38,366 matches
-
s-a deplasat în „Poiană”, lângă șoseaua Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de profesorii Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Premiul Direcției Județene pentru Cultură Mureș: Gabriella Costescu, „În numele busuiocului", Editura Reverberate Books Publishing House, London UK, 2014, Premiul Bibliotecii „Petru Maior", Reghin: Viorica Feierdan, „Flăcări în tandem", Editura Nico, 2014, Gina Moldovan, „Universul unei trăiri", Editura Nico 2015, Premiul Muzeului Etnografic Reghin: Cătălin Cioba, „Toată lumea-i oarecum", Ed. Nico, 2015 Premiul pentru debut: Claudia Vodă, „Ruguri și rugi", Editura Nico, 2015 Premiul „Excelsior": Cristina Vasiliu, „Suflet de stea", Editura Nico, 2015 Președintele Juriului: NICOLAE BĂCIUȚ Secretar: SORINA BLOJ Referință Bibliografică
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
Pavel Șușară Anul acesta, Vasile Kazar ar fi împlinit 93 de ani, dar, din păcate, se împlinesc și opt ani de la dispariția sa. Plecarea lui dintre noi a lăsat pe planșetă un desen neterminat, iar în muzee și în casa devenită un vast laborator o operă perfect definită, una dintre cele mai fascinante pe care arta românescă le-a cunoscut în acest secol. Spirit răzvrătit, copil legitim al unei istorii răzvrătite, însetat de experiențe culturale dar și
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
terorism din «Orașul Primăverii Veșnice». In Kunming, există un incredibil de frumos Oraș al Minorităților, pe care l-am vizitat acum câteva zile. Musulmanii sunt foarte bine reprezentați în acest ”oraș”, mai bine zis un imens parc, un fel de ”Muzeu al satului” de la noi, care sugerează pace și armonie între populatia Han (majoritară în China) și cele 56 de minorități recunoscute oficial (dintre care 10 în care predomină musulmanii). Oricum, se speră că separatiștii violenți nu sunt decât o minoritate
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de griji și să urci mereu în duh și în creație. Cu drag, Pr. Gh. Calciu Mi-a trimis excelentul Buletinul al Parohiei „Sfânta Cruce” Alexandria de lângă Washington, apoi ne-am întâlnit, după 21 de ani, la Congresul Romfest de la Muzeul Național de Istorie din București (16-20 septembrie 1998), al cărui președinte de onoare și principalul organizator era<footnote Vezi și Tudor Nedelcea. Un Congres al speranței: Congresul Românilor de Pretutindeni, în Tudor Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După atâția ani de când nu ne-am văzut față la față, l-am așteptat, cu emoție firește, la intrarea în Muzeul Național de Istorie. El a venit cu o mașină, la baza scărilor l-au așteptat mai multe măicuțe, trecătorii s-au oprit să-l vadă. Din acea mulțime, fără să mă vadă, doar intuind (sau ce alt simț o fi
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
o părere finală de rău care n-are nici o legătură cu cele cîteva dăți cînd am discutat, strict profesional, și cu cele în care în care am vorbit, în particular. În ultimii ani, pentru mine, Brucan ajunsese un fel de muzeu viu. Nu mai era personajul interesant de la care mai puteai afla un pont sau care îți putea confirma o informație confidențială, dacă știai cum să-l iei. El însuși începuse să dea telefoane pentru a afla cum mai stau lucrurile
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
să-i descopăr pe Marta, Ruxandra, Corin, Virgil altfel, profund și adevărat, folosindu-mă de intermedierea lui Bulgakov și a capodoperei sale. M-am strecurat în alaiul lor și am zburat! Am privit și eu, cu Marta Petreu, icoana din Muzeul Tretiakov, acea mică bijuterie cu Tolstoi pictat în haine de mujic, desculț, întins pe frunze, într-o pădure. Am urmărit dialectica Dumnezeu-diavol și triada Goethe-Dostoievski-Bulgakov din perspectiva Martei Petreu, m-a tulburat extraordinar punctul de vedere al lui Corin Braga
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Poincaré la o scrisoare pe care acesta o primise de la astronomul român Nicolae Coculescu. A trebuit sa le răspund că din arhiva lui Coculescu nu s-a păstrat aproape nimic. Dar numai din a lui Coculescu? Pentru literatură există un muzeu. Dar faptul acesta nu mă împiedică să fiu îngrijorat în legatură cu situația arhivei unui scriitor ca Ștefan Aug. Doinaș. Vă dau însă un exemplu pe care-l cunosc mai bine: situația precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a iconarilor, cît și în dezlănțuirile cromatice ale expresioniștilor sau în construcțiile voluptuoase și luxuriante ale nabiștilor, în mod special ale unui Vuillard, de pildă. Chiar dacă fiecare dintre etapele sale, așa cum încercam să sugerez cu prilejul amplei sale expoziții de la Muzeul Național de Artă, are o logică interioară proprie și o mișcare particulară a expresiei, adevărata anvergură a personalității lui Bernea nu poate fi determinată decît printr-o lectură globală. Pentru că, asemenea marilor creatori, pictorul trăiește prin cumul și nu prin
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
păpuși ca niște studii oneste și îndrăznețe ale sufletului omenesc. Poeme sincere și simple ce seamănă frățește cu realitatea. Mărturisiri care se pot oferi oricând gândirii. Le-am ascultat cu deferență, spuse cu tâlc și chiar cu voluptate de către locatarii muzeului: păpuși franceze fabricate în regiunea pariziană sau păpuși germane de Thuringia, păpuși spaniole sau italiene, rusești ori germane; păpuși model Barrois sau Gaultier, Jumeau sau Clément; păpuși cochete dând târcoale prin Montmartre sau plimbându-se în grădina Luxembourg; păpuși încălzindu
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
tot mai multe programe arhitecturale adoptă formulele propuse de noul stil: clădiri administrative (primării, prefecturi, ministere - Petre Antonescu, Ministerul Lucrărilor Publice, transformat în Primăria Capitalei, Prefectura din Craiova), oficii poștale (Alexandru Clavel), edificii destinate culturii și educației (Nicolae Ghika-Budești, clădirea Muzeului Național de Artă, în prezent Muzeul }ăranului Român; Grigore Cerchez, Școala de arhitectură din București), locuințe (vile, aripa nouă a Palatului Cotroceni - construită de Grigore Cerchez). Este și epoca afirmării unor personalități importante în istoria arhitecturii românești: Petre Antonescu, Paul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
formulele propuse de noul stil: clădiri administrative (primării, prefecturi, ministere - Petre Antonescu, Ministerul Lucrărilor Publice, transformat în Primăria Capitalei, Prefectura din Craiova), oficii poștale (Alexandru Clavel), edificii destinate culturii și educației (Nicolae Ghika-Budești, clădirea Muzeului Național de Artă, în prezent Muzeul }ăranului Român; Grigore Cerchez, Școala de arhitectură din București), locuințe (vile, aripa nouă a Palatului Cotroceni - construită de Grigore Cerchez). Este și epoca afirmării unor personalități importante în istoria arhitecturii românești: Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Nicolae Ghika-Budești; prezentarea operelor lor
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
fi izgonit. Ori seră a bucuriilor și tristeților trecute. Alături de câteva dintre instrumentele pe care cândva a cântat Beatles-ul, transformate, așa, deodată, în făpturi firave, aeriene, ce par umbre ale unor viziuni mute. în definitiv orice instrument expus într-un muzeu devine, vorba unei inspirate poete, o tăcere asurzitoare, un țipăt încremenit. Sonnailes de chevilles, hochet, sistre, sonnette, galoubet, pluriarc, archilut, colachon, theorbe, regalo, cornet a bouquin, archicistre, toate strigă, fiecare pe limba lui, din văgăunele istoriei muzicii, după dreptul la
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
theorbe, regalo, cornet a bouquin, archicistre, toate strigă, fiecare pe limba lui, din văgăunele istoriei muzicii, după dreptul la aducere-aminte. Au existat oare ele cu adevărat? Se pare că da. Din moment ce au reprezentanți care-și exercită mandatul de supraviețuitori în Muzeul Instrumentelor Muzicale. Aici am aflat și despre câțiva dintre cei ce le-au cumpănit vibrațiile: Matteo Sellas, Jacob Stadler, Jaques Dumesnil, Joachim Tielke, Jacob Hess, Christoph Koch, Johann Christian Hofmann. Și tot aici am auzit suspinul interior a două nestemate
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
continua să îl rețină ca pe o podoabă sau ca pe un passe-temps, în lipsă de altceva, asistăm totuși la o plecare, la o despărțire metaforică. Descrește iubirea, de vreme ce a fost satisfăcută; dispare, oricum, virginitatea. * Exponatul cel mai prețios de la Muzeul Czartoryski, la Cracovia, este Doamna cu hermina, portret alegoric pe care, cam pe la 1490, Leonardo l-a făcut Ceciliei Gallerani. Absolut întîmplător, tot atunci plasează și Tracy Chevalier acțiunea cărții Doamna și licornul. De altfel, tot cam de pe atunci consideră
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
imagine în oglindă o privește ea așa intens? Ar fi logic, căci și puritatea excesivă poate, pe de o parte, îmbia la narcisism, iar pe de altă parte, poate să transforme o ființă nu numai într-un portret dintr-un muzeu, ci și într-o himeră reflectată într-o oglindă. În acest caz, meritul pe care Leonardo nu face nici un efort să și-l ascundă e acela de a fi (sur)prins într-o oglindă magică himera neprihănirii absolute și de
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
căreia neîntinarea se hrănește din propria-i contemplare în oglindă și vor înțelege și că nu am semnat acest portret pentru că Cecilia Gallerano c'est moi. O oglindă ține în mîna dreaptă și femeia din tapiseria care, în ciclul de la muzeul Cluny al Doamnei cu licornul reprezintă Văzul. Simbolismul acestei imagini pare limpede. Întregul joc al seducției, ilustrat de cele șase țesături în care mai multe doamne și mai mulți licorni vorbesc nu numai despre simțuri, ci și despre introspecție pare
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
europeană - metafizica, dialectica sau structuralismul - au dat ortul popii. Din ele nu au mai rămas decît rămășițele unor curente pe care ne-am obișnuit să le studiem cu acea compătimire cu care un om, privind vitrinele cu exponate dintr-un muzeu, este încercat de nostalgia miloasă pentru niște vestigii moarte. Școlit în Statele Unite la Universitatea Tulane din New Orleans, unde de altfel și-a susținut doctoratul în 1998 cu o teză de logică, profesor la Catedra de Filozofie Teoretică și Logică
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
ei a ajuns deja mare, a fost luat de regizorul Eric Lacascade în Les Barbares... Ca să reziști, trebuie să fii bun prieten cu ordinea și rigoarea, să-ți fixezi prioritățile, să-ți marchezi conferințele și dezbaterile care te interesează, expozițiile, muzeele, spectacolele, spectacolele-lectură, orarul curselor spre locurile de joc din afara cetății, întîlnirile ș.a.m.d. Mirajul teatrului se amestecă cu aburii căldurii din sudul Franței, cu farmecul îmbătător al Provence-ului, cu zbieretul neîncetat al greierilor, cu locurile extraordinare care alimentează bugetul
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
o scoatem și pe a doua". Pe 4 octombrie, a avut loc Seminarul Literatura și ideologie. În umbră realismului socialist, în parteneriat cu Institutul "Al. Philippide" al Academiei Române, Filiala Iași, Facultatea de Litere a Universității "Al I. Cuza" Iași și Muzeul Literaturii din Iași, coordonat de Prof.univ.dr. Daniel Șandru. La eveniment au participat: Conf.univ.dr. Bogdan Cretu (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Prof.univ.dr. Antonio Patraș (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Conf.univ.dr. Radu Vancu (Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu), scriitorul Vasile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fost doar Berlin și Leipzig. Revoluția germană în provincie"). Ultimul eveniment din anul 2014 a fost lansarea lucrării Așa ne-am petrecut Revoluția, realizată de Sorin Bocancea și Mircea Mureșan, editata de Institutul European, Iași. Evenimentul s-a petrecut la Muzeul Unirii din Iași, fiind moderat de Muzeograful Lăcrămioara Stratulat, Directorul Complexului Muzeal Moldova din Iași. Cartea a fost prezentată de Prof.univ.dr. Daniel Șandru, care a mărturist că a lecturat cartea lui Sorin Bocancea "prin experiență personală, în paralel cu a lui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Alex. Ștefănescu Miercuri, 7 iunie 2006, ora 17. La Muzeul Literaturii Române din București se inaugurează Expoziția de fotografii ale scriitorilor realizate de-a lungul a patruzeci și cinci de ani de Ion Cucu. Sunt prezenți foarte mulți scriitori, ziariști, fotoreporteri. Vorbește Alexandru Condeescu, directorul muzeului, urmat de Nicolae Manolescu
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
2006, ora 17. La Muzeul Literaturii Române din București se inaugurează Expoziția de fotografii ale scriitorilor realizate de-a lungul a patruzeci și cinci de ani de Ion Cucu. Sunt prezenți foarte mulți scriitori, ziariști, fotoreporteri. Vorbește Alexandru Condeescu, directorul muzeului, urmat de Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Varujan Vosganian și Ion Cucu. Nicolae Manolescu consideră fotografiile adevărate "studii de fizionomie și caracter". Vizitatorii expoziției (amenajată la etajul muzeului și ocupând săli vaste, cu o rezonanță solemnă), au prilejul să constate ce
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]