17,288 matches
-
mei sunt încă prea mici ca să se descurce singuri. Muncesc, muncesc cu ziua. Nicio zi nu seamănă cu altă zi. Când are cineva nevoie de o mână de lucru mă cheamă. Eu mă duc”. Iată situația unui copil silit să muncească pentru a-și întreține familia, devenit fără voie, stâlpul casei. Toate discuțiile dintre personaje se leagă de un punct, devenit element esențial. O scenă aproape romantică în parc, între Tătulea și Lola, deveniți instantaneu de nedespărțit, iar fata, angajându-se
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
incursiune în biologie, în fizică, în toate științele, grâul, pâinea, vatra, coacerea, apa, sarea, chimia. Totul e interpretabil. Până la urmă, elevii înțeleg, la sfârșitul jocului, pilda pe care a vrut profesorul să le-o dea: “E un lucru bun să muncești pentru a mânca o bucată de pâine caldă”. Actul II îi adună pe elevi la Bătrână acasă unde există un cuptor de cărămidă, o masă de frământat, scaune, făină, ustensile de bucătărie. În timp ce Bătrâna pregătește aluatul pentru pâine, evocă vremurile
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
o altă pădure, despre o altă toamnă și secunda ei. Eu mi-am căutat oglinda în frunza toamnei și frunza mi-a răspuns. Sunt asemenea ei”. Piesa “Ana” pornește de la legenda Meșterului Manole. O legendă actualizată la condițiile în care muncesc meșterii “tranziției”. “Meșterii” ajută la descărcatul porumbului într-o casă de gospodar, la țară. Mănăstirea din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
din sat are și un “Așezământ Social” numit “Sfânta Treime” în care locuiesc bătrâni. Peste veacuri, o altă Ană, acceptă sacrificiul de a se dedica bătrânilor și bolnavilor unei mănăstiri, pe care urmează să-i îngrijească. Meșterii sunt oameni obișnuiți, muncesc, câștigă bani, pe care-i risipesc la birt. Piesa nu are conflict, este constatativă, reflectă o stare de fapt, o realitate a zilelor noastre care se regăsește pretutindeni. O piesă de cu totul altă factură este “Lumina uitată din stâncă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de vorbă și cu alții care nu te cunosc și tot așa spuneau. Oamenii sunt sinceri, nu ca tine. -Mă, voi numai asta faceți la servici? Când vii acasă îmi spui că ești frânt. -Hai, mă, că nu-i așa! Muncim pe rupte. -Ia, stai! Nu cumva și tu? Când...te repezi în mine, la cine te gândești? -Hai, mă! Eu...nu... -Hai, hai! Dacă i-ai dat drumul, spune tot! Că nu vei fi tu o excepție, când toți recunosc
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
cotidiană pentru a asigura un trai decent familiei, cei mai mulți deranjați chiar și numai de ideea de muncă și contribuție voluntară. „Am iubit munca de învățător și de aceea, mi-am propus ca în localitățile unde voi fi numit învățător, să muncesc în așa fel încât să fiu cât mai de folos copiilor și satului/orașului”, mai scria bunicul. Este suficient să vizionezi emisiuni care prezintă cazuri în care unor cadre didactice le este complet străină ideea de devotament și implicare, atât
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
de pedagogii de școală veche. Nu poți să nu te întrebi ce s-a pierdut pe drumul evoluției umane de am ajuns să nu ne pese de copii, de viitorul nostru? „Mi-am adunat toate forțele și puterile pentru a munci în așa fel încât să fiu cât mai folositor societății în care trăiesc și familiei pe care o iubesc”. Acele forțe au fost simțite și prețuite, chezășie fiind nu numai distincțiile oferite de Ministerul Învățământului, ci mai ales, destinele modelate
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
ce înseamnă să ai un rost în viață. „Acestea sunt faptele care mă îndreptățesc să suport cu curaj și mândrie emoțiile drumului în regres al pensionării. Este un moment greu să te desparți de activitate, de colegii cu care ai muncit o viață, să știi că nu mai ești combatant, nu mai participi la mersul vieții, dar îl înfruntăm cu curaj, urând colegilor rămași în activitate, mult succes în muncă, multă fericire, să ne ajungă din urmă în deplină sănătate și
ÎNVĂŢĂTURILE UNUI PEDAGOG DE ŞCOALĂ VECHE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383819_a_385148]
-
să devină celebri sau măcar cunoscuți. Nu comentăm țintele finale, (oarecum neclare), dar ne interesează mecanismele prin care vor să-și realizeze scopul dorit. Motivația este evidentă, prin existența dovedită a unui mare număr de tineri care nu vor să muncească, deși există o criză a forței de muncă și un surplus de locuri de muncă disponibile. Desigur mijloacele de realizare a scopurilor finale variază mult în funcție de educație, zona geografică, perioada istorică, etc. Dar, pe lîngă talent, seriozitate, maturitate, hărnicie, există
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
12. Coldrex Alim, otrăvirea alimentelor. Acceptarea lor s-a făcut cu acordul decidenților români din domeniu, tot contra unor șpăgi grase. Nu UE a impus acest lucru, ci ai noștri! 13. Migrarea populației. Dreptul de a circula și de a munci în țările UE a fost de fapt salvarea a milioane de români. Cei plecați au trimis în țară anual 7-8 miliarde de euro, fiind cei mai buni investitori în România. Ei, da, asta ne-a adus UE! Așa cum ne-a
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
mult, nu e vina UE, ci a guvernanților și aleșilor locali. Și chiar a fiecărui român lipsit de inițiativă. UE ne-a dat libertatea de a circula nestingheriți doar cu buletinul prin cele mai civilizate țări din lume. De a munci unde dorim. De a învăța pe viu ce înseamnă civilizația. De a te comporta fără să fii mârlan. Am învățat ce înseamnă să ai onoare și să te ții de cuvânt. Oricând prefer civilizația UE, civilizației lui Putin. Știu că
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
nu avem nici o lucrare în întârziere, pentru prima dată avem 100% lucrări încheiate înainte de termen. -Mă bucură ce aud, organizează pentru sâmbătă o petrecere undeva la iarbă verde, un grătar cu de toate, să nu uiți berea. Merită , s-a muncit până la epuizare, nu i-ai lăsat să-și tragă sufletul, așa au apărut și rezultatele. Am o surpriză pentru tine. Uite decizia cu mărirea de salariu, dealtfel am să-ți cedez și o parte din acțiuni. Ai fost omul providențial
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
ea împreună cu mamă-sa au rămas să strângă masa. -Stai pe scaun mamă, mă ocup de vase, îți dau liber în această seară. -Olga mamă, ce ai de gând? -Nu înțeleg -Ba înțelegi foarte bine, Marina era îngrijorată, fata ei munce foarte mult, e drept câștiga bani frumoși, dar ar fi vrut, să o vadă cu un bărbat lângă ea, să o vadă la casa ei, știa că nu are pe nimeni, asta o durea. Ar fi vrut, să o vadă
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
cu asemenea români, care au darul de a aduna pe ceilalți îmi întărește încrederea că viața culturală în comunitățile conaționalilor noștri are un viitor. Și aceasta datorită abnegației lor în urmărirea unui proiect, a ideii în care ei cred nestămutat, muncind cu râvnă pentru ca prezența românilor să se facă simțită în concertul națiunilor cu ceea ce ei au mai reprezentativ. Nelipsit de la evenimentele Câmpului Românesc din Hamilton de când a călcat pe pământ canadian, inginerul Dumitru Răchitan, ca președinte al Asociației Culturale Române
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
existat și o civilizație a pietrei topite și noi am sărit peste ea, nedescoperind-o...., Știți ceva....., când a apărut diviziunea socială a muncii, surplusul acela de producție, creat de cei ce munceau- fără cap- a fost dat celor care munceau cu capul și cu vorba. Păi, munciți fraților, sau măcar nu ne mai prostiți. Noi oricum avem grijile noastre, să producem, să mâncați, să beți, să vă plimbați, relaxați. Găsiți-vă niște griji, când or veni ,,cei de sus,, măcar să
CIVILIZAŢIA PIETREI TOPITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380184_a_381513]
-
cunoaștere și puterea de a crea, dar mai ales de dragoste și dăruire. Bucuria, așadar, este apropierea de lucrurile durabile, experimentarea în plan interior a plenitudinii și frumuseții lumii, chiar și în cele mai umile aspecte: „Țăranii vechiului sat când muncesc cântă. Ei lasă ceva din ființa lor în fiece lucru, oricât de mărunt ar părea, lucru ce iese din mâna lor însetată“ (Ernest Bernea, 2008, 72). Asemenea vechii civilizații sătești, modul în care ne apropiem timpul ne arată adevăratul chip
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
urma să o las acum la bătrânețe pe drumuri, la mila... cui? Că în ziua de azi, nici în azil nu ești primit, daca nu ai o pensie suficient de mare. Iar pensia ei... ca și a multora care-au muncit o viață... o brumă de bani, un simulacru cinic. Și eu nu pot să uit cum se scula ea atunci când încă nu se lumina de ziuă, robotea la bucătărie ca să-mi lase mâncare gătită, apoi pleca la brutăria unde lucra
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
PAMFLET Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ne-am cerut drepturi egale între femei și bărbați, Și-apoi ne văităm de șale și de ochi încercănați * De nesomn și oboseală că muncim cât un robot. Nici nu ținem socoteală, pentru munca cot la cot! * Nu e bai, munca, se știe e brățară de valoare Nici n-o poartă orișicine, pierde vremea în parcare. * - Ba mai mult, ne e ușor să alegem joburi
PAMFLET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380232_a_381561]
-
a purta, Pentru pruncii bolnăviori, sănătate să plătesc, Pentru omul necăjit, fericire să găsesc! Pentru mama mea ce-ntruna a răbdat zâmbind spre noi, Aș fi vrut să-mi dai puterea să-i dau anii înapoi! Pentru tata ce-a muncit ca să mă ridice OM, Aș fi vrut să-mi dai puterea să sădesc câte un pom Pentru fiecare noapte-n care a muncit din greu, Ca s-avem pe masă pâine și în buzunar un leu! Te-am rugat Iisuse
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
noi, Aș fi vrut să-mi dai puterea să-i dau anii înapoi! Pentru tata ce-a muncit ca să mă ridice OM, Aș fi vrut să-mi dai puterea să sădesc câte un pom Pentru fiecare noapte-n care a muncit din greu, Ca s-avem pe masă pâine și în buzunar un leu! Te-am rugat Iisuse, Doamne, să-mi dai bani căci numai ei, Dacă-ai și-n fericire, și în boală, faci ce vrei! Acum Doamne lumea noastră
DOAMNE, DACĂ ȘTII CĂ POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380265_a_381594]
-
copii timp de 15 ani, dar de mică copilă i-a plăcut să hoinărească pe dealurile și văile satului, să facă observări asupra naturii, să scrie despre tot ce-i părea interesant în versuri și de aceia a trecut să muncească în brigada de livezi și vii. Pentru muncă sârguincioasă a fost decorată cu diplome și medalii pentru merite în muncă, medalia VETERAN al MUNCII. A crescut și educat patru copii și tuspatru au studii superioare: Elionora și Sergiu sunt profesori
POETESA DIN ANTONEUCA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380272_a_381601]
-
ușurință seama că suntem unici în repertoriu, cantitatea și calitatea muncii prestate. Par cuvinte mari și goale, dar activitatea desfășurată mi-a dat dreptul să încerc din răsputeri să apăr această instituție. Nu eu sunt eroul, ci toți cei ce muncesc laolaltă în Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, EI merită să existe iar orașul CONSTANȚA merită să aibe un asemenea lăcaș de cultură. Foto: Zoltan Lorencz Te rog menționează câteva dintre evenimentele mai importante, desfășurate în cadrul Festivalului Internațional
O NOUĂ ÎNTÂLNIRE CU DANIELA VLĂDESCU (Directoarea Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”) [Corola-blog/BlogPost/94089_a_95381]
-
maxim. El a făcut un progres enorm pe suprafața dura și a devenit un jucător complet. După finala de la UȘ Open am înțeles ce am de făcut pentru a-l putea învinge din nou. Rezultatele arată că echipa mea a muncit foarte bine. După finala Cupei Davis voi merge la un turneu demonstrativ în Africa de Sud, apoi îmi voi lua o binemeritata pauză”, a spus Djokovici. Rafael Nadal a afirmat că serviciul a făcut diferența în finala de la Londra. „În această seară
Novak Djokovici a câştigat pentru a treia oară Turneul Campionilor: Nu puteam termina mai bine sezonul ATP [Corola-blog/BlogPost/94100_a_95392]
-
money... Altfel, viața e dură, [...] un lung chin mai ales pentru întâia generație, ba chiar și a doua de noi veniți pe Pământul Făgăduinței... Nu mi-au trebuit decât două-trei luni să înțeleg că Libertatea presupune dictatura muncii”. Și el muncește pe brânci. Dar taximetristul-intelectual care este MMI împănează relatarea verité și cu observații culturale. Scrie, de pildă, despre expoziția Vincent van Gogh de la Metropolitan Museum, despre musicalurile vizionate pe Broadway (Miss Saigon, Cats, Fantoma operei), despre gândurile sale permanente legate
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
învață la școala de opt ani din satul natal. Între 1963-1966 este elev al școlii No1 din Rezina. În 1966 devine student al Universității de Medicină din Chișinău. În vara lui 1968 face parte din detașamentul studenților de la Medicină care muncesc la construcții în Kazahstan. La întoarcerea în Chișinău, află despre evenimentele tragice din Cehoslovacia, despre turneul gloriosului ansamblu ,,Mondial” din România în capitala R. Moldova etc. Aceste și alte evenimente au servit drept moment de cotitură în viața și activitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]