2,943 matches
-
adâncă încrâncenare - când datorită unor fenomene declanșate de oameni fără Dumnezeu - ajung într-un mare impas, se ridică problema acută uneori ca acel popor să mai supraviețuiască sau nu, adică oamenii care formează acel popor să se răspândească în alte nații, sau li se acordă o șansă, o cale luminată prin care să iasă din catacombele nedreptății, prin luminătorii de neam care pot fi; conducători de oști, ierarhi, diplomați ori oameni simpli, dar carismatici, care urmează să devină eroi legendari. Istoria
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
Ultima piesă este „Euroshima”, scrisă la Marghita și pe care criticul Mircea Ghitulescu o caractrizează astfel: „o comedie a dezastrului în care dramaturgul se amuză copios pe cenușă Europei distruse de războiul nuclear, unde un grup de indivizi de toate națiile testează un buncăr antiatomic de fabricație americană, o nouă corabie a lui Noe pentru europeni”. De altfel, cu riscul de a mă caracteriza drept lipsit de modestie, trebuie să vă spun, dragă George Roca, prietenul nostru transpacific, că sunt cumva
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Recomanda > CRUCEA ȘI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEȘTI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 117 din 27 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Națiunea Daco-Română, ca cea mai încercată și mai prigonită dintre Nații, și-a împletit logodna veșniciei, pecetluindu-și Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor și suferință, în crez și îndurare, în chin și sărbătoare, în frângeri și înălțări, în tăceri și mărturisiri, în așteptări și împliniri, în înfricoșări
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
interesele în sânul acesteia din urmă? Răspunsul, cred eu, nu mai e necesar a fi scris aici... Când și când, din păcate nu prea des, în lunga și chinuita noastră istorie, vigilența „seniorului” a putut fi înșelată și în fruntea nației asuprite a mai scăpat câte un patriot, care însă a fost repede înlăturat, sau, de cele mai multe ori, ucis mișelește. Un astfel de moment a fost, pare-se și ajungerea pe tronul Moldovei a lui Ioan-Vodă. Despre Ioan-Vodă - numit de unii
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul rând, fiul faptelor sale.” Despre perioada anterioară domniei, din viața celui
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
merită toți trădătorii de pe fața pământului - s-a numit Eremia Cernăuțeanul și a fost o bună bucată de vreme, începând chiar de pe vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât de puțin a costat așezarea pentru câteva sute de ani a jugului pe grumazul unui popor. Trădarea Cernăuțeanului - hatman, se pare - se derulează în trei etape: prima, când, trimis să
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
să se stingă în ele izvorul sufletelor mari.” - conchidea A. D. Xenopol în Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. 5. Poate că marele istoric a fost un pic prea dur când a scris această frază. Suflete mari a mai avut această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
în aceeași măsură un cugetător, un luptător, un profet - da, un profet ca profeții vechii Iudee, biciuind și arzând, de o parte sfătuind și revelând de alta, în numele aceluiași Dumnezeu al ințelepciunii” (1904). Sau altădată: „Eminescu e om mare al nației, ceea ce este poate mai mult decât un poet genial” (1911). Despre articolele din Curierul de Iași: „E o uimire câtă bogăție, noutate, logică, prevedere, căldură, câtă mare și curată înțelepciune de om superior genial, se cuprinde în acele buletine politice
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
unitate, de rug mistuitor, de comuniune, de veselire, de laudă, de bucurie, de cântare, de binecuvântare, de mărturisire. La Pogorârea Duhului Sfânt s-a instituit Limba sfântă și universală a dragostei creștine. De atunci, din sfânta Zi a Cincizecimii, fiecare Nație are menirea de a vorbi în limba sa, în Limba dragostei creștine, în Limba ortodoxă. Sensul fiecărei Limbi trebuie să fie adevărul, credința, slava, bunavestire, dragostea și mărturisirea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, precum și Calea spre mântuire a fiecărui Neam
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
nu au vreme de noi, de țara asta amărâtă. Ei au afacerile lor, de unde vin banii.... De peste douăzeci de ani nu se mai schimbă nimic în bine. La toate posturile de televiziune - și har Domnului avem mai multe ca orice nație din lumea asta mare - zi și noapte bat doar politicienii din gură și nu pricepe nimeni nimic. Ce să pricepem? Ăștia au dialectal lor. Noi suntem un popor și o țară minunată, dar cei care ne strică sunt politicienii. “O
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
se mai poate!”. O auzi cineva, oare, în mod real vocea populară, mă întreb ca simplu cetățean al acestei patrii române, au ba ?!... Numai Dumnezeu poate ști răspunsul la această interogație retorică personală. La fel și propriu-ne viitor ca nație. Magdalena ALBU 30 iulie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ISTORIE PE MUCHIE DE CUȚIT / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
avem curajul, Să dorim ceva să schimbe. Vin vampirii că vor sânge, De om blând și mioritic, Chiar de văd că țara plânge Distrusă meteoritic. Vin strigoii să conducă Țara prin halucinații, Prin minciuni iar să aducă Mult prăpăd, jerfitei nații. Să aleagă un președinte Halloweenul e pe fază, Iar românul om cuminte Fără grije se distitrează. Referință Bibliografică: Halloween / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu
HALLOWEEN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360199_a_361528]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > SEMANA SANTA Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1204 din 18 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În materie de sărbători religioase există particularități și diferențe firești de la o nație la alta, dar nimic nu depășește în efort și spectaculozitate amploarea Festivităților Pascale proprii spațiului catolic hispanic. E foarte probabil ca fastul neobișnuit al Sărbătorii Paștelui la spanioli să se datoreze concurenței latente a autotprezentei credințe Islamice, practicate cu ardoare
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
stelare roș-albastredoar buzele ... XXIII. BL.15, SC.A, ET3, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012. pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
ca orice mare roman, a avut un destin tragic... Că așa-i la noi romanii... ne alungăm geniile, le neglijăm, disprețuim încă din viață dintr-un avânt al fălirii personale, din egoism, din supraaprecierea personală și subaprecierea celorlalți - egoismul caracteristic nației ce o dispersează încontinuu, în orice timp. Ba chiar exterminam geniile în acest fel, pee i care în general au o viață mizeră. Biblia spune undeva că ‘’visele se nasc din mulțimea nevoilor’’. De fapt, e un imbold interior ce
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
Cloșca de aur”... așa.. alte opere din patrimonial național - avut ’obștesc’ al unui Nastase, spre exemplu, furate și sustrase; așa-zisul rege care a fugit cu coada între picioare (bașca ca pe un tren doxat și dotat..) lăsând baltă o nație întreagă... apoi se întoarce cerându-și ‘’drepturile..; ducem singuri ‘patrimoniul national’ plocon dușmanului de o viață sub forma ‘’protecției... (ori a oligro-frecției); lumea întreagă ne oferă spații pentru înființarea de noi secții de votare, datorită faptului că cele existente nu
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, distinșilor ei truditori ai condeiului, tuturor cei ce iubesc muzica mea: ani fericiți și forță de muncă, voință și speranță în lupta fiecăruia în restabilirea valorilor naționale și înlăturarea definitivă a minciunii pentru clădirea templului spiritual de care nația română are atâta nevoie. Fără respect în fața tradiției milenară, fără repunerea valorilor naționale pe piedestalul pe care-l merită fiecare, în acest marasm, în această apostazie în care se scaldă România astăzi la toate nivelele, va fi imposibil să stăm
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
mai la vale, pe actualele locații. Așadar, atestarea documentara a satului Gornea datează din 1772, dar aceasta doar un punct de reper în istoria mult mai îndelungată a populației de aici. În timp, băștinașilor români li s-au alăturat alte nații: unguri, țigani, sârbi, germani, asimilați românilor și cel mai probabil, locația definitivă pe care este amplasat satul astăzi s-a stabilit după năvălirea turcilor din 1738. La 1772 a fost menționată documentara întrucât a fost înregimentata pentru apărarea graniței. Tot
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
și al unității naționale, unde aveau loc întruniri ale personalităților vremii interesate de realizarea marii Uniri, printre care și Nicolae Iorga, care a văzut în personalitatea marelui patriot român o axă a educației moral-patriotice a poporului român: „... A fost bătrânul nației...Icoană de trecut, garanție morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului. Așa a fost când l-au lăsat să trăiască dușmanii seminției sale. În castelul său care era o căsuță, între țăranii săi cari îi erau frați, bătrânul George Pop
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Icoană de trecut, garanție morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului. Așa a fost când l-au lăsat să trăiască dușmanii seminției sale. În castelul său care era o căsuță, între țăranii săi cari îi erau frați, bătrânul George Pop. Nația i-a zis badea George.” În curtea casei cu iz de vechime, amintirile sunt vii, ca și castanii înfloriți în plină toamnă și copacii plantați de către revoluționarii Ioan Rațiu, Vasile Goldiș, Dimitrie Comșa, Vasile Lucaciu, înainte de 1918. Și cum Băseștiul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
zel,/ Întoarce fața spre Apus:/Mai bine varză de Bruxeles/Decât salată a la Russe” (p. 11). În aceeași termeni gastronomici Ion Petru Garda circumscrie frustrarea românilor păgubiți ca mai întotdeauna: „Puteam să fim acum pe val,/Să fim o nație distinsă,/Dar ne-am întins la cașcaval/ Și-am cam rămas cu mâna-ntinsă.” (Rezultatul „consumismului” la noi, p. 67). Cuvinte mari s-au spus, dar faptele probează mai degrabă stagnarea în mizerie decât mobilitatea, schimbarea, reforma, așa cum notează Sorin
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
pe colo spiritul de învârteală și lipsa de onestitate. Plină de haz de necaz este epigrama Specific național de Vali Slavu care pornește de la etnografie ca să plonjeze în moralitate: „Întâlnești în lumea mare,/Dansuri care mai de care,/Iar la nația română.../ Învârtita pe sub mână.” (p. 27). Pe Valeriu Cercel o formă verbală îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
sunt badante. - Ce înseamnă asta? - Este un cuvânt italian destul de jignitor la ceea ce fac de fapt aceste persoane care în general majoritatea sunt românce, fiind cele mai preferate de italieni. Sunt serioase, pricepute și de încredere. Mai sunt și alte nații, ucrainence, basarabence, bulgăroaice, dar româncele sunt cele mai căutate. Ele îngrijesc de persoanele vârstnice care nu mai pot să se întrețină singure. Fac și curățenie, un fel de bune la toate în casă. Badantă este echivalentul mai mult al cuvântului
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]
-
nouăzeci, tot cei necăjiți și asupriți au fost muștruluiți cu indexul (vezi Conferința de la Madrid pentru noile candidaturi în NATO!) și lăsați să piară în sărăcie, dezorganizare politico-economică, lupte inter-etnice și confuzii... privind chiar așezarea geografică a acestora. Chiar dacă unele nații se găseau în Europa încă de la facerea lumii, nu li se recunoștea acest drept, fiind marginalizate, tracasate, amenințate, verbal, economic și cu indexul, nedându-li-se posibilitatea să se alinieze altor popoare din același perimetru continental. Trebuia să fie și
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
Momente > BL.15, SC.A, ET3 Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un
BL.15, SC.A, ET3 de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359242_a_360571]