1,285 matches
-
ȚĂRANU, Ion (19.IV.1940, Munteni, j. Iași), prozator și autor dramatic. Născut într-o familie de țărani, Ț. are o copilărie zbuciumată, din cauza pierderii ambilor părinți, Paraschiva (n. Borșa) și Grigore Țăranu, mort în război. Își începe învățătura la Buzău (1947-1949), o continuă în satul
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
exponentul acestei lumi. Romanul începe cu prezentarea sintetică a vieții păstorilor (vechimea, felul de viata, psihologia), fixată într-o cosmologie populară: “Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcătuit lumea, a pus rânduiala și semn fiecărui neam. La urmă au venit și muntenii ș-au îngenunchiat la scaunul îmărăției. [...] Apoi ați venit cei din urmă, zice Domnul cu părere de rău. Dragi îmi sunteți, dar n-am ce vă face. Rămâneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-un adaos decât
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au o existentă simplă, dar grea: “Munteanului i-i dat să-și câștige pâinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cața.” Gospodaria Lipanilor demonstrează că sunt oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri în care se practică încă schimbul de produse: “Avere aveau cât le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
său toate acțiunile și întreg zbuciumul interior al femeii, în strădania de a afla adevărul despre omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiind socru’ la un vecin de-al meu de aici, mi-a dat un prosop așa de mare și Îngust, de la nuntă, și mâncare. Până atunci noi n-am avut mâncare și n-am avut nimic. Și spune Iovan: „Măi, Munteanule, dă-mi mie jumate de prosop, că ai să-l găsești la Tudor Vladimirescu (sic!)”. I l-am dat, da’ n-am mai văzut nimic. Și-l punea așa și făcea anfura pă el. Bun. El avea diagnosticul de tuberculos
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
într-însa. Pornea din Verești cu ea goală și ajungea în sat cu ea plină. De pe urma acestui bine pe care îl făcea, se alegea, de cele mai multe ori, doar cu o mulțumită sau cu cîte o strîngere de mînă. Fiu de munteni, F. n-a cunoscut probabil atari purtări. De aceea „democrația” lui seamănă tot mai mult cu a personajului din fabulă: „S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi”! Am visat un dulău - mare, negru - care-mi vorbea. Din păcate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întreaga ei însemnătate. Basarabia e pământ românesc și odată cu ea am pierdut și o ramură puternică din trunchiul neamului. Acolo unde e pământ și suflet românesc pe el, acolo e și inima noastră a tuturor legionarilor. Noi nu mai suntem munteni, moldoveni, ardeleni sau basarabeni, noi suntem legionari români. De aceea. căderea unei părți din țară în robia dușmanului, înseamnă tăierea unei părți din carnea inimei noastre. Căci de la Corneliu Codreanu încoace, individul n-a mai fost învățat să vadă și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
influența cărții populare. După ce pierde lupta de la Sibiu, Andrei Báthory („Oh, nepricepută minte omenească!”), „fugi pân codrii Ciucului, și acolo rătăci și umblă oarecâtăva vreme rătăcit și nemâncat, pân îl birui foamea și nimeri la niște păcurari, unul săcui, altul muntean”. Prefăcându-se a-l ajuta, ciobanul secui încalcă legea ospeției și-l ucide. Apoi, cu nădejdea de a obține o răsplată bună, îi duce voievodului Mihai capul cardinalului ucis. Indignat de gestul trădătorului (deși Báthory îi era dușman), „Mihai vodă
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
150-151, 155-156; Mihai Mihalache, Viața și activitatea episcopului Chesarie al Râmnicului, BOR, 1966, 1-2; Duțu, Coordonate, 131-155; Ivașcu, Ist. lit., I, 291-293; Piru, Ist. lit., II, 160-163; Anghelescu, Preromant. rom., 41-45; Dicț. lit. 1900, 177-179; Niculae Șerbănescu, Un cărturar iluminist muntean din secolul al XVIII-lea: episcopul Chesarie de Râmnic, BOR, 1981, 1-2; Păcurariu, Ist. Bis., II, 429-435, III, 52-56, passim. A.Sm.
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă, cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în 1974, în Olanda, la Amsterdam, apoi în Irlanda, Canada, Australia și alte țări ale Europei Vestice. începând cu anii 1990, „violența în familie a devenit o preocupare publică majoră în numeroase țări”(Compernolle, 1994). Acest lucru a condus la (Muntean, 2001): dezvoltarea unor reglementări legale și a unor politici sociale naționale care să vizeze prevenirea violenței în familie; aderarea la documente și reglementări internaționale privind abordarea violenței în familie; dezvoltarea serviciilor specializate, cu profesioniști formați în domeniu, eficienți și devotați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în mica schiță de istorie a limbii și literaturii românești din 1837: ...limba română, cu toate că este fiică a celei latine și că este vorbită de mai bine de cinci milioane de oameni, căci ea este limba maternă nu numai a Muntenilor și a Moldovenilor, ci ea se mai vorbește încă și în Basarabia, în Bucovina, în Ardeal, în Banatul Timișoarei, în Macedonia, Tracia, și chiar mai multe colonii din Ucraina 7. Literații operează cu cifrele cele mai mari posibile 8. Ca să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni care vor fi acolo pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului Mălăiești; Vulturești a mănăstirii Văratic; Dumitrești a mănăstirii Galata; Capotești, Petrișenii sau Sasova, Scânteia și Valea Satului ale mănăstirii Bârnova; Mărășenii a mănăstirii Sfântul Sava; Bârzeștii și Muntenii de Jos a mănăstirii Barnovschi; Curseștii a mănăstirii Fâstâci, „Înconjurătoarea mănăstirii Fâstâci cu cătunele ei"; parte din moșia Cocârlești sau Sârbii și Filozofii sau Scânteia, Dănești, părțile de proprietate din Cărbunești și Tatomirești - toate a mănăstirii Golia; Coropcenii a mănăstirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ministrul Justiției, General Corp de Armată Const. C. Stoicescu D.I.Popescu Nu știu dacă motivele emiterii decretului-lege, dat la 16 iunie 1942, nu a avut și alte dedesubturi. În primăvara anului 1932 locuințele cetățenilor din 4 cartiere ale orașului Bârlad: Muntenii, Podenii, Poșta și Vama - au fost distruse din cauza inundațiilor. Se impuneau lucrări edilitare, necesare rectificării cursului râului Bârlad și a pârâului Cacaina din cauza cărora se repetau inundațiile. Lucrările erau urgente dar nu erau fonduri. Pe ajutoare străine nu se puteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și redate de Iacov Antonovici în „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu", 1928, Huși. Ion Popescu, dascălul Mai întâi despre cel dintâi dascăl al său, (al lui Petru Răcanu n.n.) - Ioan Popescu: „Nalt și bine făcut, el era tipul munteanului gata de-a pururea să înfrunte orice primejdie. omul care agita în inima și în mintea lui toate problemele care puteau ridica Neamul". Apoi despre viața ca elev: „Conștiincios în împlinirea datoriilor, el (dascălul - n.n.) era cinstea personificată; de aceea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti și Carp, junimismul duce mai departe dimensiunea criticistă a Moldovei. Moldovenismul societății este vizibil în maniera în care Junimea continuă o abordare marcată de prudență și scepticism în raport cu temeritatea inovativă a muntenilor. Fără a fi tradiționaliști în critica lor intelectuală (cu excepția notabilă a lui Theodor Rosetti, în paginile dedicate „Direcțiunii progresului nostru“), junimiștii aparțin unui mediu pentru care tradiția culturală este o realitate biografică. Și dacă G. Ibrăileanu trasează genealogia acestui criticism
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cele două provincii ale micii Românii. Este vorba de o opoziție care explică și contextualizează plasarea Junimii înseși în câmpul „reacțiunii“. Întâietatea simbolică revine în sinteza lui Lovinescu acelor forțe care își află inspirația în energia creatoare și revoluționară a muntenilor. Contrastul dintre cele două lecturi ale modernizării este responsabil pentru misiunea Moldovei de a fi, cel puțin până la un punct, spațiul prin excelență al moderației „reacționare“. Absența unei autentice mișcări revoluționare în Moldova la 1848 confirmă, în lectura lovinesciană, defazajul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]