nevăzând nici câmp, nici codri, va pușca zodii și stele? IANCU VĂCĂRESCU "Mica poezie" este ușor de urmărit și la Iancu Văcărescu (c. 1791- 1863), fiul lui Alecu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
codru, dar în proporție colosală. Omul e anulat și zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unei crime de care e nevinovat, să nu fie tras la răspundere tot el. Pleșa nu se lasă până ce nu prinde pe adevăratul criminal și numai atunci iese la iveală. Tema e scumpă nuveliștilor dinaintea războiului: omul simplu intrat în mrejele justiției. Din această viziune lirică scriitorul a scos un roman solid, obiectiv. Alte romane însă descoperă un gongorism deplorabil, o pornire barocă spre fraza poetică și colorată. Sfârlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu cultivă frazeologia năvalnică a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o influență puternică a poeziei lui Eminescu În rândul poeților clasei muncitoare, În epoca Contemporanului. Poeți ca Ion Păun Pincio sau Traian Demetrescu dezvoltă În poezia lor latura de critică socială a poeziei lui Eminescu, dar rămân Încă prinși În mrejele pasivității eminesciene, care se manifestă În poezia lor ca o latură negativă. (Ă). Moartea poetului a Îndurerat profund masele de oameni ai muncii din țara noastră. Nu era oare Traian Demetrescu exponentul lor atunci când la auzul tristei știri Îi Închină
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulat Cântecul despre Doftana - al Ninei Cassian, ori În unele dintre cele mai izbutite părți ale poemului de mari proporții În satul lui Sahia - al lui Eugen Jebeleanu. În cazul acestuia din urmă, contribuția poeziei populare la eliberarea sa din mrejele formalismului nu este câtuși de puțin neglijabilă. (Ă). Totuși, mulți poeți tineri nu Înțeleg cum trebuie să-și Însușească moștenirea clasicilor. Astfel, la centenarul lui Eminescu unii dintre poeții tineri au căutat elemente tematice și de expresie pentru poemele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitoare apare mai mult ca un rezultat al unui zbucium personal și nu ca rezultat al acțiunii și intervenției directe din partea elementelor Înaintate de pe șantier. Or, nu acesta este drumul tipic parcurs În viață de intelectualii ce se desprind din mrejele educației burgheze alăturându-se luptei poporului muncitor. Dar chiar dacă autorul ar fi evitat această lipsă În zugrăvirea personajului Pangrati, elementul care trece de pe pozițiile burgheziei pe cele ale clasei muncitoare, este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Alexa Visarion l-am cunoscut în 2008, când la o conferință organizată de Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași, ne-a introdus în universul Înghițitorului de săbii. În sală mai erau încă mulți uimiți ca mine și prinși în mreaja personajului lui Mircea Albulescu, proiectat pe ecran, măreț și degradat, impresionant și jerpelit, trist, pribeag și fascinant. Studentă pe atunci la Teatrologie, am înțeles și n-am înțeles peisajul ce mi se înfățișa, complexitatea de gânduri și păienjenișul de relații
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și prin agresivitate, ins care alunecă treptat, sub ochii noștri măriți, în brațele vînjoase ale unuia din practicanți, exemplar defel promiscuu, dimpotrivă, om de spirit, scriitor în vogă. Nu ne dăm seama dacă plăcutul erou cade într-adevăr în virilele mreje, dar sîntem lăsați să credem că tentația la care este supus nu-i displace, ba... În sfîrșit și aici vine întorsătura, vine momentul "tezist": femeia. Femeie la fel de vicioasă, în preocupările ei, ca și bărbații din clarobscurul clan. Femeie care, ghicind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fenomenului par a fi purtătoare de sensuri non-judicative. De exemplu, sensul negativ al noumen-ului (cel pozitiv nu reprezintă decât ceva fără sens, o configurație pur sofistică, așadar nesemnificativă, în proiectul critic al lui Kant), care nu este propriu-zis prins în mrejele judecății, el nefiind un obiect sensibil, adică obiect al unei experiențe posibile, asemenea fenomenului; totuși, el însoțește cumva, necesar fenomenul însuși, așa încât el își capătă sensul tocmai determinat de fenomen și de toate condițiile "subiective" și "obiective" care îl fac
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și valența de cer mare. Acest mare poet a scris din suflet și pentru suflet. Este cu adevărat miraculos și foarte interesant. Sentimentele cele mai alese au colorat hârtia și au străbătut inimile noastre: Suflet, tu , magnifică prinsoare, Cuprins de mrejele destinului Am alăturat lângă a ta durere Și am format necondiționat O persoană, două... Tu, suflet, persoana mea, Ma-nchin mereu în fața ta. Mă-nchin spre mine Cu multă compătimire. Andra Ciupilan *** Floare albă, Floare roz, Floare de nufăr frumos
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate și arată că pot fi și astăzi persecutori și martiri ai credinței. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de corali cu ingenioase ramificații albe sau galbene. Plaja este Încă populată, mai ales 458 de tineri amorezi și chitariști. Unii mai curajoși fac baie În ocean, Înotând până hăt departe, de te apucă spaima că vor fi Înghițiți de mrejele sirenelor. Este de mult trecut de miezul nopții și Îmbulzeala În localuri, discoteci, cazinouri continuă...Viața de noapte abia acum Începe În toată plenitudinea ei... Dar și aici pândește temerea de orice fel611, depinde și de norocul fiecăruia! Oricum, pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
prin 1923... Mort? Nu, asasinat după toate regulile artei... Nu-i încă momentul să hotărăsc dacă eu sunt mortul sau eu asasinul.” Prins între „voința de a săvârși” și „voința de a fi”, alege exilul și se crede eliberat din mrejele frumosului. Dar, după patru ani de tăcere, se pregătește ieșirea din crisalidă a lui B. Fondane. Acestei metamorfoze i se datorează înțelegerea și îngăduința cu care poetul matur și francofon îl regăsește pe cel care scria, abia ieșit din copilărie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
pentru spectatori (...). Conflictul mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala» îndreptându-se pe drumul cel bun (Pățania mamei Ilinca de Puiu Maximilian, Cui vinzi tu? de N. Buzescu, Panaite și-a învins îndoiala
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
radio la Nord-Est, emisiuni TV la TeleM, nu cred că doar experiența te poate face un bun profesor. Cartea rămâne esențială într-o universitate, iar (și) absența culturii generale îi face pe tinerii jurnaliști atât de ușor de prins în mrejele intereselor. Liviu Antonesei: Sunt întrutotul de acord cu tine! Experiența? A cui? A celor formați în "epoca de aur", dacă nu mai înainte? A celor îmbătrâniți deja în rele, deși au început să scrie în presă, sau să facă presă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
secolului arată complexitatea sa și poziția distinctă și laborioasă a Medicinei. Este un secol plin de tratate și de premiere medicale. Un veac de idei, teorii, doctrine, o epocă în care filosofarea devine un mod intelectual de manifestare și în mrejele ei intră și medicii, scriitorii, politicienii etc. Medicina, legată prin finalități și sensibilitate de filosofie, sprijină, după caz, mișcarea de idei novatoare, explicând raporturile dintre fenomenele umane și cele fizice, dintre starea de sănătate și condițiile de viață, și, filosofează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]