1,239 matches
-
nimic în stare să aducă un moment măcar de escepțiune în viața voastră calmă și neofensivă: nici rachitismul primatur al micelor chineze, nici legenda bietului Pim-Pim, fidelul vizitator matinal al Casei Justiției, nici crâmpeiele de banan încrucișate pe ușa edificiului Mumei Tutulor, nici chinul sărmanului Chinez care este condamnat la intrarea Pungei-publice să-ncerce a sătura pe nesăturabilul monstru; nici tăierea limbei din jurisdicțiunea voastră. Vouă, ceaiul și opiul să vi se dea... și'ncolo, pace! O, de trei ori fericiți
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ziua și lucram, și lucram. Și mi-era rușine de lume că n-aveam vacă, că aveam doar capră și mi-era rușine că la noi nu vine batoza, numai la urmă venea, după ce termina la Văsălie și la Șirianu: muma, fie hodinită, mergea cu un car de snopi, că noi n-aveam pământ deloc, lucram tot a treia parte a pământului lui Șirianu și atunci treiera și ea. Numai Într-un an a venit și la noi batoza și doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Într-o noapte de Sântă Mărie Mare. Înainte s-o apuce durerile facerii, Ana se duce la geam și privește satul și cerul plin de stele. Copilului i-or zis Pătru. MOARTEA LUI PĂTRU. Tată-su o fost Gheorghe, iar mumă-sa știm că-i Ana. Când Pătru are doi ani, Ana Îl părăsește pe Gheorghe și fuge În lume. Umblă zvonul că s-ar fi Înhăitat cu niște bărbați de la Szeghedin și s-ar fi făcut hoață de cai. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din lumea aflată dincolo de frunzele-n plutire, trezită de plânsul copilului: „De ce plângi, Văsălica mamei?”și copilul plânge și mai tare și se duce și se prinde de stâlpul șurii și plânge și acolo un ceas Încheiat, Întoarce privirea spre mumă-sa și-i spune: „Mi-or zâs pe uliță că nu se mai joacă cu mine că n-am tată și sunt bitanc și m-or bătut”. Onica strânge la piept copilul și-l liniștește: „Nu mai plânge, mă Văsălică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
glasul conjuncturii e un decor de ceară. 30-07-2007 ALTAR DE LUME domnului Tibi Hâncu Alerg ca o nebună, în noaptea ta de lună Să-ți spun că sufletul mi-i plin de soare, Și port în trup pământul strămoșesc de mumă Ce-mi lasă liniștea, ca un izvor ce-mi moare. În pieptul tău cel tânăr se revarsă, Atâta stângăcie, de întuneric viu Departe în lumină, mi-e viața ce-ți apasă, Chemarea din tăcerea unui sărut pustiu. El a plecat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
primitivă, Înspăimîntător, cu blană de urs, barba și pletele Îngălbenite de conviețuirea cu natura, Învîrte supărat capu’ solului În mîna-i enormă răcnind spre legiuni ceva incomprehensibil, În germana acelor timpuri, care s-ar putea traduce totuși printr-un vă fut muma-n cur, mare greșeală, că s-a enervat generalul care-și iubea mama, luînd-o ad litteram, s-a postat În fața soldaților ce nu păreau să-și fi revenit din uimire, și le-a ținut un discurs scurt, În engleză, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
epoci pentru a scoate în evidență, prin contrast, frumosul. În Iliada, personajul Tersit, la care lașitatea se asociază cu defectele omenești, reliefează desăvârșirea fizică și calitățile umane ale eroilor epopeii. De asemenea, în basmele populare, apar personaje ca Baba Cloanța, Muma Pădurii, zmeii, Spânul etc., care, polarizând defecte fizice și morale, evidențiază frumusețea personajelor opuse. Contrastul cu frumosul se realizează și datorită faptului că urâtul este adesea caracteristic și expresiv. Viziunile apocaliptice și personajele torturate din Infernul dantesc sunt adesea mai
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
A doua piesă, Ostenii noștri, consistă din următoarele peripeții și conflicte cumplit de dramatice. Un ofițer asupra însurătorii pleacă la război. Mai întîi ia adio de la tatăl său și plâng, apoi ia adio de la iubita sa și plâng, apoi de la mumă-sa și plâng, în fine de la tot personalul piesei și plâng. Actul întîi. Actul al doilea are două scene. În cea dintâi ofițerul scrie acasă. În a doua are ziua nămiaza mare o viziune și începe un atac turcesc cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și-ți împletește din el[e] o pălărie pe care nevasta dumitale dă trei sau patru napoleoni. 20 {EminescuOpX 21} Nu-i mai cu cap, pentru că mintea nu se mănâncă cu lingura, ci o moștenește omul de la tată și de la mumă, încît un mocan poate fi tot atât de isteț și deschis la cap ca și un ceasornicar din Paris, numai vorba e că mocanul n-au deprins meșteșugul și de aceea câștigă într-un an cât câștigă meșterul din străinătate într-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Viena o conferință prin care a combătut părerea românilor că poporul lor s-ar trage de la vechii romani. La intrarea lui Victor Emanuel în Roma au venit felicitările municipalităților București și Iași, în cari se zicea că Italia este muma comună și a românilor, deci cu ocazia aceea mai mulți învățați italieni s-au pus să cerceteze originea lor. Rezultatul a fost că, precum formațiunea craniului la români este cu totul deosebită de aceea a italienilor, tot astfel nu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, așezate pe stepe întinse a căror mon[o]-tonie are înrîurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădioșie și dîndu-i instincte fanatice pentru idei de-o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și {EminescuOpX 74} munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sânt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dobrogei, care ar avea a se face de o comisie de diurnași. Părerea noastră este alta. Ar trebui trimis un om cu foarte întinse cunoștințe administrative, financiare și economice, înzestrat cu puteri discreționare, care să unifice încet-încet țara cu patria mumă. Și ar trebui sa fie un om mai în vârstă, nu un Pache, Mache sau Sache, scos din cutia unei curtizane pariziene și cules de pe ulițele Bucureștilor "pour civiliser en deux jours la sauvage Dobroudja". Cel din urmă hamal turc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi. De acolo mâna frățească pe care-o întind în toate părțile, de acolo durerea de țară a Camerei iubitoare: hinc illae lacrimae. [25 noiembrie 1878] ["Așadar ieri... Așadar ieri a trecut un an de când a căzut Plevna. Vremea e muma ironiei; ea, care a fost sufletul marilor evenimente, trecând nu ne-a lăsat în mâini decât coji deșerte cari azi sânt departe de-a ne mai atinge sufletul cum ni-l atingea odată. Cine nu-și aduce aminte de bucuria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am început a învăța Himeș (Biblia). D. Avram Burăh" acum Misail, s-a născut în Roman la anul 1832, făcîndu-i-se operațiunea brismila de cătră psaltul Leizer Mendel. Dumnealui este născut din tatăl Moișe Leiba Roșu sin Burăh Dreicop și din muma Ana Riva născută Menea rugea, și a fost unic fiu la părinți. Surorile mumii sale, cu domiciliul în Roman, se numesc una Hene și alta Ghitla; fiii lor ce trăiesc în Roman se numesc Moișe și Lipe, supranumiți Cocoși; mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se numește Altăr Mărunțișarul. În anul 1838, în luna iulie, când tatăl său, Moișe Leiba, ca negustor talpalar (tabacar) s-a fost dus la iarmarocul de Sfântul Ilie în târgul Folticeni, atunci, în noaptea de Tișebof (post de 24 ore) muma sa Ana Riva, prin concursul d-lui Ienache Misail, fost pe atunci polițmaistru în Roman, cu care s-a amorezat, a fugit la moșia Trifești, în apropiare de Roman, unde s-a botezat; și apoi a furat din școală pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui Grădișteanu și a "Romînului" Ciudată calificare pentru un discipol al lui Socrat! Cauza poreclirii e următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în Atena. Tatăl său fusese atenian, mumă-sa însă tracă. Ca discipol și ca învățător el era deci mărginit la locul de educațiune (???? ); (cînele alb), un sat pe un deal spre nord de Atena, consfințit lui Ercule și loc de educațiune a copiilor bastarzi. Aci-și preda
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aduse lui Ercule, un câne alb, răpind o bucată din cărnurile de jertfă, a dus-o în gură pe acel deal. Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea. Cinismul a degenerat în trufie și lipsă de pudoare. În suta întîia după Christos, adecă 500 de ani după moartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajutat generației din România care creștea deodată cu el, de a lupta cu urmările greșelelor de azi. Popoarele lesne uitătoare i-au înnegrit fără de judecată memoria, ingrații care îi înconjurau odată tronul părintelui său au aruncat fiere în inima nenorocitei mume - nici ocazia asta nu putea trece fără ca o jurnalistică lipsită de demnitate și de sentiment să nu bârfească contra celui abia săvârșit din viață; noi, descoperind încă o dată vălul negru ce acopere fața palidă, fină și brăzdată de suferințe a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Natan un model de înțelepciune și de virtute, o icoană cu totul opusă celei zugrăvite de Shak[e]speare în Shylock sau de Alesandri în Lipitorile satelor, N. R. {EminescuOpX 402} astfel fierb mereu cuvintele de hulă asupra "îngîmfatei fiice a mumei robite", asupra "Dumnezeului răstignit", asupra,, abisului pe care creștinismul l-a săpat între sine și rațiune". Apoi se susține de-a dreptul că "e cu totul neadevărat cumcă creștinismul predică generală iubire de oameni și frăție" (197) și apoi: "în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deloc cu această. Nu mă judec deloc cu dumnealui, căci din principiu nu mă amestec în afacerile interioare a unui cult străin. Dar și aci găsim același ton; d. Graetz află că e "rușinos" și ridicol "de a împopoțona pe muma îmbătrînită cu bulendrele sclipicioase ale fiicei, cari o carichează în loc de a o împodobi" (412). După asemenea espresii asupra creștinismului nu ne vor mai părea stranii opiniile sale pline de moderațiune asupra teologilor noștri. Discursurile lui Schleiermacher asupra religiei - acea scriere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1880] ["UNUL DIN MITURILE CELE MAI SEMNIFICATIVE... "] Unul din miturile cele mai semnificative din câte a păstrat poporul nostru este următorul: La leagănul unui copil se coborâseră cele trei ursitori, menindu-i una tărie, alta istețime, a treia mărire lumească. Muma copilului, nemulțumită că i se dăruiseră și lui bunuri pe cari le-a avut atâția oameni, rugă pe cele trei zâne ca îndeosebi copilului ei să-i hărăzească ceva ce n-a avut încă nici un muritor. Cu-nstristare-i răspunse una din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puteri ne-a recunoscut independența. {EminescuOpX 416} {EminescuOpX 417} {EminescuOpX 418} {EminescuOpX 419} {EminescuOpX 420} {EminescuOpX 421} JUNEȚEA LUI MIRABEAU. DRAMĂ ÎN 4 ACTE 2254 Tânărul Gabriel Mirabeau e în închisoare pentru că o damă, uzurpând alături cu tatăl său locul mumei, împodobită cu diamantele pe care aceea le purtase, îl prigonește de cinci ani. Tatăl său, robit de frumusețile acestei femei, își persecută pre însuși fiul său sub pretextul că ar [fi] stricat prin înrîurirea lui Voltaire și în genere a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin înrîurirea lui Voltaire și în genere a ideilor care aveau să îngroape vechea monarhie franceză și cu ea întreaga strălucire feerică a Curții de la Versailles. Dar Gabriel scapă. El intră în casa tătîne-său, îngenunche înaintea chipului de marmură a mumei și-n această poziție îl află Sofia. Această femeie, măritată după un prezident de Curte, moșneag de 70 de ani, ea care nu iubise niciodată și care avea sete de amor adevărat, îl îndrăgește de la cea dentîi privire pe tânărul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întorc imediat." Și dispăru, o luă înainte. Se întoarse curând și îmi spuse foarte agitat: Da, așa este, ăștia strigă lozinci contra noastră." "Cum contra..." dar nu avui timp să mă mir, deodată Cubleș răcni: "Trăiască Ardealul întors la patria mumă". Apoi iar răcni de câteva ori repetând... În clipele acelea Cubleș nu mi se mai păru ca are înfățișarea lui obișnuită, a unui juisor cinic și egoist, incapabil de a gândi și la altă cauză decât a propriei sale persoane
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca are înfățișarea lui obișnuită, a unui juisor cinic și egoist, incapabil de a gândi și la altă cauză decât a propriei sale persoane. Și mă pomenii gîndind: " Da, foarte bine, de ce să nu trăiască Ardealul nostru întors la patria mumă? Era firesc, destul suferiseră românii ardeleni, populație de două ori mai mare decât minoritatea maghiară, atâtea secole, sub jugul feudalilor maghiari. Aici era leagănul românismului, aici înfloriseră statul dac și dacii, strămoșii noștri, care puseseră de-atîtea ori în pericol imperiul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]