1,516 matches
-
de lichid în amestec cu pulpa Culoarea - specifica componentelor utilizate; la sucul de tomate culoarea este roșie sau roșie-portocalie, caracteristica soiului de tomate Gustul și mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul și mirosul străine, de fermentare, mucegai etc. Corpuri străine - nu se admit ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94. Anexa 2 ------- la norme -------- CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ale sucurilor de legume Caracteristici Condiții de Metoda admisibilitate analizei ───────────────────────────────��────────────────────────────────────────────── Substanța uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr
NORME din 13 septembrie 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147030_a_148359]
-
dintr-o singura specie de legume sau din amestecuri de legume. ... (4) Sucul de tomate este produsul obținut direct prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obținute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă conținutul de substanță uscată solubilă naturală din roșii cuprins între 8-18% (exclusiv), urmărindu-se menținerea compoziției și calității sucului, fie din concentrat de
NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147020_a_148349]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 416 din 1 iunie 2005 publicat
NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147020_a_148349]
-
de lichid în amestec cu pulpa Culoarea - specifica componentelor utilizate; la sucul de tomate culoarea este roșie sau roșie-portocalie, caracteristica soiului de tomate Gustul și mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul și mirosul străine, de fermentare, mucegai etc. Corpuri străine - nu se admit ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94. Anexa 2 ------- la norme -------- CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ale sucurilor de legume Caracteristici Condiții de Metoda admisibilitate analizei ────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────── Substanța uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr
NORME din 7 august 2002(*actualizate*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147020_a_148349]
-
dintr-o singura specie de legume sau din amestecuri de legume. ... (4) Sucul de tomate este produsul obținut direct prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obținute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă conținutul de substanță uscată solubilă naturală din roșii cuprins între 8-18% (exclusiv), urmărindu-se menținerea compoziției și calității sucului, fie din concentrat de
NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147031_a_148360]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 406 din 13 iulie 2005 publicat
NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147031_a_148360]
-
de lichid în amestec cu pulpa Culoarea - specifica componentelor utilizate; la sucul de �� tomate culoarea este roșie sau roșie-portocalie, caracteristica soiului de tomate Gustul și mirosul - plăcut, bine exprimat, caracteristic componentelor; nu sunt admise gustul și mirosul străine, de fermentare, mucegai etc. Corpuri străine - nu se admit ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Examenul organoleptic se efectuează în conformitate cu prevederile SR 1754-94. Anexa 2 ------- la norme -------- CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ale sucurilor de legume Caracteristici Condiții de Metoda admisibilitate analizei ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanța uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr
NORMĂ din 19 noiembrie 2002(*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147031_a_148360]
-
prin creșterea securității, calității și prelungirii stabilității la depozitare, în vederea satisfacerii cerințelor consumatorilor și a tendințelor de evoluție din marketing. Pe parcursul etapelor de prelucrare, în industria alimentară, alimentele sunt expuse acțiunii aerului (20,9% oxigen), mediu în care bacteriile și mucegaiul se dezvoltă cu ușurință, afectând calitatea produsului final prin râncezire oxidativă sau prin contaminare cu microorganisme. De asemenea, în cazul unei ambalări necorespunzătoare, în urma interacțiunii alimentelor cu mediul, pot să apară pierderi de umiditate și/sau arome. Deci, alimentele trebuie
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
a produselor alimentare apărută în SUA în anii ’80. La ambalarea de tip MAP, un amestec de gaze inerte (azot, dioxid de carbon) dizlocuiește aerul conținut în ambalaj, obținându-se un mediu care inhibă dezvoltarea germenilor patogeni, a levurilor și mucegaiurilor. Gazul inert, prin înlocuirea oxigenului la care sunt expuse produsele alimentare, previne degradarea, mărind considerabil perioada de depozitare/păstrare a acestora, prin eliminarea sau întârzierea oxidării alimentelor. Azotul (N2) este utilizat pe scară largă în industria alimentară pentru inertizare, purjare
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
microorganismelor aerobe și se previne degradarea chimică a alimentelor prin râncezire. Cea mai mare eficiență se înregistrază la concentrații de 100% N2. Însă, dacă concentrația de oxigen crește până la 1%, efectul antimicrobian al azotului dispare și încep să se dezvolte mucegaiuri. Dioxidul de carbon (CO2) este cel mai important gaz din amestecul de gaze folosit pentru ambalarea alimentelor prin metoda MAP, având un dublu efect, bacteriostatic și fungistatic. Fiind solubil în apă și grăsimi, CO2 formează acizi carbonici, ceea ce poate conduce
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
produsă de Ems-Chemie AG, Zürich). Membranele pe bază de copoliamidă 1, testate ca ambalaj pentru produse lactate (brânzeturi), după 6 luni de depozitare într-o cameră de răcire, au menținut produsele în condiții excelente: nu s-a semnalat apariția de mucegaiuri sau umflarea ambalajului datorită CO2 ce se formează în timpul maturării produsului [275]. În tabelul 40 este prezentat, comparativ, comportamentul de barieră a două membrane multistrat în componența cărora stratul de barieră a fost realizat din policlorură de viniliden (PVDC) și
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
care vorbește Dimitrie Cantemir, nu se obținea de peste tot, ci numai din via sădită într-o anumită înălțime a locului, cu o țărână nici prea uscată, nici prea umedă și cu niște struguri încărcaț i, toamn a târziu, de un mucegai nobil, cu efecte benefice, condiții ce l-au urcat în fruntea podgoriilor din România. De unde și v ersurile emanate la agapele, nu puține, ce se organizau aici: Puțin, ca tot ce este bun, Și bun ce este rar, Acesta-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Albina Românească nr.7/1845, avea vie la Cotnari (Horodiște și Cârjoaia) decripta câteva din secretele podgoriei: „Se lasă timp strugurelui nobilei varietăți de viță autohtonă „grasă” să se coacă suficient, să se stafidească aproape și să se acopere cu mucegaiul nobil, care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate a superi oară a vinului. Și Ion Ionescu de la Brad scria: „Chipul ce se întrebuințează la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întâiul rând de boabe mucegăite. Că una sunt cele dintâi boabe mucegăite, și alta celelalte. Neculai Brateș a început a face ochii mari și întrebători spre Stejărel Racotă: „nu cumva vrea meșterul Antioh să-și bată joc de noi? Ce mucegai? Bea de atâta vreme și știe că vinul se face din struguri copți, nu din mucegai! - Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Brateș a început a face ochii mari și întrebători spre Stejărel Racotă: „nu cumva vrea meșterul Antioh să-și bată joc de noi? Ce mucegai? Bea de atâta vreme și știe că vinul se face din struguri copți, nu din mucegai! - Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să-și bată joc de noi? Ce mucegai? Bea de atâta vreme și știe că vinul se face din struguri copți, nu din mucegai! - Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are mucega i mai mu lt, cu atât o să aibă și vinul zahăr mai mult. Din zahăru l aista îi iese tăria și bunătatea. Ajunge și la 19 grade, cucoane! .......................................................................... În
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de goală”. “Așa-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața. Ca și vinul. După ce te ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața. Ca și vinul. După ce te ai dezmierdat cu el și ai ajuns în cerul al șaptelea, te faci clei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
antibiotic are la origine două cuvinte din limba greacă: “anti” + “bios” tradus „împotriva vieții”. Dozele terapeutice de antibioticele nu afectează organismul gazdă, spre deosebire de antiseptice și dezinfectante. În sens restrâns, antibioticele se referă numai la antimicrobienele de origine biologică, produse de mucegaiurile din sol. În sens larg, noțiunea de antibiotic s-a extins asupra tuturor substanțelor antimicrobiene, inclusiv asupra chimioterapicelor obținute prin sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Etapele istoriei antibioterapiei Prima observație legată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sifilisului. Penicilina este primul antibiotic, descoperit întâmplător în anul 1928 de către bacteriologul englez Sir Alexander Fleming. Bacteriologul a plecat în vacanță, lăsând în laboratorul său o lamelă cu o cultură bacteriană. La întoarcere a constatat că lamela era acoperită cu mucegai, după analiza microscopică a culturii constatând că toate bacteriile dispăruseră. Acest fapt a fost explicat prin capacitatea unor microorganisme de a secreta substanțe cu proprietăți de distrugere a bacteriilor. Mucegaiul, numit Penicillium Notatum, a dat numele substanței miraculoase care distrugea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacteriană. La întoarcere a constatat că lamela era acoperită cu mucegai, după analiza microscopică a culturii constatând că toate bacteriile dispăruseră. Acest fapt a fost explicat prin capacitatea unor microorganisme de a secreta substanțe cu proprietăți de distrugere a bacteriilor. Mucegaiul, numit Penicillium Notatum, a dat numele substanței miraculoase care distrugea germenii: penicilina. Deși a făcut o descoperire valoroasă, Fleming nu a putut extrage din mucegai o substanță pură, căreia să-i testeze eficacitatea la animale și la oameni. Abia zece
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]