501,047 matches
-
-alimentează cazanul cu produs , când temperatura apei are valoarea prescrisa -opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul -descarcă produsul dup/ terminarea operației -se elimină condensul din mantă igienizează cuva cazanului Respectă normele de igienă și protecție a muncii. Respectă timpul de lucru Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru 106 Numele și prenumele studentului........... Grupa:................... FIȘA DE EVALUARE PENTRU PROFESOR Sarcina de lucru: Realizează opărirea legumelor rădacinoase Nr. crt. Operația Fazele de realizare Punctaj propus Punctaj
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul -descarcă produsul după terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 min. 2 Respectă normele de protecția muncii și igienă se interzice atingerea părților fierbinți ale utilajelor amestecarea produsului se realizează numai cu paletă -bascularea cuvei cazanului se face învârtind încet roată de mână -la bascularea cuvei cazanului cu produs fiebinte , se interzice staționarea în fața lui. 4 Total
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
București. a. ***, 1996 - Standarde profesionale pentru conserve de legume și fructe, MAA, București. 59. ***, 1998, 1999 - Manualul inginerului de industrie alimentară, Ed. Tehnică, București, vol. I, ÎI. 111 CUPRINS LUCRAREA 1-Analiza senzorială la produsele alimentare conservate........................ 1.Reguli de protecția muncii în laboratorul de analize fizico chimice și microbiologice............................................................. .......................................................... 2. Analiza senzorială la conserve ................................................................... 3. Determinarea masei nete, a conținutului de legume sau fructe și a conținutului de component, raportate la masa netă............................................................... ... 3-19 3 6 14 LUCRAREA 2 -Analiza produselor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ei, c-au crezut că-i trag de limbă, dar, până la urmă, mi-au spus: adică m-au branșat unde trebuia și miau spus: — Asigură-ne succesul!... Ne, ne, ne am zis eu, Încă nu-i de succes; eu cunosc munca sindicală; acuma trebuie să-mi spuneți și la cine torn... A fost mai greu, dar, până la urmă, În line, mi au dat o... legătură și iar au vrut să mă pună la treabă... Ne, ne, ne am zis, eu stau
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Băieții ăia cu ochiu, cu urechea, cu caftu, că doar la urmă le-a dat și reteveie băieții ăia care ține masele să nu crâcnească, unde-s? Cum vreți, fără ei, să vă asigur succesu În alegeri?! Bă, io cunosc munca sindicală, bă!... Dacă m-ați luat drept specialist, până la urmă refacem totul! Ni-i reconciliem cât ai zice pește și nimeni nu crâcnește! Păi ce faceți? Fugiți? Nu vreți asta?... Stați, măi fraților: De ce-ați chemat un specialist ca
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
din punct de vedere eseistic, să ating locșorul unde se intersectează sfera noțiunii de „voință națională” cu cea a realității de „nenorocire națională”. Rezultă din aceasta o ocupație rusească de ți-e mai mare dragul, În care poporul denumit „oamenii muncii de la orașe și sate” visează că „vin americanii să-i elibereze”! Păi, dacă n-ar fi sosit Columb, drăguțul de el, acum cinci sute de ani În America, la cine am mai fi sperat noi, bieții români, Înconjurați aici doar
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
de votcă. Ei bine, pe acestea le repartiza cu multă parcimonie pe tot programul său de lucru - care putea fi de opt, zece sau peste zece ore, dar nu lua în calcul nenorocenia orelor suplimentare, ci doar atât: ziua de muncă de opt ore - și ofta din greu. "Cum, dumnezeule, să te descurci cu un păhăruț la o oră și jumătate?" Asta ar mai merge când bei de plăcere, mesteci castraveciori, stai singur la o măsuță din colțul bodegii și privești
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
început, avea nevoie chiar și de câteva ore să-l găsească pentru că tot ivindu-i-se în față fundături, obstacole pe care obligatoriu trebuia să le ocolească, se trezea înapoi în față impozantei uși de la intrare ca și cum ziua lui de muncă s-ar fi încheiat și acum ar fi plecat acasă. Sau la birt. Sau la ore suplimentare. Sigur că nu avea cum să plece, doar nu era să o șteargă de la slujbă chiar înainte de a fi ajuns. Așa că o lua
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
avea suficientă experiență - îi ardea suflețelul de dor, se usca precum mălinul din curtea gospodăriei părintești, ardea tot și se îmvăpăia asemenea scorușului din Parcul de Cultură și Odihnă "Jdanov" pentru că fusese lacom și nu-și drămuise bine ziua de muncă. Nu, rezistase eroic pe baricadele muncii, îndatoririlor sale fără să creadă că pentru asta merită o recompensă (niciodată nu-și spusese "Pentru asta meriți o votcă, Ivan Mihailovici!"), dar și fără să se mustre că mănâncă pâinea poporului degeaba. Și-
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
de dor, se usca precum mălinul din curtea gospodăriei părintești, ardea tot și se îmvăpăia asemenea scorușului din Parcul de Cultură și Odihnă "Jdanov" pentru că fusese lacom și nu-și drămuise bine ziua de muncă. Nu, rezistase eroic pe baricadele muncii, îndatoririlor sale fără să creadă că pentru asta merită o recompensă (niciodată nu-și spusese "Pentru asta meriți o votcă, Ivan Mihailovici!"), dar și fără să se mustre că mănâncă pâinea poporului degeaba. Și-acum, dintr-odată, Marfa Stanilova (fie
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
trimis un mesaj îndemnându-mă să-mi procur toate documentele pe baza cărora se va stabili viitoarea mea pensie. Înțelept demers! La vârsta de 55 de ani, interesatul e prevenit că de el depinde să-și pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8 ani cât va mai lucra. În cazul meu, treaba se complica cu recuperarea anilor de muncă în România. A trebuit să răscumpăr în franci acei ani, fără mândrie rău plasată: i-am plătit la valoarea a ceea ce
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Înțelept demers! La vârsta de 55 de ani, interesatul e prevenit că de el depinde să-și pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8 ani cât va mai lucra. În cazul meu, treaba se complica cu recuperarea anilor de muncă în România. A trebuit să răscumpăr în franci acei ani, fără mândrie rău plasată: i-am plătit la valoarea a ceea ce câștigă o femeie de menaj în Franța - și nu mi-a fost tocmai ușor. Important era să pot adăuga
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
la o firmă mixtă în nordul țării și are considerabile probleme cu alcoolul. Și, din nefericire, Tiberiu Naumescu nu este nici tatăl dumneavoastră (dacă dispuneți, eu pot începe, fără niciun onorariu, cercetările pentru aflarea identității tatălui dumneavoastră; va fi o muncă anevoioasă, fiindcă puțini apropiați se mai află în viață, dar vă asigur că vom ajunge la rezultate concludente!). Și atunci, cine este domnul Naumescu? Domnul Naumescu există și este chiar un autor de proză și eseuri, care are un handicap
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Om de știință deosebit, s-a născut la Iași, la 27 iunie 1894, într-o familie modestă. Tatăl, Constantin Ripan - mic viticultor din Huși, a fost inspector C.F.R., muncă în care s-a distins prin conștiinciozitate, seriozitate și disciplină. Mama, Smaranda Ripan - născută Sterian din părinți tot mici viticultori din Huși, era absolventă a unei școli profesionale de lenjerie și croitorie. Familia Ralucăi a avut o grijă deosebită petru
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în țara noastră, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri.
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în țara noastră, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri.
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
De la Întristare, empatie, până la infinită admirație și prețuire, retrăiesc fiecare senzație de atunci. Rostul acestui Întristător demers nu este unul de a completa cu Încă un titlu o biografie impresionantă, ci mai degrabă de a Înfățișa În câteva cuvinte o muncă de-o viață În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
eliberare, mi-a fost cel mai apropiat prieten. Mărturisesc că simt o durere profundă că nu l-am cunoscut personal. Periplul literar prin revistele ARP a Însemnat și perioada mea de formare, dar În aceeași măsură și de Îndatorare față de muncă uluitoare a inegalabilului iubitor de valori cultural-literare autentice. Deschiderea Domniei Sale spre scrierile mele avea cred și o motivare interioară: sesizase În timp semnificația lor moralizatoare, uneori profund bisericească, În armonie cu căutările sale. Era un om religios, asadar? Cu siguranță
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
cultural-literare autentice. Deschiderea Domniei Sale spre scrierile mele avea cred și o motivare interioară: sesizase În timp semnificația lor moralizatoare, uneori profund bisericească, În armonie cu căutările sale. Era un om religios, asadar? Cu siguranță că era și cerceta tot timpul muncă să și pe a celor cu care lucra, fiindcă simțea privirea Celui ce-l hărăzise. Știam că adesea se retrăgea la mănăstiri pentru a-și finaliza lucrările, fiindcă numai acolo timpul și spațiul nu puteau fi cuantificabile. Gândurile erau Îmbrăcate
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă În timp ce Dumnezeu va tace Privind ce inima, ne face, Și nu vă dă nicio porunca...
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
colagen și colagen hidrolizat. Lucrarea prezintă procesul hidrolizării pielii gelatina de oaie în mediu acid și alcalin, trecând prin toate valorile de pH, la diferite temperaturi și diferiți timpi de expunere, analizând: timpul total de hidroliza în diferite condiții de muncă, vâscozitatea relativă[ηrel] și masa moleculară medie a colagenului hidrolizat
CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA BAZEI BIOMATERIALELOR HIDROLIZA COLAGENULUI DIN PIELE DE OAIE, PENTRU APLICATII BIOMEDICALE by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84125_a_85450]
-
părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor neamului nostru, alții după ce au petrecut ani grei în lagărele de muncă și închisorile cu regim de exterminare, sau sătui de rigorile regimului totalitar din România. Este suficient să amintim numele câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului autorităților comuniste
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Vintilă Horia și a fost consemnata în prefață monumentalei lucrări întitulate “POEZII DIN ÎNCHISORI”, volum realizat de regretatul poet Zahu Până, care și-a asumat rolul de culegător și șlefuitor al unor bijuterii literare ce riscau să se piardă fără muncă de titan pe care a depus-o. El a contribuit la îmbogățirea Tezaurului cultural al României cu o lucrare de patrimoniu de o inestimabila valoare. Din multitudinea publicațiilor apărute în lumea liberă, s-a detașat datorită ținutei, exigentei angajamentului și
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Sbiu și “Cuvântul Românesc” din Hamilton. La această prestigioasa publicație a fost unul dintre colaboratorii de bază, semnând rubrică “Efemeride” și pagina “Fără armaneasca” până în ultima zi a vieții lui active. În paralel cu activitatea jurnalistică, Zahu Până a început muncă titanica de culegere a unor creații lirice realizate în închisorile din România, activitate căreia i-a dedicat o bună parte a vieții pentru a nu lăsa să se piardă o comoară de nestemate peste care au curs râuri de lacrimi
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]