1,378 matches
-
În probleme de optimizare, multiplicatorii Lagrange, denumiți astfel după Joseph Louis Lagrange, sunt o metodă de lucru cu restricții. Se caută punctele de extrem ale unei funcții cu mai multe variabile și una sau mai multe restricții. Această metodă reduce o problemă cu "n" variabile
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
funcții cu mai multe variabile și una sau mai multe restricții. Această metodă reduce o problemă cu "n" variabile și "k" restricții la o problemă rezolvabilă în "n" + "k" variabile, fără restricții. Această metodă introduce o nouă variabilă scalară, necunoscută, multiplicatorul Lagrange, pentru fiecare restricție și formează o combinație liniară cu multiplicatorii drept coeficienți. Considerăm cazul bidimensional. Presupunem că avem o funcție, "f"("x","y"), pe care trebuie să o maximizăm cu condiția ca unde "c" este o constantă. Conturul lui
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
Această metodă reduce o problemă cu "n" variabile și "k" restricții la o problemă rezolvabilă în "n" + "k" variabile, fără restricții. Această metodă introduce o nouă variabilă scalară, necunoscută, multiplicatorul Lagrange, pentru fiecare restricție și formează o combinație liniară cu multiplicatorii drept coeficienți. Considerăm cazul bidimensional. Presupunem că avem o funcție, "f"("x","y"), pe care trebuie să o maximizăm cu condiția ca unde "c" este o constantă. Conturul lui "f" este dat de pentru diferite valori ale lui formula 3, iar
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
în formula 26. Fie "f" (x) o funcție definită ca {x ∈ R}. Definim "k" restricțiile "g" (x) = 0, și vedem dacă restricțiile sunt într-adevăr satisfăcute: formula 27 Căutăm punctul de extrem al lui "h": formula 28 care este echivalent cu: formula 29. Determinăm multiplicatorii necunoscuți "λ" din restricțiile noastre și obținem astfel un punct de extrem pentru "h" întărind restricțiile ( "g=0"), ceea ce înseamnă că "f" a fost extremizat. Metoda multiplicatorilor Lagrange a fost generalizată prin teorema Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
punctul de extrem al lui "h": formula 28 care este echivalent cu: formula 29. Determinăm multiplicatorii necunoscuți "λ" din restricțiile noastre și obținem astfel un punct de extrem pentru "h" întărind restricțiile ( "g=0"), ceea ce înseamnă că "f" a fost extremizat. Metoda multiplicatorilor Lagrange a fost generalizată prin teorema Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția probabilistică discretă, cu entropie informațională maximă. Atunci: formula 30. Desigur, suma acestor probabilități este egală cu 1, deci restricția noastră este: formula 31. Putem folosi multiplicatorii Lagrange pentru a
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
fost extremizat. Metoda multiplicatorilor Lagrange a fost generalizată prin teorema Kuhn-Tucker. Presupunem că vrem să aflăm distribuția probabilistică discretă, cu entropie informațională maximă. Atunci: formula 30. Desigur, suma acestor probabilități este egală cu 1, deci restricția noastră este: formula 31. Putem folosi multiplicatorii Lagrange pentru a găsi punctul entropiei maxime (depinzând de probabilități). Pentru toți "i" de la 1 la "n", se cere ca: formula 32, și obținem: formula 33 Făcând diferențierea acestor ecuații "n", obținem: formula 34. Asta arată că toți "p" sunt egali (deoarece ei
Multiplicatorul Lagrange () [Corola-website/Science/299314_a_300643]
-
garanta societatii o dezvoltare stabilă. Deoarece Keynes recomanda intervenționismul, în 1930 a simpatizat cu fascismul italian, afirmând că intervenționismul statului fascist, asemănat unui paznic de noapte, ar oferi cele mai bune condiții pentru implementarea ideilor sale. În teoria sa despre multiplicator a luat ideile fiziocrației lui François Quesnay. Preocuparea fundamentală a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelație între dezvoltarea economică a societății și nivelul ocupării resurselor de muncă disponibile, de a oferi soluții pentru înlăturarea șomajului. Pentru
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
este în echilibru, situație exprimată în ecuația fundamentală a modelului său formula 2. Deoarece în realitate există dificultăți în desfacerea mărfurilor și predomină dezechilibrul în economie formula 3, încasările sunt mai mici decât producția oferită și deci, implicit, rezultă șomaj involuntar; Parametrul multiplicator investițional (K), cu ajutorul căruia se exprimă gradul de intensitate al unei variabile, a fost folosit de Keynes pentru a exprima interdependența dintre fluctuațiile investițiilor, ocupării și veniturilor. Acesta ne arată că atunci când are loc un spor al investițiilor globale, venitul
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
dispune astfel de un fundament care îi permite să realizeze inovații tehnologice. Termenul „generic” reflectă natura acestor tehnologii cu vocație generică, ce ajută la dezvoltarea industrială generală și permit să se aducă economii semnificative în raport cu tehnologiile complementare existente. Efectul lor multiplicator permite să se amelioreze performanțele în alte sectoare cum sunt: Tehnologia Informației și Comunicațiilor, produse chimice, oțeluri, aparate medicale, industria automobilului, industria aeronautică etc. Dicționarul BusinessDictionary.com oferă următoarea definiție: Echipamentul și/sau metodologia care, singure sau în combinație cu
Tehnologii generice () [Corola-website/Science/320163_a_321492]
-
Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn2">[2]</a>. De-feminizarea aplatizantă transformă corpul într-un purtător de identitate de împrumut, într-un multiplicator de gesturi segmentate pe care și le însușește fără să-i aparțină, de fapt, cu adevărat. În cea de-a treia parte a spectacolului sunt performate ficțiuni identitare construite sub ochii noștri, în același proces de devenire continuă care de-
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
teoria computației. Din septembrie 1936 până în 1938, Turing și-a petrecut mare parte din timp studiind cu Church la Universitatea Princeton. Pe lângă activitatea sa pur matematică, el a studiat și criptologia și a construit trei din patru niveluri ale unui multiplicator binar electromecanic. În iunie 1938, și-a obținut doctoratul de la Princeton; disertația sa, "", a introdus conceptul de și noțiunea de , în care mașinile Turing sunt dotate și cu așa-numite „oracole”, permițând studiul unor probleme ce nu pot fi rezolvate
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
ar trebui să călătorească cu viteză clasică. Viteza de grup v a pachetului de unde este: Acestă ecuație este o reformulare a faptului că, soluțiile ecuației independente de timp sunt soluțiile undelor staționare ale ecuației dependente de timp. Ele dau numai multiplicatorul de faza cu trecerea timpului, altfel rămân nechimbate. Deoarece formula 55 este independentă de timp, soluțiile sunt numite stări staționare. Superpoziția valorilor staționare ale energiei schimbă proprietățile lor în acord cu fazele relative dintre nivelele energetice. Ecuația Schrödinger neliniară este o
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
dă starea evoluției în timp: Acest lucru expică forma difuzivă a împrăștierii gaussiene: Principiul variational afirmă că pentru orice matrice A hermitiană, vectorul propriu corespunzând celei mai mici valori proprii minimizează cantitatea: pe sfera unitate formula 221. Așa cum rezultă din metoda multiplicatorilor Lagrange, gradientul minim al unei funcții este paralel cu gradientul de constrângere: care este condiția pentru valorii proprii: astfel că, valorile extreme ale formei pătratice A sunt valorile proprii ale lui A, iar valoarea funcției în punctele de extrem sunt
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker ("KKT") sunt condiții necesare și suficiente de găsire a soluțiilor pentru probleme non-liniare. Condițiile KKT pot fi folosite pentru rezolvarea unor probleme care conțin constrângeri de tip egalitate și inegalitate, fiind o generalizare a multiplicatorilor Lagrange, care pot fi folosiți doar pentru constrângeri de tip egalitate. Sistemul de ecuații care corespunde soluțiilor KKT nu poate fi mereu rezolvat analitic, în acest caz fiind nevoie de metode numerice de optimizare. Mulți algoritmi de optimizare pot fi
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker () [Corola-website/Science/335024_a_336353]
-
atât funcția obiectiv formulă 7 cât și funcțiile de constrângere formulă 8 și formula 9 sunt continue și derivabile într-un punct formulă 10. Dacă formulă 10 este un punct de minim local care satisface anumite condiții de regularitate, atunci există formulă 12 și formula 13, denumiți multiplicatori KKT, astfel încât următoarele 4 condiții KKT sunt satisfăcute: În cazul în care formulă 20, (i.e. atunci când nu există constrângeri de tip inegalitate), condițiile KKT corespund metodei multiplicatorilor Lagrange, iar multiplicatorii KKT sunt numiți multiplicatori Lagrange. Dacă funcțiile din cerință problemei nu
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker () [Corola-website/Science/335024_a_336353]
-
minim local care satisface anumite condiții de regularitate, atunci există formulă 12 și formula 13, denumiți multiplicatori KKT, astfel încât următoarele 4 condiții KKT sunt satisfăcute: În cazul în care formulă 20, (i.e. atunci când nu există constrângeri de tip inegalitate), condițiile KKT corespund metodei multiplicatorilor Lagrange, iar multiplicatorii KKT sunt numiți multiplicatori Lagrange. Dacă funcțiile din cerință problemei nu sunt derivabile în punctul formulă 10, se pot aplica așa-numitele versiuni "subdiferentiale" ale teoremei Karush-Kuhn-Tucker (KKT).
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker () [Corola-website/Science/335024_a_336353]
-
satisface anumite condiții de regularitate, atunci există formulă 12 și formula 13, denumiți multiplicatori KKT, astfel încât următoarele 4 condiții KKT sunt satisfăcute: În cazul în care formulă 20, (i.e. atunci când nu există constrângeri de tip inegalitate), condițiile KKT corespund metodei multiplicatorilor Lagrange, iar multiplicatorii KKT sunt numiți multiplicatori Lagrange. Dacă funcțiile din cerință problemei nu sunt derivabile în punctul formulă 10, se pot aplica așa-numitele versiuni "subdiferentiale" ale teoremei Karush-Kuhn-Tucker (KKT).
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker () [Corola-website/Science/335024_a_336353]
-
regularitate, atunci există formulă 12 și formula 13, denumiți multiplicatori KKT, astfel încât următoarele 4 condiții KKT sunt satisfăcute: În cazul în care formulă 20, (i.e. atunci când nu există constrângeri de tip inegalitate), condițiile KKT corespund metodei multiplicatorilor Lagrange, iar multiplicatorii KKT sunt numiți multiplicatori Lagrange. Dacă funcțiile din cerință problemei nu sunt derivabile în punctul formulă 10, se pot aplica așa-numitele versiuni "subdiferentiale" ale teoremei Karush-Kuhn-Tucker (KKT).
Condițiile Karush-Kuhn-Tucker () [Corola-website/Science/335024_a_336353]
-
tehnologii precum jetul de cerneală, dar standardul în cadrul muncii de birou este totuși xerografia. Fotocopierea xerografică de birou a fost introdusă de compania Xerox în 1959 , și a înlocuit treptat copierea prin Verifax, fotostat, hârtie carbon, șapirograf și alte mașini multiplicatoare. Preponderența utilizării sale în cadrul activității birotice este unul dintre factorii care au împiedicat dezvoltarea biroului „lipsit de hârtie”, prevestit în revoluția digitală timpurie. Fotocopierea este folosită pe larg în afaceri, educație și guvernământ. Au existat predicții conform cărora fotocopiatoarele vor
Fotocopiator () [Corola-website/Science/323264_a_324593]
-
fiind așa-zișii Big Four: PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst & Young și Deloitte Touche Tohmatsu. (În România: Centrul Român de Politici Europene, Centrul de Consiliere, Expertize Evaluare - Expertul Tău etc.) Ca formă de business asociativa Centrele de afaceri au un important rol multiplicator în economie, reunind afaceri care altfel ar putea rămâne în permanență la un nivel scăzut, în structuri puternice, competitive și capabile să furnizeze plus valoare în domeniile de competență.
Centru de afaceri () [Corola-website/Science/322489_a_323818]
-
care îi poartă numele, o altă teoremă referitoare la fracțiile continue, precum și ecuația diferențială a lui Lagrange. În analiza matematică el a dat formula restului pentru dezvoltările în serie Taylor, formula creșterilor finite și formula de interpolare; a introdus metoda multiplicatorilor pentru rezolvarea problemei aflării extremelor condiționate. În algebră a elaborat teoria ecuațiilor (a cărei generalizare este teoria lui Galois), a găsit metoda de calcul aproximativ al rădăcinilor ecuațiilor algebrice cu ajutorul fracțiilor continue, metoda de separare a rădăcinilor ecuațiilor, algebrice, metoda
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
diferențiale, Lagrange a elaborat teoria soluțiilor singulare, precum și metoda variației constantelor. În fizică, precizând principiul minimei acțiuni și utilizând calculul variațiilor, el a descoperit funcția care satisface ecuațiile Lagrange, funcție care îi poartă numele. A dezvoltat mecanica analitică, introducând metoda "multiplicatorilor Lagrange" (1788). S-a implicat, de asemenea, în astronomie, efectuând cercetări ample cu privire la "problema celor trei corpuri", unul din rezultatele sale fiind punerea în evidență a punctelor de oscilare („punctele lui Lagrange”) în 1772. O teoremă celebră îi este atribuită
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
iar acționate diferențial acționau direcția stânga-dreapta. Propulsorul a fost denumit de Henri Coandă la vremea aceea "turbopropulsor", era un motoreactor cu suflanta centrifuga conform terminologiei actuale. Motorul era unul termic cu piston, tip CLERGET 50CP cu 4 cilindri în linie + multiplicator de turație de minimum 4000 RPM + turbină (suflanta centrifuga) + injectoare și arzătoare (conform spuselor ulterioare ale lui H. Coandă dar nedocumentate). Turbopropulsorul Coandă 1910 era conceput să genereze forță prin accelerarea unei canități de aer pusă în mișcare de o
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
de speculații“ (situație în care sunt deținuți bani, pentru a putea fi folosiți atunci cand dobândă sau cursul obligațiunilor sunt mai atractive), atunci "deficit spending" reacționează că și o impulsionare a economiei. Acest lucru este susținut prin faptul că se instituie multiplicatorul (în acest caz, multiplicatorul cheltuielilor statului). Eficientă multiplicatorului se poate explica simplu: dacă cererea guvernamentală crește (pe piată bunurilor în acest caz), atunci crește și producția. Dacă producția crește, firmele au nevoie de mai mulți angajați. Noii angajații primesc un
Modelul IS-LM () [Corola-website/Science/299487_a_300816]
-
care sunt deținuți bani, pentru a putea fi folosiți atunci cand dobândă sau cursul obligațiunilor sunt mai atractive), atunci "deficit spending" reacționează că și o impulsionare a economiei. Acest lucru este susținut prin faptul că se instituie multiplicatorul (în acest caz, multiplicatorul cheltuielilor statului). Eficientă multiplicatorului se poate explica simplu: dacă cererea guvernamentală crește (pe piată bunurilor în acest caz), atunci crește și producția. Dacă producția crește, firmele au nevoie de mai mulți angajați. Noii angajații primesc un salariu pe care, parțial
Modelul IS-LM () [Corola-website/Science/299487_a_300816]