2,234 matches
-
adoptate de autoritățile publice ale statului român în perioada 1948-1949. Prin lege specială va fi reglementată această formă de transfer cu titlu gratuit, luându-se în considerare situația bunurilor cu destinație comercială naționalizate, valoarea de circulație la data actului de naționalizare, valoarea actuala de circulație a bunurilor, inclusiv investițiile neamortizate. Se poate aprecia că, prin aplicarea acestei metode, vor trece în proprietate privată nu mai mult de 7% din portofoliul de acțiuni gestionat de către Fondul Proprietății de Stat. Titlul V Tehnici
HOTĂRÂRE nr. 140 din 23 martie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120469_a_121798]
-
1930 părinții reclamantului au construit o casă în București. În anul 1939 au închiriat parterul casei fraților Mirescu, unchii terțului intervenient, domnul Mircea Dan Mirescu. 12. În anul 1950 imobilul a trecut în posesia statului, invocandu-se dispozițiile Decretului de naționalizare nr. 92/1950 . Motivele sau temeiul legal ale lipsirii de proprietate nu au fost niciodată comunicate părinților reclamantului. Li s-a permis totuși să folosească unul dintre apartamentele imobilului, în calitate de chiriași ai statului. 13. În anul 1974, în aplicarea Legii
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
anul 1988. În anul 1997, în urma decesului surorii sale, terțul intervenient a rămas unicul moștenitor al apartamentului mai sus menționat. A. Acțiunea în revendicare 14. În anul 1993, în calitate de moștenitor, reclamantul a sesizat Judecătoria Sectorului 5 București, solicitând constatarea nulității naționalizării. A arătat că la momentul naționalizării părinții săi erau salariați și că bunurile salariaților nu puteau fi naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950 . Nu rezultă din documentele prezentate Curții dacă în fața instanței de fond reclamantul a făcut cunoscut contractul
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
decesului surorii sale, terțul intervenient a rămas unicul moștenitor al apartamentului mai sus menționat. A. Acțiunea în revendicare 14. În anul 1993, în calitate de moștenitor, reclamantul a sesizat Judecătoria Sectorului 5 București, solicitând constatarea nulității naționalizării. A arătat că la momentul naționalizării părinții săi erau salariați și că bunurile salariaților nu puteau fi naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950 . Nu rezultă din documentele prezentate Curții dacă în fața instanței de fond reclamantul a făcut cunoscut contractul de vânzare-cumpărare încheiat de stat cu
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
frații Mirescu în anul 1973. 15. Prin sentința pronunțată la data de 9 decembrie 1993 judecătoria a constatat că a avut loc o greșită aplicare a Decretului nr. 92/1950 , deoarece părinții reclamantului făceau parte din categoria persoanelor exceptate de la naționalizare. Instanță a mai constatat că posesia exercitată de stat era întemeiata pe violență și, prin urmare, statul nu putea invocă uzucapiunea. Instanță a mai hotărât că statul nu ar fi putut invocă nici dispozițiile decretelor nr. 218/1960 și nr.
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
Constituției din 1948 datorită faptului că a fost publicat parțial și a încălcat principiul conform căruia orice expropriere trebuie făcută pentru un scop de utilitate publică și cu plata unei despăgubiri rezonabile. Pe de altă parte, reclamantul a susținut că naționalizarea casei nu era conformă dispozițiilor decretului, deoarece părin��îi săi erau salariați, iar locuințele aparținând salariaților nu puteau fi naționalizate. Reclamantul a mai făcut referire și la art. 21 din actuala Constituție a României, care garantează accesul liber și nelimitat
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
Justiție nu a negat dreptul foștilor proprietari de a introduce acțiuni în revendicare, dar a considerat că, în cauză, reclamantul nu a făcut dovada dreptului sau de proprietate, în timp ce statul a demonstrat că titlul sau era întemeiat pe decretul de naționalizare. Curtea Supremă de Justiție a concluzionat că, în orice caz, o nouă lege ar trebui să prevadă măsuri de despăgubire pentru bunurile însușite de stat în mod abuziv. 25. Administrația financiară a comunicat ulterior reclamantului că începând cu data de
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
fost modificat după cum urmează: "Art. 330^1. - Pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data cand hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă (...)." D. Decretul nr. 92/1950 pentru naționalizarea unor imobile 34. Dispozițiile aplicabile au următorul conținut: Articolul I "(...) pentru asigurarea unei bune gospodăriri a fondului de locuințe supuse degradării din cauza sabotajului mării burghezii și a exploatatorilor care dețin un mare număr de imobile; Pentru a lua din mână
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
XI "În baza criteriilor stabilite în art. I pct. 1-5 inclusiv și art. ÎI, Consiliul de Miniștri va putea face completarea sau modificarea listelor-anexa prevăzute în art. I alin. 4 din prezentul decret." "Consiliul de Miniștri poate hotărî scoaterea de sub naționalizare a oricăror imobile sau apartamente." F. Jurisprudența Curții Supreme de Justiție Jurisprudența dinainte de 2 februarie 1995 36. Secția civilă a Curții Supreme de Justiție a confirmat în repetate rânduri jurisprudența instanțelor inferioare care au apreciat că au competența de a
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
cu privire la acțiunea în revendicare promovată de reclamant, instanțele - cărora legea le conferă o competență generală de soluționare - nu au făcut altceva decât să aplice Decretul nr. 92/1950 . Mai precis, au aplicat, pe de o parte, dispozițiile care exclud de la naționalizare anumite bunuri imobile și dispozițiile privind restituirea bunurilor în caz de aplicare abuzivă sau eronată, pe de altă parte." Revirimentul jurisprudenței din 2 februarie 1995 37. La data de 2 februarie 1995 Curtea Supremă de Justiție, constituită în Secțiile Unite
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
majoritate de 25 de voturi împotriva a 20, schimbarea jurisprudenței Secției civile. Astfel, s-a motivat: "Instanțele judecătorești nu au atribuția de a cenzură și dispune restituirea imobilelor naționalizate prin Decretul nr. 92/1950 (...); numai legea poate dispune cu privire la conformitatea naționalizărilor efectuate în temeiul Decretului nr. 92/1950 cu dispozițiile actualei Constituții (...)." Revirimentul jurisprudenței din 28 septembrie 1998 38. La data de 28 septembrie 1998 Curtea Supremă de Justiție, constituită în Secțiile Unite, a hotărât în unanimitate să revină asupra hotărârii
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
1950 trebuia să respecte condițiile impuse de art. 1 alin. 1-5 și de art. ÎI din decretul mai sus menționat și trebuia să existe identitate între persoanele ce figurau că proprietari în anexele la decret și adevărații proprietari la data naționalizării. J. Jurisprudența instanțelor inferioare în ceea ce privește autoritatea lucrului judecat 43. După intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 11 din 18 februarie 1997 unii proprietari, față de care Curtea Supremă de Justiție, în urma admiterii recursurilor în anulare, anulase hotărâri judecătorești definitive, au
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
Supremă de Justiție a considerat că acțiunea promovată de intimați ducea la lezarea unui act al legislativului, Decretul nr. 92/1950 . În consecință, a considerat că această cauză exceda competențelor instanțelor și că numai Parlamentul se putea pronunța cu privire la legalitatea naționalizării în chestiune. 64. Cu toate acestea, în hotărârea să Curtea Supremă de Justiție afirmă că reclamantul nu era proprietarul bunului în litigiu. Curtea nu are competența de a analiza hotărârea pronunțată la 1 martie 1995 în lumina dreptului intern, nici
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
a achitat taxele aferente imobilului. Curtea arată că hotărârea Curții Supreme de Justiție l-a lipsit pe reclamant de toate efectele hotărârii definitive pronunțate în favoarea sa, considerând că statul demonstrase că titlul sau de proprietate se întemeia pe decretul de naționalizare. După această hotărâre intimatul a fost informat că începând cu luna aprilie 1996 casă va fi reintegrata în patrimoniul statului. Hotărârea Curții Supreme de Justiție a avut deci ca urmare lipsirea reclamantului de dreptul de proprietate asupra imobilului pe care
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
preluării și oricărei alte asemenea limitări a dreptului de proprietate prin măsuri suverane cum sunt înghețarea, blocarea activelor sau distrugerea integrală sau parțială a investiției sau alte măsuri similare, care prin consecințele lor ar fi echivalente cu o expropriere sau naționalizare. 4. Cu privire la articolele 5, 7 și 8 a) Termenul fără întârziere în sensul art. 5, 7 și 8 se considera respectat dacă repatrierea sau transferul se efectuează într-o perioadă care este necesară în mod normal pentru îndeplinirea formalităților de
PROTOCOL din 21 mai 1991 la Acordul dintre România şi Statul Kuwait privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130557_a_131886]
-
de schimb pentru convertirea valutelor în drepturi speciale de tragere, oricare dintre acestea este mai favorabil pentru investitor. ... Articolul 5 Despăgubire pentru expropriere și pierderi (1) Nici una dintre părțile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau alte măsuri având aceeași natură sau cu același efect (denumite în continuare expropriere) împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, astfel cum este stabilit prin lege, pe o bază nediscriminatorie și în conformitate cu
ACORD din 20 ianuarie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Mauritius privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131443_a_132772]
-
Nagy, care depune delegație la dosar. Lipsește Inspectoratul Școlar Județean Mureș, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepției consideră că textul de lege criticat, consacrând o expropriere pentru cauză de utilitate publică, daca nu o veritabilă naționalizare, contravine prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (2), (3) și (5) și ale art. 135, în măsura în care se referă la societăți comerciale cu capital integral privat. În final se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate invocate. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
DECIZIE nr. 167 din 26 septembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 166 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131500_a_132829]
-
excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din "Precizările" depuse la dosar, se susține că textul de lege criticat contravine art. 41 alin. (2), (3) și (5) privind protecția proprietății private, deoarece "consacră o expropriere pentru cauză publică, daca nu o veritabilă naționalizare". Instanță de judecată, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995 , republicata, este întemeiata în raport cu prevederile constituționale ale art. 41 alin. (2) privind protecția proprietății private, precum și ale art. 135
DECIZIE nr. 167 din 26 septembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 166 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131500_a_132829]
-
susține că în mod eronat la nr. crt. 20 din anexă la ordonanță că titular al dreptului de proprietate a fost trecut statul român, ignorandu-se Legea nr. 84/1995 , astfel că în realitate măsură de restituire apare că "o naționalizare, expropriere, trecere silită în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată legal dobândite, fără a avea vreun temei legal". Se invocă totodată în motivarea excepției de neconstituționalitate și dispozițiile art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, conform cărora " Nimeni
DECIZIE nr. 10 din 16 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 "privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134301_a_135630]
-
în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților (organizații, culte religioase) cetățenilor aparținând minorităților naționale din România și au fost trecute după anul 1940 în proprietatea statului român prin măsuri de constrângere, confiscare, naționalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora". În anexa la ordonanță de urgență, la care art. 1 face trimitere, la nr. crt. 20 se prevede: la coloană "Adresa imobilului" - "Timișoara, Piața Horațiu nr. 1, județul Timiș"; la coloană
DECIZIE nr. 10 din 16 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 "privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134301_a_135630]
-
Articolul 1 Guvernul Republicii Populare Române va plăti Guvernului Regatului Norvegiei suma de 450.000 (patrusutecincizecimii) coroane norvegiene cu titlu de indemnizație globală, forfetara și definitivă pentru: a) pretențiile de orice natură decurgînd din măsurile de naționalizare, expropriere, preluare în administrare și orice alte măsuri similare luate de Statul român înainte de data prezentului Acord, cu privire la bunurile, dreputurile și interesele pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le-au avut în Republică Populară Română; ... b
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populara Română şi Regatul Norvegiei, privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132632_a_133961]
-
Ministerului Sănătății, sub sancțiunile prevăzute de lege. Înstrăinările sau contractările avînd ca obiect cele menționate, în alineatul precedent, sînt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publică și putând fi invocată din oficiu și de oricine. Articolul 4 Prin efectul naționalizării farmaciilor, trec în proprietatea statului: bunurile imobile și mobile, corporale și incorporale, precum - terenuri, clădiri, instalații sanitare, hărții de valoare, cambii, numerar, sume datorate farmaciei accesorii, materiale sanitare și farmaceutice. Prin efectul prezentului decret, farmaciile naționalizate se substitue în toate
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]
-
decret, farmaciile naționalizate se substitue în toate drepturile vechilor farmacii. Articolul 5 Se pedepsesc cu munca silnica dela 5 la 10 ani și confiscarea întregii averi, acei care, indiferent prin ce mijloace, cu, intent vor zadarnici sau încerca să zădărnicească naționalizarea prevăzută în prezentul decret, vor tăinui parte din patrimoniul instituțiilor sau vor vatămă, nimici, înstrăina, muta, exporta sau micșora prin orice mijloace, bunuri sau instalațiuni supuse naționalizării. Cu aceeași pedeapsă, se vor sancționa și acei care intenționat vor prezenta organelor
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]
-
care, indiferent prin ce mijloace, cu, intent vor zadarnici sau încerca să zădărnicească naționalizarea prevăzută în prezentul decret, vor tăinui parte din patrimoniul instituțiilor sau vor vatămă, nimici, înstrăina, muta, exporta sau micșora prin orice mijloace, bunuri sau instalațiuni supuse naționalizării. Cu aceeași pedeapsă, se vor sancționa și acei care intenționat vor prezenta organelor statului, date inexacte sau incomplete asupra acestor bunuri. Articolul 6 Se pedepsesc cu închisoare corecționala dela 4 la 10 ani și cu amendă dela 2.500 la
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]
-
funcționarii publici sau persoanele împuternicite în temeiul prezentului decret, care nu vor executa sau vor zadarnici executarea însărcinărilor ce le revin potrivit prevederilor lui. Articolul 7 Ministerul Sănătății, prin instrucțiuni speciale, va stabili procedura de urmat pentru efectuarea operațiunii de naționalizare.
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]