1,096 matches
-
intelectualicește, dacă pot spune așa). Eu însumi sînt atît de scîrbit de tot ce se întîmplă aici, de ce mi se întîmplă mie, încît cred că singura contralovitură, singura consolare e creația. Nu cer Domnului decît sănătate. (Ar trebui să-ți narez ce mi s-a mai întîmplat în ultima lună, dar sînt atîtea mizerii, încît îmi este lehamite.) Îți spun doar că ginerele lui Ibrăileanu mă critică acum în fața studenților și în prezența mea (la examene), drept pentru care în articolul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a comunicat la Secția Cadre a CC al PCR aviz pozitiv privind plecarea la post a lui Săvescu Alin". Și a zis Domnul "să se facă lumină, și s-a făcut lumină"! Față de cele de mai sus, cred că cele narate în romanul-fluviu "Cronică de familie" al lui Petru Dumitriu sunt "proză minoră"! Spuneam finis coronat opus, dar aceasta era valabil pentru "concluziile unei etape", fiindcă ce a urma a demolat toată construcția anterioară. Cercetările "organelor" din Capitală și de la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lăsat pe monseniorul Bacilieri încremenit. «Și acum să trecem la punctul 3!...», începu Calabria. Episcopul, printr-un gest la mâinii și cu un surâs de mulțumire, l-a oprit: «Sufficit!» (E suficient atât!). «A intervenit Dumnezeu - va comenta don Giovanni, narând episodul - pentru că al treilea punct nu aș fi putut să-l prezint la fel de bine ca primele două, pentru că era încâlcit de citații latinești luate din Părinții Bisericii, pe care nu reușisem să mi-l imprim bine în minte». Don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
descoperit că era un medic austriac. «Tu es medicus?» (Ești medic?). «Utique, sed judeus sum» (Da, dar sunt evreu). «Asta nu contează - îi răspunse don Calabria. Toți suntem frați, fiii ai aceluiași Dumnezeu». Bietul om se destăinui preotului. I-a narat istoria sa și i-a șoptit la ureche cu un simț vizibil de confuzie mintală, că era lume care îl voia mort prin otrăvire. Don Calabria s-a dus la directorul spitalului și a cerut să fie găzduit singur într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
interiorul câmpului lingvistic scot la iveală următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
atmosferei. Eroul rămâne mereu personagiul "damnat" al romanticilor. Astfel în Mi-hnea-vodă cel Rău, ultimele cuvinte ale agonicului armaș Dracea, erou satanic, sunt comentate sinistru de zângăniturile de cătușe și lanțuri din pivnițele în care zac robii. Pornind de la letopiseț, Odobescu narează cronologic și abstract, romanțând istoria, iar plăcerea literară e numai de ordin stilistic. Scriitorul e un peisagist de dimensiuni mari și un bun scenarist arheologic, cu grija coloarei locale. În Doamna Chiajna, și lexicul, până aci moderat, e mai cromatic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba mulți au socotit romanul neizbutit. În realitate e aproape o capodoperă. El narează tribulațiile sentimentale ale Persidei, fata Marei, căsătorită cu un neamț Națl, spre supărarea părinților din ambele tabere. Drama este etnică. Oamenii sunt tăcuți, greu de urnit, încăpățînați în prejudecățile și obiceiurile lor, mai dezghețați în gândirea colectivă decât în cea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dorința erotică fac expediții nocturne, pândesc taine bănuite, realizează într-un cuvânt toate atitudinile bărbătești. În Donna Alba misterul scitic nepenetrabil a fost înlocuit cu aristocrația. Romanul pare pueril și este într-o anumită măsură. El este un roman detectivistic, narând complicatele și răbdătoarele metode pe care avocatul Mihai Aspru le folosește spre a smulge taina Donnei Alba și în cele din urmă dragostea ei. Eroul merge până acolo încît își procură niște scrisori crezute compromițătoare pentru eroină, sperând printr-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
postulează existența unui paralelism între acest joc de forțe narativ, pe de o parte, și relația dintre ființă și transcendență în discursul intelectual modern, pe de alta. Principalele etape stabilite sunt romanul tranzitiv, în care naratorul e omniscient, personajul este narat și are iluzia apartenenței la realitate; romanul reflexiv, în care personajul e și narator, dar își conservă iluzia vieții; în fine, metaromanul, în care personajul accede la conștiința auctorială, pierzându-și însă iluzia vieții în beneficiul asumării deliberate a convențiilor
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
Coreea, în a doua jumătate a secolului al VI-lea și, inițial, fără succes. Convertirea împărătesei Suiko (592-628), care se călugărește, și a nepotului ei, prințul regent Shotoku (592-621), inaugurează o epocă prosperă pentru buddhism, care va continua în capitala Nara întemeiată în anul 710. Există numeroase secte în buddhismul japonez: Tendai, Shigon, Jōdō shū și Zen (dhyăna; chineză: Ch’an). Dintre acestea, ultima este cea mai cunoscută. Potrivit tradiției, învățătura zen a fost transmisă în mod nemijlocit de către Buddha discipolului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în Grecia antică. Pitagora, care accepta metempsihoza, a declarat că sufletele purificate, ca al său, regăseau memoria renașterilor lor succesive; și Empedocle, se spune, credea că fusese în trecut o fată tânără, un tufiș, o pasăre și un pește. Poveștile, narând aventuri din viețile trecute ale lui Buddha, ale discipolilor și ale dușmanilor săi, însoțite de lecții și aplicații de tot felul, sunt cele mai iubite elemente ale literaturii populare buddhiste. Una dintre cele mai cunoscute astfel de povești este cea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
O somație precipitată. Un vârtej magic de fosforescențe. O săgeată În rana unui trandafir de carne și vis. Un vis treaz, o confesiune de o termicitate paroxistică: treceri fulgerătoare de la incandescența pasională ultimă la glacialitatea translucidă. Întâmplările pe care le narează „hiper-realitatea”, revelată brusc de necunoscutul autor, sunt simple și teribile. Imaginea unui perete privit Îndelung până la delirul singurătății. Un mic orășel. Vecinătatea hipnotică a lucrurilor. Grotescul vitrinelor. Spațiile bolnave ale absenței. Tainele periferiei. O vioară Într-o prăvălie cu mașini
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tradiționale și moderne, armonizându-le într-un aliaj epic de autentică substanță. Povestirea ce dă titlul volumului se remarcă prin alternarea sugestivă a planului real cu cel fantastic. Notele de irealitate sunt discret introduse în narațiune, precum în episoadele ce narează dragostea tânărului pescar Benedict pentru o sirenă. Planul real îl constituie secvențele care înfățișează dragostea dramatică și deznădăjduită a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
un volum la altul conferă scrierilor o unitate despre care, pe de o parte, ar fi greu să nu se vorbească, dar care, pe de altă parte, dă impresia de sărăcie imaginativă. Vacanța mea la București, roman scris alert, dezinvolt, narează avatarurile unui proaspăt absolvent de liceu în efortul de a se integra într-un colectiv de muncă. Birocrația, conformismul, carierismul unor funcționari rutinați provoacă revolta (e drept, doar verbală) a eroului, care ar fi intrat într-un conflict acut cu
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
figurate între intelectuale - actrițe, jurnaliste, medici, savante - trăiesc în banalitatea cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului personal și a adevărului celuilalt, la toate vârstele - de la adolescență la maturitate, este narată fluent, în scene echilibrate, cu un dar remarcabil al revelării amănuntului semnificativ. Cel mai reușit roman al autoarei este De ce dracu’ plângi? (1994), al cărui titlu familiar-detașat maschează o viziune funciar tragică a existenței. Romanul e construit printr-o foarte
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
epoci foarte zbuciumate și au o maximă însemnătate pentru descifrarea vieții politice din ajunul și din timpul primului război mondial. Destule pagini dezvăluie însă și calitățile unui scriitor, „unui literat rătăcit în politică”, așa cum s-a spus, care știe să nareze captivant, să observe detaliul semnificativ, să reînvie dramele oamenilor, să evoce momente de mare înălțare patriotică și, mai presus de orice, să deseneze portrete memorabile. Dintre numeroasele scene descrise cu un exersat condei de povestitor este de menționat, de pildă
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
atrage elogiul lui Mihail Dragomirescu. Poemele care au reținut atenția criticului, Pe Golgota, În Sahara, Omul, sunt de ample dimensiuni (amintind, întrucâtva, de construcțiile romantice). Cu un pronunțat caracter didacticist, versurile dezvoltă tema relației dintre om și Creatorul Suprem ori narează, în stil macedonskian, o călătorie inițiatică spre moarte. G. revine mereu la ideea sfârșitului, adevărat laitmotiv al liricii sale: „Și grei deasupră-mi stropii bat/ Cu degete din infinit/ Lovind ca-ntr-un coșciug uitat/În care mortul s-a trezit
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
echipaj. Din punct de vedere estetic, romanul este mediocru, sub valoarea Particulelor. Substanța ideologică, bogată, se activează la maximum, În așa hal Încît exigențele convențiilor narative sînt adesea abandonate pentru a-i face loc. În sfîrșit, supratema: iubirea. Ceea ce se narează este la prima vedere o poveste de iubire, o dragoste terminată tragic, cu moartea ei și alienarea definitivă a lui. Nu este vorba Însă despre o poveste petrecută În illo tempore. Contextul Îi determină evoluția: sîntem În anul 2000, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scria în trepte: Produsul: Înghețată, Sortul: Lămâie, Ambalajul: glob și, în final: N-avem înghețată”. C. are capacitatea de a schița o relație, o situație, o psihologie, o mentalitate din câteva trăsături. Ca și în ziaristică, observă esențialul și îl narează direct, rapid, sugestiv. Cantitatea de informație pe unitatea de descriere e maximă. Câteva volume cu schițe magic-fantastic-ironice, Personaje de rezervă (1985), Povestitorii (1988), Veselia generală (1992), au fost clasificate drept literatură satirică și implicit eliminate din discuțiile serioase despre raportul
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
basmul românesc, Dumbrava minunată sunt apropieri ce apar în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
pentru deslușirea propriei durate în Inscripții pe drumul rotund (1989). Aici, autobiografiei reale i se substituie una spiritualizată, în care se împletesc legenda, istoria, cultura modelatoare de stări sufletești. Toate acestea apar ca etape ale unei existențe ce poate fi narată prin prisma unui sentiment; dar chiar și în această ipostază poetul își controlează efuziunile confesive. Lirica lui C. este o lirică de reflecție, precis organizată. Același simț al construcției guvernează jocurile de limbaj și așezare în pagină din întinsul poem
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
implicit, că se supune unor constrângeri. Meditativă și interogativă, problematizantă, „eseistică”, proza lui se definește în primul rând prin aceea că scriitorul își asumă - sau se preface a-și asuma - calitatea de narator omniscient. El nu relatează din perspectiva absolutului. Narează și descrie, asemenea lui Gide, Proust, Sartre sau Camil Petrescu, din perspectiva unui personaj, fără a-i atribui însă explicit acestuia funcția de „ambasador”. Autorul nu se lasă acoperit de narator. Narează el însuși, dar nu spune mai mult decât
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
narator omniscient. El nu relatează din perspectiva absolutului. Narează și descrie, asemenea lui Gide, Proust, Sartre sau Camil Petrescu, din perspectiva unui personaj, fără a-i atribui însă explicit acestuia funcția de „ambasador”. Autorul nu se lasă acoperit de narator. Narează el însuși, dar nu spune mai mult decât ar putea să spună personajul delegat. E o relativizare inversă. O altă particularitate este aceea că narațiunea include jocul - comic de cele mai multe ori - și, întrucât instrumentul expresiei este cuvântul, apariția în discurs
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]