2,495 matches
-
și în multe familii tatăl este capul familiei și din alte puncte de vedere.) În special din cauza dificultății de a găsi un post convenabil de muncă în aceeași localitate cu rezidența, sunt familii în care unul sau amândoi soți fac naveta. După cum în număr crescând sunt situațiile în care partenerii conjugali au nu numai slujbe, ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
colaborator și prieten, Îndemn și suporter entuziast. Mă consider norocos să am un astfel de editor. În final, doresc să-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult timp făcând naveta Între America și Europa, În decursul anilor Întâlnind o mare varietate de oameni și bucurându-se de profunzimea și bogăția culturii europene. Am cunoscut Europa Împreună. Înțelegerea ei este parte integrantă a acestei cărți. (Dedicație) PENTRU CAROL și pentru generația
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ultimii 20 de ani. De la jumătatea anilor ’90 am locuit mai mult de o treime din timp În Europa. Am vizitat aproape tot continentul și am locuit În orașe mici, comunități rurale și În mari zone metropolitane. Deoarece făceam naveta, uneori de două ori pe lună, am fost continuu șocat de diferența dintre Europa și America. Adeseori lucrurile mărunte mi-au atras atenția. De exemplu, când intru Într-un closet public În Europa luminile se aprind automat și se sting
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în ultimul deceniu au ceva (important) în comun: un anume tip de adversitate, acutizată în conflict. De o parte sunt purtătorii, rari, excepționali, de har divin; de cealaltă, restul ostil al lumii înconjurătoare. Între cele două tabere glisează totuși, făcând naveta și colportajul de rigoare, două-trei personaje cărora autorul le încredințează rolul narației; ele se achită bine de sarcina lor, căci epica rezultată e fluentă, alertă, de multe ori palpitantă. Aceste câteva personaje constituie, apoi, o verigă de legătură nu doar
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ani. Era bine clădit, călca sigur, iar părul negru, barba stufoasă și căutătura mai mereu încruntată îi dădeau un aer puțin exotic, de turist inadaptat și gata oricînd să înceapă o nouă experiență. Turismul s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă de captivitate asumată. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Părul i-a încărunțit, barba are și ea o nobilă tentă gri-argintie, iar încruntarea din privirile de
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
de scris. Conștient de imposibilitatea unei astfel de coordonări monstruoase, prozatorul se joacă afișând, în alt loc, decalajele fatale, dar necesare, desincronizările între faptul brut ca punct de pornire și dezvoltarea lui literară. De pildă, Gând de miercuri face ritmic naveta între ceea ce se consemnează conștiincios la rubrica intitulată (cu ironie subțire) Fapte și ceea ce se naște prin elaborarea în discurs, numită școlărește Dezvoltare - adică o serie de continuări alternative, notate pedant cu a, b și c. În 1990 L. revine
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
mai reușit cu cât autorul se abține să îngroașe tușele prin intervenție directă. Deadline (2003) este un roman autobiografic ale cărui nuclee sunt copilăria petrecută în Colentina, munca în redacții și experiența de navetist. În fond, cartea însăși este o „navetă” între trecut și prezent, construindu-se după principiul reflectărilor concomitente, pe care prozatorul îl utilizase încă din primele sale scrieri. SCRIERI: Carapacea, București, 1979; Nopți de trecere, București, 1984; Vară târzie (despre iubiri în vremuri de pace și război), București
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
de alternativele pe care angajatorii le au pentru a face față acestei presiuni. Nu este oare posibil ca tocmai sub acțiunea acestei presiuni să fie tentați să angajeze forță de muncă din alte zone, antrenând-o în mișcări de tip navetă sau migrație temporară? Sau nu vor fi tentați să-și mute activitatea sau o parte dintre activități în alte zone, unde nu există încă o presiune pentru creșterea salariului? „Semnalele” care vin din zonele de concentrare ridicată a migrației, fără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Când plecam dimineața la serviciu, din autobuz vedeam cum la «complexe» șsubiectul locuiește în București, n.n.ț cozile erau formate așteptând să se bage ceva, iar lângă picioarele cu sticle de lapte o coadă de douăzeci-treizeci se frământa pentru ultimele navete pline”. 2. O doamnă, inginer-biolog, își amintește: „Foarte greu se găsea lapte, trebuia să stai la coadă dis-de-dimineață, de la ora 3-4, să lași sacoșele în grija cunoscuților, dacă mai aveai ceva de făcut. Le mai dădeau totuși femeilor cu copii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relatări despre teama de turnători, aflați în cele mai neobișnuite poziții. Mai ales despre cei ce provocau discuții la cozi, uneori fără să li se ceară, din vocație. Iată, o profesoară navetistă exprima astfel această teamă de posibilii delatori: „Pe navetă trebuia din ce în ce mai mult să te ferești să-ți exprimi nemulțumirea sau să comentezi, ca să nu te pârască cineva și să fii chemat la Securitate. Nu puteam vorbi nici măcar de problemele oarecum mai... profesionale, ca, de exemplu, obligația de a conspecta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
general, în zona Banatului) să vândă haine, pantofi, blugi, ceasuri electronice, țigări sau produse alimentare. Ei veneau cu autobuze turistice, fapt ce asigura și o anumită constanță a prezenței lor. Un muncitor tânăr care până pe la începutul anilor ’90 făcea naveta la Arad ne-a spus că „piața care există acum exista și înainte de 1989, cu acordul tacit al poliției” (G.B. - bărbat, 30 de ani). O altă posibilitate, legată, ca și cea dinainte, de contactul nemijlocit cu bunuri străine, era aceea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bani, covrigi...) să stea lângă ei la coadă, ca să poată lua astfel mai multe pachete de unt sau de carne, să zicem. Asta, bineînțeles, dacă aveau noroc. De multe ori, oamenii țineau rând la mai multe cozi deodată și făceau naveta între ele, „doar-doar s-o prinde ceva”. Trebuia doar să fii recunoscut de cei alături de care stăteai la rând... Cuvântul de ordine - „văzut-luat”. și profită cât mai mult acum, că data viitoare nu se știe cât, unde, dacă și când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Opinia studențească”, cu eseul Cheia hermeneutică, iar editorial - în limba franceză, cu Le Chasseur de corbeaux (1986), eseu introductiv la o traducere a Poveștii poveștilor de Ion Creangă, realizată de Mariana Goujon și Jean-Paul Goujon, iar în românește cu volumul Naveta esențială (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, refuzat de autor). Colaborează la „Opinia studențească”, „Echinox”, „Dialog”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Bulletin des amis de Pierre Louÿs”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Timpul” (Iași), „România literară” ș.a.
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Creangă. Trebuie remarcat că, deși respinge „sistemul”, conformarea la canoanele eseului amplu, ale studiului ori monografiei, cultivând fragmentarul și fulgurația, P. dă despre Lautréamont și despre Creangă două micromonografii sub forma unor eseuri. Despre cel referitor la Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu unele modificări, sub titlul generic Exerciții de recitire vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
un scriitor. În Luca Pițu se manifestă întreita figură a eticianului, esteticianului și filosofului. E greu de spus care dintre ei predomină. MIRCEA MIHĂIEȘ SCRIERI: Le Chasseur de corbeaux, Muizon (Franța), 1986; Lettre à un ami occidental, Muizon (Franța), 1990; Naveta esențială, Iași, 1991; Sentimentul românesc al urii de sine, Iași, 1991; Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, pref. Ion Bogdan Lefter, Iași, 1992; La cafeneaua hermeneutică, Iași, 1992; Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie, Iași, 1992; Fragmente
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Passport to Eternal Life (1990), Moons of Venus (1992), Temporary Immortality (1995), Poeme din exil (2000). Versurile lui O., îndeajuns de provocatoare, au reținut atenția lui Miron Radu Paraschivescu. Fixate în „peisaj spaniol”, secvențe dure până la macabru (cimitire ce „fac naveta între ele și închisoare”, „plutonul de execuție plecat în vacanță”, „corul de copii debili și pușcăriași”) ori festivități-șablon puteau fi identificate și în spațiul românesc al anilor de comunism: „Pentru cetățenii de onoare ai acestui ciudad/ Însuși primarul croșetează copii
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
dețin un loc important în recuzită. Emblematice sunt câteva personaje cu care eul liric intră în comunicare: în universul casnic, Magdalina - cea „refractară față de poezie” (Eugen Simion), iar în cel public - impiegatul de mișcare cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
spațiale, ci și în cel referitor la circulația forței de muncă. Pentru a lua un exemplu la îndemână, numai în ultimii cincisprezece ani, circa o jumătate de milion de români s-au stabilit în străinătate, iar alte circa două milioane fac „naveta” pentru a lucra în străinătate, destabilizând sau reconfigurând comunități de pe un vast teritoriu geografic. Iată două fațete ale aceleiași lumi prezente. Pe de o parte, se configurează rapid dezvoltarea unei noi economii, în care cunoașterea și tehnologiile informației sunt instrumentele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
localitate. Conform datelor recensământului populației din 2002, în Trifești sunt 89 salariați bărbați și 44 femei. Navetismul, ca fenomen, este prezent doar în rândul cadrelor didactice care lucrează la școala din localitate. Se apreciază că aproximativ jumătate dintre acestea fac naveta Iași-Trifești sau, în mai mică măsură, Trifești-comunele din apropiere. Deși, după cum am arătat, oportunitățile de intrare pe piața muncii sunt extrem de reduse și piața nu este prea dinamică, munca în străinătate este o strategie alternativă de câștig de dată recentă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
serie de microbuze spre orașele din jur, însă frecvența curselor nu este mare, astfel că mulți dintre locuitori trebuie să apeleze și la mașini de ocazie sau alte mijloace de transport. Sătenii își amintesc cu nostalgie de perioada comunistă, când naveta către Luduș era intensă, și autobuzele plecau zilnic pline cu muncitori. Acum oferta de muncă în oraș este mult redusă. Șoseaua principală a satului, care face legătura Ațintiș-Luduș este asfaltată și destul de bine menținută. Se pare că explicația asfaltării este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
copii școlari fiind scăzut, cele patru clase primare sunt grupate în două, practicându-se predarea simultană. În gimnaziu există aproximativ zece copii în fiecare clasă, două clase de gimnaziu fiind de asemenea unite. Toți profesorii care predau la școală fac naveta de la Luduș. Școala este modernizată: are săli de clasă și mobilier nou, laborator de biologie, laborator de informatică, sală de sport. Există apă menajeră la cișmeaua din curtea școlii și apă potabilă în cancelarie. Biblioteca școlii conține peste 3.000
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe zi). Foto 2. Dispensarul din sat. Construită recent, clădirea este zugrăvită într-un albastru intens Ocupațiile oamenilor din sat Cultivarea pământului și creșterea animalelor Pentru marea majoritate a familiilor din Ațintiș, cultivarea pământului și creșterea animalelor reprezintă ocupațiile principale. Naveta este redusă prin restrângerea masivă a locurilor de muncă disponibile în afara satului după 1989. Migrația se manifestă și în sens opus, urban-rural, oamenii retrăgându-se la țară ca soluție pentru un trai mai ieftin. Există doar câțiva salariați în sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
magazine și baruri) 7 Gaz (distribuție gaze) 4 Colectarea laptelui (Danone și Albalact) 2 Fabrica de zahăr 2 Operator-însămânțător (bovine) 1 Atelier tâmplărie - persoană fizică autorizată 1 Punct de distribuție de gaze - 10 salariați care locuiesc în sat și fac naveta dacă este cazul 10 CFR 3 Bibliotecă 1 Electrica (Luduș) 2 Contabil la un abator 1 Maistru la o fermă 1 CFR (acari, manevranți) 3 Fabrica de zahăr - Luduș 2 Fabrica de prelucrări metalice ? Alte posturi de muncă în afara satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de școală. Ce ziare se citesc în Ațintiș? Cuvântul liber, Evenimentul zilei, Jurnalul național, Capitalul și 24 de ore mureșene. Preotul ortodox și soția lui citesc ziarele trimise de la patriarhie: Credința străbună și Vestitorul ortodoxiei. Cei câțiva săteni care fac naveta la oraș (Luduș, Târgu Mureș) își cumpără de acolo ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea majoritate a sătenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zilei, Jurnalul național, Capitalul și 24 de ore mureșene. Preotul ortodox și soția lui citesc ziarele trimise de la patriarhie: Credința străbună și Vestitorul ortodoxiei. Cei câțiva săteni care fac naveta la oraș (Luduș, Târgu Mureș) își cumpără de acolo ziarele. Naveta la oraș, dar și nivelul de educație îi fac pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea majoritate a sătenilor au radio. Preferința este îndreptată către postul Radio România Actualități, ascultat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]