1,094 matches
-
ei, în anul 598, în Siracuza din Sicilia. Se presupun și alte motive ale exilului: rivalități ale poeților timpului, versuri critice și aluzii politice la adresa tiranului Pittacos. Reîntoarsă din exil, muzele au însoți-o în crearea versurilor, versuri pline de muzicalitate și de senzualitate ce cântau iubirea și frumusețea, perioada prolifică fiind anii 612-609 î.H. Sapho s-a remarcat nu numai ca poetă, dar și ca sensibilă cântăreață la instrumente cu coarde. Talentata și sensibila Sapho a deținut o societate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se referă la apariția noțiunii de suflet (numit de către greci Psyché). Jocurile Olimpice trebuie raportate la finanțe, la reclame; reclama în sport se comportă ca un semn sacru, spre care converg sensurile profane ale acelora, ce intră în efectul repetițiilor, în muzicalitatea versurilor, în contextul imaginilor și într-o sintaxă cu dislocări, cu dialoguri relevante, în care se topesc toate semnele de alertă. Promoție, înseamnă că obții, cu mai puțini bani, mai multă cantitate (dar câtă calitate?), uitând că nu poți apela
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semn în semn precum scrie uricul de la Petru vodă (Șchiopu n.n.) de au ales locul și au stâlpit și mai bine”. Te rog, dragă prietene, să asculți câtă muzicalitate are numai o simplă înșiruire de nume ale unor călugărițe într-un act de la 1 septembrie 1668 al lui Iliaș Alexandru voievod și pe urmă să-mi spui și părerea ta. În actul cu pricina se spune că Dumitru Budacul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vedere al ritmurilor clasice, antice, după vreo imagine luată din pastelurile de iarnă ale lui Alecsandri; "scutură-ți părul, unduiosul, de zână" sună eminescian, datorită rarului epitet "unduiosul", proprietate lirică a poetului care a scris versul ce-l obseda prin muzicalitatea lui pe Sadoveanu, "unduioasa apă sună". Poemul acesta reușește singur să impună lectorului un alt tip de lizibilitate (ca să facem uz conceptul lui Matei Călinescu din A citi, a reciti 5) decât cel specific literaturii post-proletcultiste și post-realist-socialiste de la noi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din neant. Poezia pare, la rândul ei, un dialog permanent cu retorica simbolistă. S-a discutat, de altminteri despre apropierea textelor lui Dimitrie Stelaru de poezia prerafaelită. Motivele recurente sunt desprinse din această sferă: corabia, circul, albatrosul, balerina, marioneta, cântul, muzicalitatea tristă, voită. Decorul poartă aceeași amprentă a sordidului ("Corabia de plumb în roșul unui asfințit/ Din portul negru, întinse pânzele murdare", Corabia de plumb; După ce umblasem, zbuciumat, întreaga zi ca un câine (...)/ Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam, (...)/ Drumurile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bântuie pe poet mulți ani. Deși influența bacoviană se poate sesiza cu ușurință, există aici o pierdere într-un ținut al groazei permanente care depășește universul obsesiv al lui Bacovia. În cazul acestuia din urmă, versificația tradițională din primele volume, muzicalitatea voită conturau o tonalitate melancolică, un ritm care nu sugera doar monotonia unei astfel de existențe, ci o anumită voluptate a damnării. La Caraion, fiecare vers este scrâșnet de fiare, materie în descompunere, disonanțele, ruperea de ritm conturează o lume
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
elemente ale limbajului artistic. Enunțurile repetitive revin, de aceea, cu o insistență pe care nu o mai descoperim, în poezia anterioară, decât la simboliști, în structuri de tip refren. Dar dacă acolo finalitatea principală era aceea de a asigura o muzicalitate aparte textului, de a apropia poemul de cântec, oferindu-se o percepție sinestezică a semnificațiilor, în cazul poeziei contemporane asemenea structuri repetitive capătă funcții diferite. Ele proliferează adesea pentru a crea imaginea unui text pe cale de a se face, ca și cum
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o voce stinsă, poema corbului din Edgar Poe. Refrenul «Niciodată, niciodată» se pierdea abia șoptit, și ghitara tăcu...” 5) Citit în original, cu Romances sans paroles, Sagesse, Les Fêtes Galantes, Verlaine („Sărmanul Lelian”) e gustat de posteminescieni, pentru simplitatea și muzicalitatea sa. El trece, cum e și firesc, ca fruntaș al simbolismului și ca exemplu de „suprem poet”, neobosit șlefuitor al versului. Ștefan Petică îl așază în „marea treime” poetică franceză a anilor ’70: „Jules Laforgue, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud”6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu ținînd-o sub bărbie și cu arcușul gata de atac, demonstrativ, ci ca pe o relicvă, tremurător. Chiar dacă poetul a acreditat legenda de compozitor și interpret („fac muzică”, îi declara lui I. Valerian), n-o consider o explicație suficientă pentru muzicalitatea versurilor sale. N-am să pun niciodată aceasta pe seama faptului că și le potrivea și le însoțea cu cîntece de vioară. Dacă relația ar fi una de cauză și efect, ea ar trebui să funcționeze și la alți poeți cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
În sonete, poezie cu formă fixă; - rima variată sau amestecată apare, deseori, În fabule, unde poeții recurg la Îmbinarea diverselor tipuri de rimă. Pentru mulți poeți, rima este sinonimă cu poezia, fiindcă rima, combinată cu ritmul, este cea care dă muzicalitate poeziei. Rima grupează versurile În strofe, indicând și sfârșitul versurilor. De cele mai multe ori, cuvântul - rimă este și cel mai important din versul repsectiv. Dupa silaba accentuată din rimă, aceasta poate fi simplă sau complexă. Rima simplă poate fi masculină, atunci când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un sentiment (simbolul explicit), la simboliști, funcția simbolului rămâne aceea de a sugera (simbol implicit). Înclinația către stări sufletești nedefinite, predispoziția pentru reverie, visare reprezintă alte trăsături ale poeziei simboliste. Un element definitoriu al acestui curent poetic Îl reprezintă căutarea muzicalității exterioare, obținută nu numai prin ritmuri și rime perfecte, ci mai ales prin repetiția obsedantă a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului. Prin toate acestea, simbolismul este un curent literar exclusiv poetic. Pentru crearea sugestiei, simboliștii folosesc adeseori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională izbândă lirică a lui Lucian Blaga. Se pare că ea a luminat drumul creației
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de biografia celor implicați În evenimente, Întrepătrunsă, indiscutabil, de vârstele efemere ale ființei poetului. În același timp, tema conferă strofelor de structură și expresie neoclasica (18 distihuri si trei versuri leitmotivice cu măsura amplă, de 13 silabe), o tonalitate, o muzicalitate solemnă, melancolică, memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și faptul că este memorabilă, ori acest atribut aparține În exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
posibil datorită contactului permanent cu creația populară, criticul adaugă: „Din poezia populară și-a Însușit Eminescu armonia uneori onomatopeică, a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de către o persoană care nu cunoaște limba română. Acestui lucru i se mai adaugă și calitatea poetică, "traducătorul folosind versul de patru măsuri (octosilab trohaic) și căutând corespondențe armonice de sonoritate finală"167. Traducerea cântecului popular este fluentă și cu muzicalitate. Versiunea în "valahă vulgară este (...) departe de limba populară a muntenilor"168, I. Stăvăruș considerând că cel care a realizat traducerea provine din generația bonjuriștilor și lipsei de competență filologică i s-a mai adăugat și absența darului poetic. În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și sex, întâlnindu-se astfel cântece ale copiilor, ale fetelor tinere, ale bărbaților etc. A treia parte este dedicată cântecului în sine. Forma prozodică a culegerii este una fixă, versurile fiind octosilabice, ritmul trohaic, fără rimă, dar cu armonie și muzicalitate interioară, întâlnindu-se frecvent asonanța și aliterația. O altă caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără a exista însă acele stereotipuri caracteristice de tipul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de ani în urmă"454. Mihnea Blidariu descria, în 2006, festivalul sibian Artmania drept un festival care a dat "ocazia românilor de a se apropia de cultura și de arta finlandeză"455. Amorphis a susținut un spectacol coerent, plin de muzicalitate și agresivitate în același timp, lucru care l-a determinat pe autorul articolului să afirme că "dacă ăsta e spiritul finlandez, atunci mi-ar plăcea să cunosc mai îndeaproape acest popor"456. După cum s-a observat, "Observator cultural" a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
referă aici la aceeași trupă. Finlandezii de la Nightwish i-au lăsat impresia autorului că țintesc mereu succesul. Lucru pe care au reușit să-l și obțină, prin prezența scenică, prin virtuozitate la instrumentele folosite (pian, viori, violoncele, alămuri simfonice), prin muzicalitatea pieselor, unde este "totul executat rapid, înregistrat impecabil, finisat la detaliu, cu accente puse exact acolo unde așteptarea incipientă, antrenată în alte sesiuni, a rockerului cu/de firmă atinge punctul culminant"532. Rândurile care urmează am putea spune că reprezintă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din Bordeaux" etc. (vezi tablourile)67. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Goya aduce un plus de sinceritate, o trăire autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole. Muzicalitatea liniilor, armonia mișcărilor, ritmul, gesturile pline de grație creează în operele pictorului spaniol o ambianță de suavă poezie. Marele creator de spațiu pictural, Hamenszoon Rembrandt se servește de gesturi și de mișcarea personajelor pentru a sublinia adâncimea sau înălțimea. În
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Le-ntâmpină cu brațe chircite, fără vine, Un suflet mic și galben, uscat ca niște moaște. Cu ochi holbați trecutul se uită lung la mine, Uimit mă cercetează și nu mă mai cunoaște. (Sosesc codrii) Apăreau acum în poezia poetului muzicalitatea, modernismul timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: Posomorâri înalte ori pasări. Aiurare. Miraje scoase-n calea însetoșatei nopți, Sclipind prin somnul stepei dospită de visare, Amurgu-n fund e-o geană de crâng cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de același sentiment al disperării și al singurătății. Personajele joacă același rol de marionete ca și în celelalte romane ale lui Elfriede Jelinek, de păpuși mecanice, fără viață și fără autonomie. Adesea cu un cinism care frizează mizantropia și cu muzicalitatea specifică romanelor sale, autoarea ne descrie din nou relația pe care o are cu țara sa natală, o relație de iubire/ură. Lăcomie trage și un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă mitul iubirii adevărate pentru femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
trecut neobservat, chiar dacă nu s-a desfășurat la Wigmore Hall. Evan Dickerson, un muzicolog câștigat pentru cauza lui Enescu și a muzicienilor români, scrie într-o substanțială cronică a recitalului că evenimentul a demonstrat în mod repetat „profunzimea simțirii și muzicalitatea înnăscută“ proprii interpretărilor Luizei Borac. „Aplomb izbitor“, „integritate a interpretării“, „emoția ei domnind, în contrast cu noblețea sunetului în partea pentru mâna stângă“ sunt doar câteva dintre observațiile stârnite criticului de interpretarea celor 12 studii, op. 10 de Chopin. Aceleași elogii, plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
l-a invitat să cânte împreună. A primit doar un gest de complezență. SRV a făcut partea de chitară pe discul (oarecare) Let’s Dance, dar i-a refuzat lui Bowie contractul de turneu. În sângele său vibra altfel de muzicalitate, pusă imediat pe disc la invitația lui Jackson Browne, în studiourile californiene. Privind retrospectiv, ce mi s-a părut impresionant și tragic la SRV este ceva imprecis definit prin construcția lexicală „artistul care nu s-a luat în serios“. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Astfel putem spune că prin practicarea dansului se obține: - realizarea ținutei și execuției artistice; - stimularea expresivității corporale, a creativității și imaginației artistice, formând capacitatea de a reda prin gest, mișcare, atitudine, diferite teme, idei, stări sufletești, sentimente; - dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice (educarea capacității de a exprima prin mișcare corporală adecvată, diferitele particularități ale acompaniamentului muzical); - educarea capacității de apreciere a propriilor acțiuni motrice; - educarea sentimentelor estetice; - Îmbunătățirea capacității de mișcare prin Însușirea unui bogat conținut motrico-artistic; - Îmbunătățirea capacității coordonative; - educarea
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]