1,155 matches
-
deal răsare luna” de prof. Vasile Conțâia, 1993. „Creația lui Gheorghe Opriș inspirată din evenimentele istorice transmise pe cale orală, scrise sau trăite în lunga sa experiență de viață, pot părea la prima vedere rezultatul influenței mentalităților colective inspirate de luptele neîncetate purtate de românii transilvăneni pentru afirmarea lor naționala și socială. Dar, în plus, această operă este și un act de conștiință a demnității individuale și colective la care aspirăm cu toții în lumea care va să vină. Timpul va reține din
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
caz, nicio modalitate consistentă de a susține o astfel de distincție în conjuncție cu celelalte două teze afirmate de realiști: 1) teza că politica este o sferă autonomă de sfera moralității; și 2) teza că politica este caracterizată de lupta neîncetată și feroce pentru putere. Dacă aceste două teze sunt adevărate, așa cum realiștii ne spun că sunt9, nu există niciun temei principial pentru care politica să nu poată implica uneori forme de violență potențial brutale. Atunci când încercăm să dejucăm violența politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
necesar nașterii eroului ar fi cu mult mai mare decât cel admis de nașterea comună, iar opera miraculoasă s-ar desăvârși lent, prin inseminări repetate. a. Marcarea eroului prin promisiuni Marcarea eroului prin promisiuni făcute ca urmare a solicitării lui neîncetate, gravitează în jurul nașterii propriu-zise, înainte de naștere pentru a-l liniști pe cel așteptat și după - pentru a-l liniști pe cel născut. Avem în interiorul acestei invariante, două subclase: eroul provoacă promisiunea (plânge sau refuză să se nască) și eroul este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și, în fond, singura condiție a căutării mele este de a păstra tocmai ceea ce mă strivește, de a respecta, în consecință, ceea ce socotesc eu esențial în acest ceva, pe care l-am definit ca o confruntare și ca o luptă neîncetată. Ducând până la capăt această logică absurdă, trebuie să admit că lupta aceasta presupune absența totală de speranță (ceea ce nu are nici o legătură cu disperarea), refuzul continuu (care nu trebuie confundat cu renunțarea) și insatisfacția conștientă (ce nu poate fi asimilată
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
contemple și să deseneze peisajul mereu virgin al fenomenelor. Inima învață astfel că emoția care ne cuprinde în fața chipurilor lumii nu ne vine din adâncimea ei, ci din diversitatea lor. Explicația e zadarnică, dar senzația rămâne și, împreună cu ea, apelurile neîncetate ale unui univers inepuizabil în cantitate. Înțelegem acum locul operei de artă. Ea înseamnă moartea unei experiențe și totodată multiplicarea ei. E ca o repetiție monotonă și pasionată a temelor orchestrate de lume: trupul, inepuizabila imagine pe frontonul templelor, formele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pe om și prin ocazia pe care i-o dă de a-și depăși propriile năluci și de a se mai apropia cu încă puțin de realitatea sa nudă. Să nu se confunde esteticile. Nu invoc aici documentarea răbdătoare, ilustrarea neîncetată și sterilă a unei teze, ci dimpotrivă, dacă m-am exprimat limpede. Romanul cu teză, opera care vrea să confirme, cea mai vrednică de dispreț din toate, este cea care cel mai adeseori se inspiră dintr-o gândire satisfăcută. Demonstrăm
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și de represiune funcționează ca un ceasornic. Homo sovieticus trăiește zi și noapte cu frica arestării. Neîndrăznind să se destăinuie nimănui, izolat, obligat să ducă o viață cotidiană* istovitoare, trăind într-o locuință sărăcăcioasă, prost hrănit, supus agresiunii unei propagande neîncetate și ascultând o limbă de lemn* care erodează inteligența și morala, obligat să mintă și să se prefacă a crede, total dependent de stat, infantilizat, fără proiecte de viitor și fără puncte de sprijin în trecut, el nu-și găsește
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
popor”, asemenea islamului, nu este, de fapt, decât o palidă imitație a religiilor. Astfel, pentru sociologul Jules Monnerot, „absența de transcendență, substituția puerilă a viitorului (societate fără clase) cu o promisiune (paradisul), fac din el o religie primitivă... Expusă unei neîncetate dezmințiri a faptelor” (Sociologia Comunismului, 1949). Sacrificii și gratificații. Unul din ritualurile cele mai solemne este cultul morților și al martirilor: cei ai Revoluției*, apoi, mai târziu, ai Rezistenței - cei căzuți în luptă - sau ai marelui Război pentru Apărarea Patriei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
total exercitat de partidul comunist asupra diferitelor sfere ale vieții, ea trebuie să transpună în practică aspirația lui Lenin către o societate care n-ar mai fi decât „un singur atelier, un singur birou”. Dar, foarte curând, dominația birocraților, controalele neîncetate, tracasarea prin hârțogăraie, duc la instaurarea „civilizației rapoartelor scrise”. „Birocratismul” a sfârșit prin a domina funcționarea însăși a partidului și prin a provoca paralizia generală a sistemului -, dar și prăbușirea lui. Inventarea activiștilor (apparatciki) și a nomenclaturii Sociologul german Max
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cântar de farmacie raporturile de forță, neezitând în fața niciunui mijloc - presiune, intimidare, șantaj, compromis și, bineînțeles, asasinat, dar și seducție și recompense -, Stalin și-a calibrat la maximum mijloacele în raport cu obiectivele regimului totalitar - menținerea cu orice preț la putere, extinderea neîncetată a acestei puteri asupra statului și a societății pentru înfăptuirea proiectului comunist - și în raport cu propriile obiective - accederea la puterea totală. Astfel, între 1930 și 1937, Stalin transformă progresiv Biroul Politic, instanță colegială, în cameră de înregistrare a ordinelor Secretariatului în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
controlului celor trei responsabili: subordonat poliției politice ca fiind „brațul înarmat” al partidului în întreprindere, el supraveghează ansamblul personalului și încadrează grupele militarizate. Natura opțiunii pentru industria grea, urgențele situației inițiale din fiecare țară, necesitatea de a face față penuriilor neîncetate și accelerarea proprie acestei economii care se vrea mobilizată în permanență explică dominația unei anume forme de salariat: salariul pe bucată sau în funcție de randament, care cuprinde o parte fixă (de bază) și o parte mobilă variind în funcție de efortul depus. Deja
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cuprinzând aproape 20% din populație. Angkar ordonă triplarea recoltelor. Eșecul e total, dar acest comunism de epocă de piatră va costa viața a sute de mii de orășeni transformați peste noapte în țărani și ignorând totul despre lucrul pământului. Transferurile neîncetate de populație provoacă haos, și se ajunge la o foamete generalizată, utilizată de altfel pentru a lichida populații considerate ca puțin sigure sau „impure” din punct de vedere etnic - cambodgieni „cu suflet de vietnamez”. Angkar întreprinde distrugerea sistematică a legăturilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atestă o calitate a materialelor folosite adesea defectuoasă, lipsa grupurilor sanitare și, în general, lipsa intimității. în acest mediu deplorabil, poliția politică își face cuibul, în raport cu frustrările acumulate. Nenumăratele scrisori publicate în presă dovedesc chinuitoarea problemă a locuinței, dar și neîncetate reproșuri legate de viața cotidienă*, începând cu deficiențele de aprovizionare și penuria constantă de produse de primă necesitate. Cozile, fenomen tipic societății de tip sovietic, lasă să se deslușească strategiile familiale de înlocuire - bunicii stau la coadă, în timp ce copiii lor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
arte și pentru viața culturală în general, trecută sub oblăduirea ideologică a soției lui Mao*, Jiang Qing. în Coreea de Nord* și în Vietnam*, modelul stalinist este aplicat cu strictețe. Iar în Cambodgia, khmerii roșii* puseseră capăt oricărei vieți culturale, înlocuită cu neîncetate mitinguri constând în repetarea neîntreruptă a lozincilor lui Pol Pot. VIAȚĂ COTIDIANĂ PENURIE șI PRIVILEGII Cu toate că a impus distrugerea proprietății private și etatizarea întregii economii, Revoluția din Octombrie a generat, în mod paradoxal, o societate profund preocupată de problemele materiale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pentru început, acesta încearcă să construiască o filosofie conservatoare a politicii internaționale, numită realism politic. La baza concepției sale stă individul, prins prin natura sa într-o luptă fără sfârșit între impulsul moral și cel de stăpânire, de acumulare, de neîncetată căutare a parvenirii - cu alte cuvinte, de animus dominandi. În egală măsură, cele două porniri domină existența omului și îi justifică acțiunile 6. Tranzitând la nivel internațional, cum statele nu sunt altceva decât proiecții ale grupurilor de indivizi, impulsul moral
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
continente: Africa, Americile și porțiunea din Asia învecinată cu oceanele estice. De-a lungul istoriei balanței de putere, Marea Britanie și-a găsit în această oportunitate principala sursă de putere și de detașare de problemele care angajau celelalte națiuni în conflicte neîncetate. Spania și-a epuizat forțele exploatând această posibilitate și eliminându-se astfel ca forță demnă de luat în seamă în lupta pentru putere. Ceea ce a constituit pentru Marea Britanie și Spania o sursă de implicare constantă și importantă a atras într-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
face eforturi să devină cel mai important actor din sistem, ci și să se asigure că nici un alt stat nu ajunge în această poziție superioară. Relațiile internaționale nu se află într-o continuă stare de război, ci în una de neîncetată competiție pentru securitate, existând tot timpul în fundal posibilitatea conflictului. Intensitatea rivalităților variază de la caz la caz. Deși ar putea părea nefiresc, statele cooperează frecvent în această lume competitivă. Totuși, colaborarea dintre state are limitele ei, în principal deoarece este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alimentată de informații, plină de celule tranziente și de indivizi extrem de mobili (Toffler, 1973, p. 153). # Ea este organizația în care particularitățile tradiționale ale birocrației (permanența, stabilitatea, ordinea, ierarhia, durabilitatea) sunt înlocuite cu opusul lor: tranziența, mobilitatea, prăbușirea ierarhiei, frământarea neîncetată. Mobilitatea intrași interorganizațională se îmbină cu permanenta apariție și dispariție a grupurilor temporare de lucru, comunicațiile verticale (ascendentă și descendentă) sunt înlocuite cu cele laterale (interdepartamentale), lanțul de comandă este eliminat în favoarea „hoardelor de experți”, după cum se exprimă Toffler, care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de coleg, nu de subordonat. Omul asociativ se caracterizează prin îndrăzneală, spirit de inițiativă, printr-o formidabilă capacitate de schimbare, el trebuind să se adapteze fluxului rapid al relațiilor organizaționale, să învețe multe reguli ale jocului, să facă față prompt neîncetatelor transformări organizaționale. O comparație sugestivă între omul din birocrație și cel din adhocrație este făcută de Toffler (1973, p. 159). Tabelul 11. SEQ Tabelul 11. \* ARABIC 1 - Caracteristicile omului birocratic și omului asociativ Omul birocratic Omul asociativ este subordonat organizației este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realizeze transferuri de achiziții, de a dezvolta gândirea proprie. Una dintre căi este cu certitudine stimularea potențialului creativ al copilului, având ca țintă clară și directă antrenarea gândirii, prin oferirea de situații și ipostaze mereu noi și proaspete, prin provocări neîncetate, prin surprinderea elevului, prin oferirea unui suport motivațional real. De aceea am și ales să tratăm într-un capitol aparte al auxiliarului didactic rolul jocului didactic, al experimentului-joc și al metodelor de stimulare a creativității în actul predării-învățării la disciplina
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau integriști rezidă În reactivarea neîncetată și obsedantă a unei tendințe denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai trebuie puse În evidență și alte ambiguități, ca discursurile multor membri ai partidelor de stânga din Franța, care apărau, până pe la mijlocul anilor ’80, regimul sovietic, ignorând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căror importanță o cunoaștem sau o bănuim deja. Pe de altă parte, diferențele mari nu trebuie să ne facă să uităm de masa de similitudini sau de caractere identice care constituie patrimoniul genetic comun al Întregii umanități. De la Începuturile preistoriei, neîncetatele amestecuri de populații au dus la metisaje constante. Singurele constatări pe care le putem face subliniază importanța hibridității, care este regula generală. Atunci când o comunitate umană (aceleași observații sunt valabile, În condiții identice, și pentru comunitățile de animale) Încetează să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar dacă putem Întâlni și similitudini cu alte grupuri, vecine sau mai depărtate. Această unicitate stă la baza diversității multiplelor „locuri” care compun regiunile, țările, continentele și, până la urmă, ansamblul umanității. Astfel, diversitatea este omniprezentă și proliferantă, datorită schimburilor și schimbării neîncetate ce caracterizează toate mediile sociale. Umanitatea este una și diversă. O entitate singulară, deschisă și dinamică Orice loc este singular, deschis fiind În același timp către mediul său. Singularitatea sa este alimentată tocmai de diversitatea care Îl Înconjoară. Imbricările Îi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai ales pentru cei care au cunoscut „normalitatea“ administrativă a exilului, din țările europene civilizate. Înclin totuși să cred că enervarea este mai mică în Occident decât aici, dar și mai greu de suportat, viermele înstrăinării și al distanței sapă neîncetat și temeinic. Aici, cu alcool (citește bere ieftină), o soție iubitoare și o mare doză de nesimțire / voință educată se poate supraviețui mai ușor. Nu există soluție universală; doar enervarea rămâne. M-am născut prea târziu... Mirel 15 martie 2006
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nege ori să disimuleze aceste diferențe, pentru a răspunde mai bine acelora care folosesc alte metode. Dezbaterea internă ni se pare un semn de vitalitate, oricât de puțin clarificați ar fi termenii discuției. Scopul urmărit este stimularea reflecției și rafinarea neîncetată a cheilor de lectură. Note 1 D.-L. Seiler, La comparaison et les partis politiques, Barcelona, Institut de Ciences politiques i Socials, Working Paper n0 194, 2001, p. 22. 2 S. M. Lipset și S. Rokkan, "Clivages Structures, Party Systems and
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]