1,985 matches
-
o cu lacrimi de bucurie...! Trase cât mai mult aer În piept, Își alese o poziție cât mai confortabilă În așa fel Încât dintr’o singură lovitură, să facă suficient de largă deschizătura, cât timp nu era prea târziu. Se năpusti cu iataganul În mațele nemernicului carnivor dar, constată cu surprindere de fapt, se află În stupidul pustiu al Saharei...!! Mergea de unul singur escaladând deșertul, fără o țintă anume, mai ales fără nici un fel de posibilitate de-a ameliora razele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lui Încețoșat, o vedea pe frumoasa Tatiana apsolut goală, Într’o supremă Îmbrățișare, dezmierdând-o. Deodată se ridică de la masă aproximativ În echilibru trăgându-l pe Gică Popescu după el. Cum depozitul de vinuri nu se afla prea departe, se năpustiră În biroul de lucru al Directoarei Tatiana,cu evidente eforturi de-a se menține pe verticală. Făcând un mic efort de voință, tony Pavone, bolborosi. „Tatiana, Tatiana...! Sărmanul de mine, te iubesc! Nu am rezistat tentației alergând să te mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
insistă. „Nu, n’am Înțeles...” Priviți, dispoziția de livrare...! Directorul a aprobat numai după ce am explicat suita de motive...! Vă rog...!” „Directorul se ocupă de latura tehnică a fabricei În timp ce eu de cea financiară. Toate necazurile, pe capul meu se năpustesc...!” Contabilul Șef Își mai aprinse o țigară tot de dubioasă calitate iar bricheta electronică o introduse În buzunar de parcă ar fi fost a lui...! Deci, precedentul fiind creeat, Tony Pavone se grăbi să Îndese cele câteva cartușe de țigări În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Unii martori oculari se aplecară să-l ridice Însă, escorta lovea În mulțime cu bastoanele de cauciuc Încercând să-și croiască un culoar către nefericitul cutezător. Se auzi un prelung fluerat ce chema la fața locului alți gardieni ce se năpustiră asupra lui, lovind cu pumnii și picioarele până ce-l făcură mototol...! Unul din gardieni făcu o mică pauză nu Înainte Însă de-a distribui și câteva lovituri de cismă În moalele capului, urlând. “Vrei să evadezi...? Ei bine, Îți arăt
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la Întâmplare, numai din dorința de-a lovi, de a-și bate joc de noii veniți...! Cu un deosebit efort, Tony Pavone reuși să adune ce mai putea aduna din rămășițele de alimente Împrăștiate prin cameră ca imediat Liberii se năpustiră asupra lor lovind și zbierând la unison. „Atențiune, nimeni nu mai scoate o vorbă...! Acum, dezbrăcarea la pielea goală...Dar repede În caz contrar, vă i-a mama dracului...!” Înfricoșați, noii locatari ai penetenciarului Rahova se dezbrăcară Într-o Îngesuială
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mincinoși, efectua așa zisele „ vizite de lucru” prin piețele Capitalei unde produsele vegetale și animale era expuse demonstrativ Într-o abudență aproape incredibilă. Locuitorii acestei țări flămânzi, pândeau momentul când cortegiul prezidențial se Îndrepta către alte piețe ale orașului, se năpusteau să facă cumpărături, acum era momentul. Dar, totală deziluzie...! Toate produsele alimentare dispăruse ca prin vrăjitorie...! Exponatele erau ridicate cu maximă rapiditate și afișate estetic la următoarea piață unde cortegiul era așteptat. Pentru a calma spiritele agitate, propagandiștii Dictatorului răspândiră
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de a salva o viață, este În interesul științei, al medicinei În general...!! Bine, dacă astai dorința ta...! Oricum după transfuzie, va trebui să rămâi internată o perioadă de timp fiind supusă unei atente observații. Ce zici...?” Plângând, Atena se năpusti la doctor sărutându-i mâinile, suspinând. „Mulțumesc, domnule doctor. Mai am o mică rugăminte...Doresc din toată inima ca prietenul meu să nu afle niciodată de cele câteva picături de sânge pe care i le-am oferit...! E posibil...??” „Cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Într-o vijelioasă Înaintare ofensivă. Pericolul ca Germania să fie În totalitate distrusă de armata sovietică se Întrezărea și mai ales de pătrunderea ideologiei bolșevice, unii generali cu gândire democrată, a-u dislocat câteva armate din Franța și le-a năpustit În Întâmpinarea armatei rusești, lăsând ceva mai ușor de pătruns spre Paris, a armatei Aliaților ce se va concretiza cu intrarea În posesia labortorului cu energie nucleară. Iar În Europa războiul se va termina prin victoria finală din 9 Mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o trezesc pentru masa de seară. Întotdeauna arată mai degrabă tristă și stranie, așa cum stă azvârlită în patul de prințesă decorat în alb și roz, cu picioarele ei mari și aspre atârnând peste margine. Ca o gigantesă care s-a năpustit în casa greșită. Casa îi aparține acum fratelui ei, Eddie. După ce a murit tatăl Shebei, mama lor a hotărât că e prea mare pentru o persoană, iar Eddie a cumpărat-o de la ea. Sheba nu vede cu ochi buni treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de pură încântare. Cu toții, mai puțin Polly, care a prins momentul să-și mai alunge angoasa fumând țigară de la țigară și făcând găuri în noroi cu cizmele. La sfârșitul comediei s-a făcut o îmbulzeală groaznică, pentru că mulțimea s-a năpustit spre ieșirile din parc. Richard s-a panicat și a încercat să ne țină pe toți în vărful dealului, până când se risipea lumea. Dar se făcuse extrem de frig deja și toată lumea era nerăbdătoare să ajungă acasă, așa că a fost depășit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
e nevoie de mine. — Oh! A rânjit supărată: — Barbara, mi-e greu să cred că... Sfârșitul propoziției i-a fost întrerupt de niște țipete ascuțite venite de sus. Era Polly. Amândouă ne-am repezit pe scări, eu înainte, doamna Taylor năpustindu-se peste mine. Când am ajuns la scările de la mansardă, s-a dat o luptă scurtă, rușinoasă pentru întâietate. Am câștigat eu. Sus, le-am găsit pe Polly și pe Sheba cam în aceleași pozoții în care le lăsase, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dar nici una nu m-a băgat în seamă. Sheba, obținând un avantaj de moment, a împins-o pe Polly care a căzut pe spate în pat. — Vacă ce ești! a gâfâit Polly. Te urăsc. Înainte să termine, Sheba s-a năpustit peste ea și a plesnit-o încă o dată. Mi s-a părut că a făcut-o cu destulă forță. Când palma ei a atins obrazul lui Polly, s-a auzit o plesnitură neplăcută, iar țipetele lui Polly s-au ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
aruncat o privire soției, care stătea în paralel cu râul și ținea vâsla așa de strâns încât încheieturile degetelor i se făcuseră de-un alb sclipitor. Se-aude Gunbarrel-ul, a spus ea. Zach s-a întors. În depărtare, apa se năpustea peste bolovani, se-auzeau bărci cu motoare de viteză, cirezi intrate în panică, avalanșe. Inima a început să-i bată mai repede; Zach a pus iar mâna pe vâslă. În urmă cu câțiva ani, condusese o barcă gonflabilă de opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu-i așa? O urăsc și promit că o s-o încurce și ea. Mi te-a luat intenționat fiindcă știa cât de mult țin la tine. Vă urăsc pe toți, spuse printre sughițuri de plâns și făcând stânga împrejur se năpusti asupra bagajelor ei, înhățându-le din mers ca un uliu care și-a localizat prada. Le împrăștie pe jos, în camera de cămin, apoi se aruncă în pat, cu mâinile la ochi, ferindu-se parcă de realitatea care nu-i
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
întrerupte de câni și, câteodată, un chiot prelung izbucnea din freamătul înserării, se înălța în văzduh, răsuna pe vale și murea în întinderea câmpiilor. Călărețul cobora coasta în săltăturile roibului. Poarta țarinei era deschisă: intră pe ea. Un câne se năpusti hămăind de lângă coliba jitarului; în urmă, ieși și românul, își repezi căciula pe ceafă și cătă lung în urma străinului; apoi își repezi căciula pe ochi și intră liniștit în colibă. Focuri vioaie pâlpâiau în ogrăzi; capete mirate de copii ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de cuțit. De pe brațul stâng, în lungul degetelor, curgea sânge fierbinte. Tălharii se încordau, veneau plecați pe furiș spre el, căutau să-l izbească o dată din două părți. Dintre ei patru, nimenea nu rostise nici un cuvânt. Tăcuți, încruntați, negri, se năpusteau cu cuțitele. Într-o mișcare de fulger, omul puse mâna pe ghizdele fântânii; se încordă, o dată cu alt răcnet al disperării; scândura groasă pârâi ascuțit, plesni, se desprinse; Băieșu o trase spre el, o ridică în stânga; dară înainte de a o repezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
puse mâna pe ghizdele fântânii; se încordă, o dată cu alt răcnet al disperării; scândura groasă pârâi ascuțit, plesni, se desprinse; Băieșu o trase spre el, o ridică în stânga; dară înainte de a o repezi, țiganii se traseră sprinteni îndărăt. Însă iar se năpustiră, cu umărul stâng înainte, cu un braț în apărare, cu dreapta încovoiată pe dedesubt, ținând fierurile lucii. Dar strigătele de groază deșteptaseră undeva, într-o cotitură a văii, în fânețe, în locuri nevăzute, pe câțiva oameni. Aproape, deasupra vălcelei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cei patru țigani deodată izbucniră din desiș, strânși alături, încolțiți de toate părțile de românii care săltau în juru-le și-i ajungeau. —Îs de la Ciohorăni! strigă cineva. Îi cunosc. Cel lung a fost și la ocnă! Țiganii voiau să se năpustească peste mort, pe lângă răchită, spre huceagurile apropiate ale Moldovei. Dar din toate părțile deodată, scurt, izvorâră oamenii întinzând cu brațe tari toporâștele; coasele încovoiate fulgerară în lumină, se atinseră, se opriră cu sunete domoale, în jurul capetelor fugarilor. Ghemuiți unul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Faliboga se întorcea la bordei pe Alba lui; și auzi prin noaptea viforoasă mugetele vitelor, cutremurul șopronului și urletul străpungător. Se abătu repede din drum și strigă cu glasu-i răgușit: — Măi Lepădatu, măi! unde ești? ce este? Descălecă și se năpusti prin viscol. Pipăi cu mânile și cu picioarele - căci vârtejurile de omăt îl orbeau. Apoi se opri: auzise geamătul adânc al celui căzut. Întăi stătu în cumpănă; voia să alerge la bordeie, să dea de veste. Apoi se hotărî. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
amestecară cu clocotul viforniții. Iar se plecă, scurmând cu mânile, până ce, gâfâind cu desnădejde, simți tohoarca, și subt ea trupul cald al lui Lepădatu. - Singur se năcăji și-l trase la o parte; îl acoperi cu cojocul, după aceea se năpusti la Alba, și călare, alergând printre bordeie, începu a chema cu vocea-i grozavă. În noaptea aceea de cumpănă, Niță era să treacă pragul morții. Îl așezară cu capul spart și cu picioarele stricate, în bordeiul moșnegilor. Veni prin viforniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
când se desmetici, se uită în juru-i, clipind cu ochii încruntați. Ș-abia într-un târziu zări pe nevasta vătafului cum trece apa Moldovei, prin pulberea lunii, cu fustele ridicate până la sâni și cu coatele înălțate la umeri. Atunci se năpusti la vale, ieși la marginea zăvoiului, și de-acolo trase asupra fugarei un foc de pușcă. Ea nici nu întoarse capul. Oșteanul, gheboșindu-se asupra armei lui, încărcă cu grabă și trase iar. Apoi iar încărcă; și pe când ochea a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cină; îmi alesesem momentul cu grijă: nu dorisem să întârzii, dar nici să iau parte la șuetele dinainte. Rachel a apărut din bucătărie cu o ruladă uriașă cu nucă și a trântit-o pe masă. De îndată, Gaz s-a năpustit înspre ea. —Hopa, a zis Rachel. Stai o clipă. Trebuie mai întâi să spunem un cuvânt de mulțumire. Oh, da, scuze. Rachel și-a înclinat capul (izbind melodios cu acul într-o sticlă de Kombucha 1) și a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nici pentru a slăbi împresurarea, nici pentru a aproviziona orașul și nici măcar pentru a-i da curaj. Deodată, un zvon. Nu dintre cele care se răspândesc precum ploaia fină căzând dintr-un nor prea mare, ci dintre cele care se năpustesc precum o aversă de vară, acoperind cu tumultul său asurzitor plictiseala zvonurilor zilnice. Un vuiet care-i aducea orașului nostru acea nuanță de deriziune de care nu e cruțată nici o dramă. — S-a aflat că Abu-Khamr făcuse rost de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de două săptămâni încheiate, l-am așteptat așadar zi de zi, cerând întruna vești despre el de la Warda și de la Mariam. Ele n-aveau habar de nimic. Ca și mine, așteptau. Când, în cele din urmă, a sosit, m-am năpustit asupra lui și am început să turui atât de repede încât a trebuit de mai multe ori să mă pună s-o iau de la capăt. Din păcate, m-am ales imediat cu un refuz definitiv. Poate că s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Cu asta era alimentat cazanul de la hammam. Asta mai însemna și că, o dată descărcată și ultima încărcătură, Harun și cu mine duceam cu noi culoarea și mirosul a ceea ce căraserăm. Ne-am grăbit așadar să ne lepădăm straiele ca să ne năpustim în sala cu apă caldă. Povestea ne amuza. De cum întâlneam un amic la etuvă, ne distram întrebându-l dacă apa nu i se părea diferită în ziua aceea. Pentru toți oamenii din oraș, baia turcească este locul de întâlnire cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]