971 matches
-
este o nuvelă realist psihologică, cu accente naturaliste, scrisă de Ion Luca Caragiale și publicată pentru prima oară în 1898. Alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea artistică de a insera
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
și publicată pentru prima oară în 1898. Alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea artistică de a insera în firul epic principiile estetice naturaliste, reprezentate în literatura universală de Émile Zola. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirma: "Ion Luca Caragiale este „scriitorul cel mai zolist, naturalistul nostru prin excelență“." Tema o constituie evoluția unei obsesii până la nebunie, respectând toate simptomele acestei boli, eroul principal fiind urmărit
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
cu fetița îl include în lumea negustorilor avari și nemiloși: „Scrie-v-ar popa să vă scrie, de pârliți! De mici vă-nvățați la furat, fire-ați ai dracului!“. Vremea de afară și gândurile tulburi ale eroului constituie un tablou naturalist sugestiv pentru evoluția obsesiilor, iar vedeniile, halucinațiile chinuitoare, marcate de obsedanta întrebare „Gândeai c-am murit, neică?“, învălmășeala de obsesii provoacă treceri de la realitate la vis, cele două planuri se confundă, sugerând astfel degradarea psihică progresivă a lui Stavrache. Punctul
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
să cânte popește“. Eroul principal, Stavrache, este conturat în evoluția sa de la lăcomie la iluzie, apoi la halucinații, de la frică la spaimă și groază până la nebunie, toate aceste stări definind natura psihică labilă, predispoziția genetică pentru evoluția spre demență. Caracterul naturalist al nuvelei este conferit și de strânsa relație dintre natura ce se dezlănțuie treptat și evoluția patologiei personajului: „Legănate de mișcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri strâmte.“ Elementul auditiv devine pregnant, ploaia măruntă și rece de
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
bătrân“. Nuvela are un caracter scenic, specific manierei literare a lui Ion Luca Caragiale, dialogurile conțin replici scurte, gesturile sunt descrise detaliat, completând fișa psihologică pe care o realizează autorul în această creație. Nuvela este o proză psihologică de factură naturalistă, urmărind stările de conștiință și de comportament ale eroului principal prin monologuri interioare sugestive, iar destinul dramatic are la bază lăcomia exagerată a acestuia, dar și tare genetice, întrucât „incontestabil există o tară în familia în care un frate înnebunește
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
transportata prin conducte de la izvoarele depărtate, de-a lungul unor apeducte extinse din piatră. La început, cultura de ceramică a fost caracterizată prin modele liniare, spirale, triunghiuri, linii curbe, cruci, motive cu schelete de pește etc. În perioada mijlocie, modele naturaliste, cum ar fi peștele, calmarul, păsările și crinii erau comune. În perioada târzie, florile și animalele au fost în continuare cele mai caracteristice, dar variabilitatea a crescut. "Stilul palat" al regiunii din jurul Cnossos-ului este caracterizată printr-o simplificare geometrică de
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
ar fi peștele, calmarul, păsările și crinii erau comune. În perioada târzie, florile și animalele au fost în continuare cele mai caracteristice, dar variabilitatea a crescut. "Stilul palat" al regiunii din jurul Cnossos-ului este caracterizată printr-o simplificare geometrică de forme naturaliste și picturi monocromatice. Notabile sunt asemănările dintre perioada minoică târzie și arta miceniană. Frescele au fost principala formă de artă în aceste timpuri ale culturii minoice. Minoicii creșteau vite, oi, porci, capre și cultivau grâu, orz, măzăre și năut. Au
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
1930 se stabilește la New York, în Greenwich Village, și se înscrie la ""Art Students' League"" ("Liga studenților în artă"), frecventând atelierul pictorului Thomas Hart Benton. Primele tablouri ale lui Pollock reprezintă peisaje din natura americană și sunt orientate la stilul naturalist al lui Benton. Mai târziu se simte influența picturii murale mexicane ("muralismo": José Clemente Orozco, David Alfaro Siquieros) și a lui Albert Rider, realizând tablouri vaste cu teme mitologice și totemistice din cultura indienilor americani. În 1935 face o criză
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
, (n. 2 iunie 1840 — d. 11 ianuarie 1928) a fost un scriitor și poet naturalist britanic, cunoscut pentru romanele sale „"Tess"” și „"Departe de lumea dezlănțuită"”. Evenimentele din majoritatea operelor sale se desfășoară în comitatul semi-imaginar Wessex și sunt marcate de descrieri poetice și fatalism. Prin opera sa, caracterizată prin studiul amănunțit al caracterelor și
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală, prin care să se ajungă la structurile universale ale experienței. Ea propune o înțelegere a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se bazează pe principiul de "intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței constă în faptul că este totdeauna conștiința a ceva. Se ajunge la diferența între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
studiile în atelierul lui Andrea Verrocchio, unde au fost ucenici și Sandro Botticelli și Leonardo da Vinci. Influența lui Verrocchio se poate observa în operele de tinerețe ale lui Perugino, caracterizate printr-o rigiditate a desenului și de modul aproape naturalist al pictării corpului uman Talentul său dobândește destul de rapid recunoașterea în cercurile artistice și, în 1472, este primit în "Compagnia di San Luca", breasla pictorilor din Florența. Din anul 1473 datează compoziția "„Sfântul Bernardo vindecând pe fiica lui Giovanni Petrazio
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
scenarist, profesor și regizor de film ceh, care până în 1968 a trăit și lucrat în fosta Cehoslovacia. Forman a fost unul dintre cei mai importanți regizori ai Noului Val Cehoslovac. Filmul "Balul pompierilor" (1967), ce era la suprafață o reprezentare naturalistă a unui eveniment social nereușit dintr-un oraș de provincie, a fost văzut atât de criticii de film, cât și de autoritățile din Cehoslovacia ca o satiră la adresa comunismului est-european, determinând interzicerea lui timp de mai mulți ani în țara
Miloš Forman () [Corola-website/Science/311523_a_312852]
-
lingvist, ca Friedrich Max Mueller, au arătat că religia își trage originea în personificarea forțelor naturii. Freud a fost acela care a avansat o interpretare asemănătoare, afirmând că umanizarea naturii este un infantilism care nu subzistă decât din cauza ignoranței. Explicațiile naturaliste care se limitează la aceste aspecte antropomorfice, au toate în comun faptul de a pune credința în supranatural pe seama ignoranței, credulității și infantilismului. Cu toate astea, după milenii de filozofie și știință și după depășirea "dualismului corp-spririt", puțini oameni reușesc
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mulți tineri originari din Ucraina. Când în decembrie 1905 izbucnesc primele tulburări revoluționare, toți se regăsesc pe baricade. După ce spiritele s-au calmat, Malevici revine la pregătirile sale. Studiile și schițele sale din acești ani se apropie de lucrările pictorului naturalist Ilia Efimovici Repin și de operele impresioniștilor ("Pe bulevard", 1903; "Primăvara - Grădină în floare", 1904). Începe o perioadă de mari necazuri, numai cu ajutorul familiei poate să facă față problemelor financiare. Grație lui Feodor Roehrberg va prezenta în luna martie a
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
(n. 22 septembrie 1741 la Berlin - d. 8 septembrie 1811 la Berlin) a fost un renumit om de știință german, enciclopedist, naturalist, geograf și explorator al secolelor XVIII-XIX. A devenit cunoscut datorită expedițiilor științifice făcute pe teritoriul Rusiei în a doua jumătate a secolului XVIII. A contribuit mult la dezvoltarea biologiei, geografiei, geologiei, filologiei și etnografiei. Pe 22 septembrie 1741, în familia
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
scopul de a studia colecțiile zoologice și botanice de acolo. Astfel a publicat lucrările «Elenchus zoophytorum» (Haga, 1766) și «Miscellanea zoologica» (Haga, 1766), incluzând în ultima câteva denumiri de specii de animale vertebrate necunoscute până atunci. În acei ani tânărul naturalist visa să viziteze Africa de Sud și Asia de Sud-Est, dar tatăl său era categoric împotrivă. Pallas s-a întors în Berlin, unde a scris «Spicilegia zoologica» (Berlin, 1767-1804, în 2 tomuri). În primele sale publicații, care au primit o apreciere pozitivă din partea oamenilor
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
în sfârșit, pe toate ramurile naturalismului... A se face observări geografice și meteorologice, a se determina locația fiecărui punct geografic important și a se strânge orice informație ce ține de tradiții, credințe, monumente, legende și obiecte antice. În general, expedițiile naturaliste din perioada monarhiei Ecaterinei a II-a au cuprins un teritoriu imens, aproape toată Rusia: de la Marea Barents la nord până la cele Neagră și Caspică (până la granița cu Persia) la sud și de la Marea Baltică (Riga) la vest până la Transbaikal la
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
etc.), deși simbolistica propriu-zisă rămâne aproape întotdeauna la suprafață. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a cărui operă poetică au lăsat urme și unele elemente simboliste, fără a-i modifica sau altera adevărata substanță, alături de elemente și motive naturaliste și parnasiene. Trăsăturile simbolismului literar: - raportul dintre simbol (semn,cuvânt) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste; - tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
neolitic normand din La Hoguette se observă leziuni de spondilartrite anchilozante, boală atât de frecventă și în prezent. Efectuarea unor intervenții chirurgicale, cum ar fi trepanarea sau amputarea, ne oferă informații valoroase privind practica medicală. Prima descriere paleopatologică se datorează naturalistului german Eugen Johann Christoph Esper, care, în 1774, a semnalat un femur de urs al cavernelor purtând o formație canceroasă (în realitate era vorba de un "calus" enorm, după o fractură). Intepretarea eronată a mărturiilor arheologice poate duce la concluzii
Medicina preistorică () [Corola-website/Science/312473_a_313802]
-
6 romane, 3 piese de teatru, un volum de versuri și 3 volume de impresii de călătorie - Guy de Maupassant rămâne una din figurile de seamă ale literaturii franceze din secolul al XIX-lea. Realismul lui Maupassant, cu importante contaminări naturaliste în ceea ce privește predilecția pentru patologic, monstruos, macabru, mai ales în nuvele și povestiri, se fundamentează - după exprimarea proprie - pe „viziunea cea mai complexă, mai pătrunzătoare, mai adâncă decât realitatea însăși”. Proza sa scurtă se caracterizează prin șlefuirea și concizia expresiei alese
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
6 decembrie 1824, Paris - d. 1910, Paris, Franța) a fost un sculptor francez care, executând lucrări comandate de către patrioții francezi într-un stil neoclasic, este recunoscut ca un artist care a excelat în realizarea de sculpturi animaliere într-un stil naturalist. El este celebru pentru sculptura Ioanei D'Arc din Paris și pentru monumentul lui Ferdinand de Lesseps din Suez. Emmanuel Frémiet s-a născut la data de 6 decembrie 1824, în orașul Paris. Prin mătușa sa Sophie Frémiet, el este
Emmanuel Fremiet () [Corola-website/Science/310670_a_311999]
-
care a fost expusă la Viena în anul 1889. În aceasta apare figurată o patrulă de ulani într-un peisaj definit de un dâmb verde mărginit stânga - dreapta de câte un arbore. Se poate observa în acest tablou meticulozitatea aproape naturalistă de execuție, în care atenția este reținută de siguranța cu care sunt desenați caii precum și prospețimea realizării care apropie tematica de canoanele peisajului. Artistul a absolvit Academia Militară Tereziană de la Wiener Neustadt în anul 1891 și a devenit ofițer de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (această tehnică predominând cantitativ în sec. I e.n.). Apar acum, sub influența ceramicii elenistice, vasele pictate: peste angoba (vopseaua) alb-gălbuie, motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie stilizat, reprezentări (niciodată umane) de păsări și animale reale sau fantastice. Culorile folosite sunt de obicei roșul și brunul (în diferite nuanțe); mai rar, galbenul și negrul. Păsările și animalele sunt redate în mișcare sau în repaos, uneori având
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a interpretat rolul Lolitei, a câștigat un Glob de Aur pentru cea mai bună nou venită în lumea filmului. Criticul de film Gene Youngblood susține că, stilistic, "Lolita" este un film de tranziție pentru Kubrick "făcând trecerea de la un cinema naturalist...la suprarealismul filmelor viitoare". Următorul film al lui Kubrick, "Dr. Strangelove" (1964), a devenit un film cult, fiind astăzi considerat un clasic. Roger Ebert a scris că este cel mai bun film satiră făcut vreodată. Scenariul, bazat pe romanul "Red
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
depăși statutul de manuscris până în secolul al XVII-lea, când va fi tipărit la Paris , o a doua ediție fiindu-i sortită abia în secolul al XIX-lea. Nu va scăpa, însă, niciodată de epitetele de „elucubrații cu tendințe pelagiene, naturaliste și panteiste”, pe care i le atribuia un dicționar de teologie. Rămas fără protecție, Eriugena este condamnat de conciliile regionale de la Valencia (855) și Langres (859). Înainte de venirea la Paris și, ulterior, după moartea lui Carol, biografia sa nu este
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]