3,746 matches
-
celor două părți contractante, va fi supus legislației părții contractante pe teritoriul căreia întreprinderea își are sediul. 3. Echipajul unui vas, precum și celelalte persoane ocupate la bord în mod permanent vor fi supuse legislației părții contractante sub al carui pavilion navighează. În timpul staționarii unui vas sub pavilionul uneia dintre părțile contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, legislația acestei ultime părți se va aplica persoanelor angajate pentru necesități de încărcare, descărcare, reparații sau pază la bordul vasului. Articolul 6 1. Dispozițiile prezenței
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
asta decât când eram adolescentă, așa că mi-am luat la revedere și m-am retras imediat după salată. Întâlnirea clubului din seara asta se ținea la apartamentul lui Alex din East Village. Am sărit În trenul de 6 și am navigat prin playlist-ul iPod-ului meu până când m-am oprit la „In My Dreams“, de REO Speedwagon. Când am coborât la Astor Place, o femeie foarte micuță, care semăna cu o bibliotecară de școală m-a pipăit de-a binelea. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
căutare de slujbe promițătoare și eram convinsă că o să-mi găsesc ceva curând, totul era extraordinar. Bob Barker, Millington, o casă plină cu romane de doi bani și patru pungi de Red Hots pe zi Îmi țineau de urât În timp ce navigam plictisită pe site-urile de joburi online, imprimându-mi din când În când câte unul și candidând Încă și mai rar la câte un post. Nu mă simțeam deloc deprimată, dar era destul de greu să apreciez asta, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
asemenea concentrație de oameni pe o insulă așa de mică. Newyorkezii concurează instinctiv pentru orice, de la taxiuri În orele de vârf până la locuri În metrou și de la genți Birkin de la Hermès la abonamente pentru Knicks. Îți ia ani Întregi să navighezi printre standurile impenetrabile ale magazinelor. La cele mai căutate restaurante din oraș, fetele de la recepție, glaciale, Îți cer o rezervare cu șase luni Înainte. „Dacă te lasă să intri fără probleme“, se spune, „atunci probabil că nu merită să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ei la nouă și zece cu un dosar Întreg de programări, date de contact și numere de confirmare și m-am instalat În scaunul cu imprimeu tip zebră, chiar sub fereastră. Suntem gata cu pregătirile pentru diseară, Bette? Întrebă ea, navigând rapid prin inbox-ul ei În timp ce Înghițea un litru de Cola dietetică. Spune-mi că stăm bine. Stăm bine, am cântat eu, vârându-i sub nas Post. Și chiar și mai bine, dacă ținem cont de asta. Scana avid articolul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Doar o poartă foarte fragilă, din tek, ne despărțea de fluviu și chiar și aceea nu avea decât șaptezeci și cinci de centimetri Înălțime; dacă văzusem vreodată un dezastru potențial pentru un bețiv, ăsta era. Priveliștea era incredibilă: vase mici și mari navigau Încet prin apa Întunecată, trecând prin fața unei moschei frumos luminate, cu minarete care păreau să atingă cerul. Podelele erau dintr-un lemn lucios și Închis la culoare, aproape negru, iar canapelele din brocart și satin, țesute cu filigran auriu. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acasă. Ceilalți nu împărtășeau această părere, dar sunt sigur că i-ai fi convins de contrariu”. Aceleași texte vechi. Mal se uită la Ellis Loew și spuse: „Hai să tragem linia, okay? Ce spuneai despre muniția aia?” Ochii lui Loew navigau de la Mal la Dudley. „Mai avem doi asistenți. Primul e un fost agent FBI, Edmund J. Satterlee, șeful unui grup numit Contracurente Roșii. E pe ștatul de plată al mai multor corporații și al unor indivizi, pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu e urmărit și o ia spre locul de ancorare. Va dura Între 30 și 50 de minute până când informația va ajunge la toți ceilalți, inclusiv la căpitanul Morovan și la echipajul lui. În minutul 60, corabia ridică ancora și navighează fără oprire până la Varna. Acolo se află trei corăbii de luptă ale Moldovei, sub pavilion venețian. Cu totul Întâmplător, tot acolo se mai află două vase de pescuit ale Veneției, care se pot transforma rapid În vase de război. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
semn călăilor să Înceapă. 21 ianuarie, Marea Adriatică, Laguna Venetă Prin cețurile albe ale iernii, țărmul se zărea ca o superbă inexistență. Ca o linie Înșelătoare trasă de un pictor care trăia doar În imaginație. Alexandru privea, de la prova corabiei care navigase de la Istanbul, și nu recunoștea nici aerul rece și sărat al brizei, nici siluetele fantomatice ale insulei San Giorgio și cele care se ghiceau ceva mai departe, ale Palatului Dogilor și ale Campanilei. Parcă intra Într-un tărâm neclar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
intre În dialog cu lumea Moldovei. Chiar cu lumea europeană. Ștefănel era construit pe o infinitate de tăceri. Dar, dincolo de acele tăceri, exista o forță care lui Alexandru i se părea Înspăimântătoare. Ajunseseră la malul mării după două zile de navigat pe apele și prin delta Dunării. Ștefănel alesese un loc pustiu. Apoi tot ce se Întâmplase fusese nefiresc. Ceruse ca fregata lui Morovan să se adăpostească Într-un golf ferit de valurile venite din larg. Mai ceruse ca, În drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
din înălțimi pentru a mă bucura de odihna nopții. Mâine voi porni din nou într-o plimbare prin înălțimile cerului, purtat de norul cu care m-am împrietenit și pe care l-am îndrăgit. Pe mâine! Inspirația Gândurile zboară libere, navigând singure sau în stoluri, ca păsările călătoare, purtând pe aripile lor idei și proiecte și vise. Dar cum să le prinzi? Dacă ar fi ca fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
a ajuns deja un pârâu roșiatic curgând nestăvilit. Se freacă la ochi, se îndreaptă de spate, încearcând să-și revină, când vede cu bucurie ceva ce vine spre el: este ceva ce cunoaște. Trunchiul retezat al unui cedru de Himalaia navighează înspre el prin râpa inundată, cu ramurile-i vibrând șovăitor, ca începutul unei fraze. Copacul pare atât de încărcat de înțelepciune și dibăcie, că ar putea la fel de bine să cânte și imnul național, așa că Forrester lasă să-i scape un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dintr-odată, se îngustează foarte tare, ceva mai mult decât dublul lățimii lui Nelly. Cu fiecare oră care trece, apa este tot mai plină de noroi și mai puțin adâncă; este evident că foarte curând nu se va mai putea naviga pe ea. După apus, ajungând într-un loc unde râul se înfundă în nămol , descoperă un chei dărâmat, cu pilonii de lemn înclinați la unghiuri diferite, ca dinții de țap. Țărmul din spatele cheiului este plin de mișcare. La auzul zgomotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fost armurier, Sunt doar un simplu prizonier ... Naufragiat Abandonat pe-un țărm, departe, Caut în palmă azimutul Și te ascult în prag de noapte, Dar lângă mine suflă vântul. Rătăcitor și-atât de singur, Printre o mie de ruine, Am navigat pe-un val nesigur, Când tu ai navigat spre bine. Zile la rând, o lună crudă, Eu am plutit fără o țintă Pe-o mare rece și absurdă, Pornită parcă să mă mintă. Nu am nici vestă de salvare, Busola
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Abandonat pe-un țărm, departe, Caut în palmă azimutul Și te ascult în prag de noapte, Dar lângă mine suflă vântul. Rătăcitor și-atât de singur, Printre o mie de ruine, Am navigat pe-un val nesigur, Când tu ai navigat spre bine. Zile la rând, o lună crudă, Eu am plutit fără o țintă Pe-o mare rece și absurdă, Pornită parcă să mă mintă. Nu am nici vestă de salvare, Busola nu arată nordul, Privesc cu ochi tăcuți în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sens pentru prințul Kung, căci începe să vorbească. Sunt contrariată să aflu că tratatul le permite străinilor să deschidă consulate la Peking. Fiecare țară și-a ales propria locație, nu departe de Orașul Interzis. Tratatul permite vaselor comerciale străine să navigheze de-a lungul coastelor chineze, iar misionarilor le este acordată protecție guvernamentală. Tung Chih începe să plângă în timp ce îl țin în brațe. Probabil că trebuie schimbat. Îl legăn ușor și se liniștește. De asemenea, trebuie să fim de acord să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
una plină de inteligență, însă acum vorbele îi sunt nearticulate, mâinile îi tremură, iar privirea îi este confuză. Zice că a fost primit fără respect de către negociatorii străini. Ei au folosit incidentul Săgeata - în care pirați chinezi au fost prinși navigând sub pavilion britanic - ca pretext pentru a-l evita. Nu a fost adusă nici o dovadă pentru a susține afirmațiile lor. Este foarte posibil ca totul să fie o conspirație împotriva Chinei. Împăratul Hsien Feng ascultă, pe chip așternându-i-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
zic ei - și de ruși, care s-au alăturat pentru jafuri, au sfidat-o pe Majestatea Voastră. Nu am o vedere completă asupra chipului soțului meu, dar îmi pot imagina expresia sa. — E împotriva clauzelor tratatului anterior ca ei să navigheze în amonte spre Peking, declară împăratul Hsien Feng pe un ton categoric. Mă tem că, din păcate, învingătorii fac regulile, Majestatea Voastră. Kuei Liang clatină din cap: Ei nu aveau nevoie de nici un alt pretext după atacarea forturilor Taku. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sfârșitul verii, câmpurile fertile semănau cu regiunea de țară de la sud de Fluviul Yangtze, regiunea orașului meu natal, Wuhu. Tung Chih a insistat să stea în ambarcațiunea mare a lui Nuharoo, care era plină cu oaspeți și animatori. Eu am navigat singură, cu An-te-hai și Li Lien-ying la rame. Frumusețea desăvârșită a locului m-a copleșit. Mă simțeam ușurată că necazurile mele păreau să se fi terminat în sfârșit. Vizitasem Palatul de Vară de multe ori înainte, dar întotdeauna cu Marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu mila. * * * Trecuse jumătate din Luna Întâi. După ce podoabele de Anul Nou fuseseră luate de pe ușile caselor, cetățenii din Azuchi realizară că se întâmpla ceva - în port erau încărcate și ridicau ancora zilnic neobișnuit de multe corăbii. Corăbiile, fără excepție, navigau din zona de miazăzi a lacului, către miazănoapte. Și mii de baloturi de orez, transportate pe drumurile de uscat, cu convoaie șerpuitoare de cai și căruțe, urcau și ele, în susul coastei, spre nord. Ca întotdeauna, străzile din Azuchi forfoteau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de a face posibil imposibilul. În acea dimineață, la hotarul dintre lumea visurilor și trupul lui muritor, unde beția din seara trecută poate că încă îi mai circula, aromată, prin vene, în minte îi apărură imagini: convoaie de corăbii enorme navigând spre insulele din miazăzi, spre coastele Coreei și chiar către marea țară a Ming-ilor. El însuși stătea în turnul unei corăbii, împreună cu Sotan și Soshitsu. Mai trebuia să-l însoțească încă o persoană, își spunea el - Hideyoshi. Simțea că ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întinse de cele două femei, mai mult decât invidioase. Le percepuse însă de la început ca pe dușmanii vieții ei și da, asta-i dădea o teamă îngrozitoare și profundă. Deocamdată însă, viața lor era plină de pasiune și de fericire. Navigau pe ape liniștite ale Mediteranei. Oare ce le-ar fi putut face mai bune și mai generoase pe cele două? Nimic. Sau poate iubirea? Să se simtă iubite cu adevărat. Dar, cine să le iubească? Erau așa de rele, de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
era ocupată cu lucrul ăla de mână pe care-l avea tot timpul cu ea atunci când ne spiona. Incapabilă să mă abțin, am luat un baton cu fructe și alune care era așa de mare c-ai fi putut să navighezi până-n America la bordul lui. —Ai cui e ăsta? am întrebat. —Al meu, mi-a răspuns Mike. Dar dă-i înainte. L-am terminat în aproximativ douăzeci de secunde. —Chipsuri, am urlat către cei din cameră. Am nevoie de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
un miracol. Cu toate că încă spumegam de mânie împotriva lui Luke și, într-o mai mică măsură, împotriva lui Brigit, nu mai eram furioasă fiindcă eram dependentă de droguri. îi văzusem pe mulți dintre ceilalți pacienți trecând peste faza furiei și navigând apoi în apele calme ale acceptării realității, dar nici o clipă nu crezusem c-o să mi se întâmple și mie. Eram cuprinsă de o senzație complet necunoscută. Un fel de pace interioară. Deci, eram dependentă de droguri. Și ce dacă? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne întâlneam, am așteptat răbdătoare ca Randall să-i dea asociatului lui o serie întreagă de comenzi indescifrabile. De fapt, eram impresionată de etica de lucru a lui Randall, mai ales ținând cont de faptul că ar fi putut să navigheze prin viață fără să ridice un deget. știam de la mama că familia Cox trăia pe picior mare și că Randall și-ar fi putut alege cu carieră cu mult mai puțin solicitantă - ca aceea, să zicem, de colecționar de busole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]