1,811 matches
-
însă în ultimele trei-patru decenii s-a înregistrat o tendință generală de scădere a valorilor acestui parametru, de la valori de 35-40‰ în majoritatea statelor arabe (la nivelul anilor 1960-1970), către valori de 18-25‰ în prezent. La ora actuală, după valorile natalității, statele arabofone se încadrează în trei grupe: statele cu valori peste 40‰ sunt cele mai subdezvoltate țări arabofone, cuprinse de flagelul interminabilelor confruntărilor interne: Ciad (46,5% valoarea maximă a natalității din spațiul arabofon), Yemen (41,2%), Mauritania, Somalia, Djibouti
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de 18-25‰ în prezent. La ora actuală, după valorile natalității, statele arabofone se încadrează în trei grupe: statele cu valori peste 40‰ sunt cele mai subdezvoltate țări arabofone, cuprinse de flagelul interminabilelor confruntărilor interne: Ciad (46,5% valoarea maximă a natalității din spațiul arabofon), Yemen (41,2%), Mauritania, Somalia, Djibouti. statele cu valori între 25 - 40‰ se caracterizează printr-un tablou psiho-social tradiționalist, cu firave efecte ale modernizării vieții sociale și comportamentului demografic, situate atât în Africa (Libia, Sudan, Comore), cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Asia (Arabia Saudită, Iordania, Irak, Siria). statele cu valori între 15 - 25‰ sunt situate fie în arealul mediteraneean aflat sub influența modelului socio-cultural de tip european (Liban, Egipt,Algeria, Maroc, Tunisia), fie în regiunea Golfului Persic, unde valorile mai reduse ale natalității, în pofida mentalității tradiționaliste, sunt o consecință a deformării structurii pe sexe, ca urmare a unei puternice imigrații pentru muncă, preponderent masculină: Oman, E.A.U., Kuwait, Bahrain, Qatar (15,5‰ - minima din lumea arabă). b. Fertilitatea totală a înregistrat scăderi în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
nivel planetar, determinată în majoritatea statelor arabe de îmbunătățirea condițiilor materiale și medico-sanitare în perioada postbelică. Acest parametru a cunoscut mai multe tipuri de evoluție, fiind responsabil de continuarea creșterii demografice în aceste țări, în condițiile tendințelor de scădere a natalității. Majoritatea au evoluat după modelul scăderii progresive a mortalității de la valori de 20-22‰ în anii 1950-1960 la valori situate sub pragul de 7-8‰ în anii 2000. În această categorie se încadrează cele mai multe state petroliere (Arabia Saudită, Kuwait, Irak, Egipt, Libia,Algeria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Somalia, Mauritania. statele cu valori între 8 - 13‰ sunt țări relativ sărace și devastate de confruntări interne și cu o mare pondere a grupelor de vârstă tinere: Sudan, Irak, Yemen. statele cu valori sub 8‰ sunt cele care datorită unei natalități recente mari au o proporție ridicată a tinerilor și au cunoscut progrese economice în urma valorificării petrolului, la care se adaugă și imigrația pentru muncă formată tot din tineri: Kuwait (2,4‰ - cea mai scăzută din spațiul arab), Arabia Saudită, Oman, E.A.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
progresul 50. e. Bilanțul natural prezintă valori și dinamici diferențiate spațial, funcție de valorile componentelor sale. Cea mai mare parte a spațiului arab cunoaște în prezent valori ale soldului natural încadrabile tipului demografic matur (statele arabo-mediteraneene și emiratele din Golf), datoratscăderii natalității odată cu ridicarea standardului de viață, concomitent cu tendința de plafonare a scăderii mortalității, ajunsă la un prag inferior biologic. În alte state precum Arabia Saudită, Irak, Yemen, Sudan, Mauritania, persistența mentalităților conservatoare islamice determină existența unui tip demografic tânăr, dat de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ridicarea standardului de viață, concomitent cu tendința de plafonare a scăderii mortalității, ajunsă la un prag inferior biologic. În alte state precum Arabia Saudită, Irak, Yemen, Sudan, Mauritania, persistența mentalităților conservatoare islamice determină existența unui tip demografic tânăr, dat de o natalitate înaltă, însoțită de scăderea mortalității ca urmare a condițiilor materiale adecvate (cu precădere în Arabia Saudită). Doar Ciad și Somalia, subdezvoltate economic, se încadrează tipului demografic primitiv, având valori ridicate atât ale natalității, cât și ale mortalității. După valorile actuale este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
existența unui tip demografic tânăr, dat de o natalitate înaltă, însoțită de scăderea mortalității ca urmare a condițiilor materiale adecvate (cu precădere în Arabia Saudită). Doar Ciad și Somalia, subdezvoltate economic, se încadrează tipului demografic primitiv, având valori ridicate atât ale natalității, cât și ale mortalității. După valorile actuale este de remarcat că singurul stat cu sold natural sub 10‰ este Malta, restul spațiului arabofon putând fi cartat pe trei mari categorii spațial demografice (fig. 3): arealul cu valori ale bilanțului natural
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
economic relativ ridicat (Arabia Saudită, Libia, Iordania, Siria, Irak), cât și state conservatoare, dar cu nivel modest de dezvoltare (Sudan, Somalia, Ciad, Mauritania). arealul cu valori ale bilanțului natural între 10,1 - 20‰ cuprinde micile petromonarhii din Golful Persic, cu o natalitate în scădere pe fondul ridicării nivelului vieții materiale (Qatar cu 11,1‰ - cel mai mic spor natural din lumea arabă, Kuwait, Bahrain, E.A.U.) și statele arabe mediteraneene cu un comportament demografic mai “europenizat” (Algeria, Tunisia, Maroc, Egipt, Liban). Acestea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
U. (0,3%), Qatar, Kuwait. d. Structura pe grupe de vârstă a populației este paramentrul care relevă cel mai bine tendința de accelerare a tranziției demografice manifestată în ultimii ani în spațiul arabofon, tendință determinată de modelul de evoluție a natalității, mortalității și mobilității populației (fig. 8). Ponderea tineretului (sub 15 ani) este relativ ridicată, cu o pondere medie de 38,5% pe ansambul arealului arab, dar cu mari diferențieri spațiale. Statele magrebiene (Maroc, Algeria, Tunisia), precum și unele monarhii petroliere (Kuwait
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a bărbaților într-un context economic fluctuant. Raționamentul poate fi aplicat la șocul petrolier din 1970, concomitent cu debutul modei manechinelor foarte slabe. Invers, relativa prosperitate economică actuală corespunde unei reveniri la șoldurile mai late și la o revigorare a natalității în Franța. Aceste perspective sunt relative căci, cu siguranță, există mii de alți factori sociali la fel de importanți! Pentru mai multe informații Pettijohn, T., Jungebreg, B. (2004), „Playboy Playmate curves: Changes in facial and body feature preferences acriss social and economic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
parte, dacă individul nu ține seama decît de venit și de prețuri, cum se explică alegerile care depășesc mult sfera deciziilor comerciale? De exemplu, ce anume determină numărul de copii pe care o familie dorește să-i aibă? De ce rata natalității scade sensibil cînd nivelul de viață crește? Unii cred că pot deduce din asemenea observații o evoluție a "materialismului", mai bine zis a "egoismului" indivizilor, care "preferă" satisfacțiile consumatorismului și cultivarea plăcerilor în locul vieții familiale. În fața unor astfel de provocări
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unul din factorii de producere a satisfacțiilor: S = S(X, Y, Z, T...). Astfel, pot fi înțelese fenomene pe care teoria tradițională nu le putea explica în absența ipotezei suplimentare privind gusturile și preferințele. Spre exemplu, se poate explica scăderea natalității într-o țară bogată, presupunînd că indivizii iubesc la fel de mult copiii ca în trecut. Într-adevăr, în asemenea țări, creșterea rapidă a salariilor reale după anii '50 a antrenat o creștere considerabilă a costului timpului. Fiecare oră consacrată activităților domestice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
În revanșă, aceste familii cheltuie mai mult pentru copiii lor, pentru haine, educație, sănătate, timp liber etc. Presupoziția, imposibil de verificat sau de infirmat, a unei iubiri pentru copii în scădere vertiginoasă nu este deci necesară pentru a explica scăderea natalității. Dragostea (sau preferința, cum doriți) pentru copii nu s-a schimbat, doar maniera de a se manifesta adaptîndu-se la evoluția prețurilor relative ale bunurilor și timpului. c) Integrarea capitalului uman. Se poate, de asemenea, integra, în funcția de producerea satisfacțiilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
deceselor etc.) și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
demografic în cursul unei perioade de timp (de regulă anul calendaristic). Se calculează ca un raport, în care la numărător se află numărul evenimentelor demografice petrecute în intervalul considerat, iar la numitor populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
diferite vârste sunt urmare atât a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai; − îmbătrânirea demografică prin baza piramidei, deci ca urmare a scăderii natalității influențează negativ evoluția populației școlare, a resurselor de muncă, având implicații asupra desfășurării activităților educaționale, sociale, economice; − procesul de îmbătrânire demografică impune amplificarea programelor de protecție socială, persoanele vârstnice necesitând programe adecvate; − modificarea structurii pe vârste are implicații și asupra
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]