1,056 matches
-
celor mulți, Agamemnon o crede incapabilă să realizeze oroarea sfârșitului : nu știi ce vorbești ! Și e mai grozavă durerea pentru noi... martori ai nevinovăției tale (II 2). Zadarnic protestează Ifigenia că acționează în deplină cunoștință de cauză : De ce mă credeți neștiutoare ? (II 2). Ca și Clitemnestra, regele socotește că bucuria fetei de a-și împlini existența printr-o moarte dăruită cu sens izvorăște din rătăcirea spiritului ce-i anulează instinctul de conservare : Opriți-o, căci mintea i s-a întunecat de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asemenea glorie ?... Cum aș putea plânge pe pragul desăvârșirii mele ? ! (II 2). Ea face apel la înțelegerea pătrunzătorului Agamemnon (Tu, care te înțelegi atât de bine pe tine, cum de nu poți privi și în sufletul meu ? De ce mă credeți neștiutoare, pentru că am ales ceea ce e veșnic și neîntinat, întorcându-mi ochii de la ceea ce este trecător și amestecat cu durere ? !), ca și la intuiția afectivă a îndrăgostitului Ahile, el însuși un erou netămător de moarte (Aș cunoaște într-adevăr tristețea, dacă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dialogul celor de pe scenă sunt inserate firesc date din cronica liviană, de la desființarea Adunării poporului și închiderea senatului (I 49) la aducerea prorocilor etrusci (I 56) ca să bage spaima în oameni cu prevestirile lor (I, p. 25). Prezența unui orfan neștiutor, cu caș la gură (I, p. 21), furnizează pretextul dramatic pentru istorisirea unor întâmplări mai mult sau mai puțin recente. Cei din jur, cu conștiința încărcată de faptul că au asistat în tăcere la josniciile și crimele regelui, se simt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de limbă.” Mihai Eminescu 754. „Nu lua comoara, ia cartea.” Proverb persan 755. „Cartea e izvorul cunoștințelor.” Proverb persan 756. „Cartea-i mai scumpă decât o comoară.” Proverb persan 757. „Cartea e cheia științei și a înțelepciunii.” Proverb persan 758. „Neștiutorul de carte e la fel ca orbul la drum.” Proverb persan 759. „Copilăria e vremea când se învață cartea și respectul.” Proverb persan 760. „... nimeni nu-i azi pe lume care să nu aibă pasiune pentru cărțile despre pasiune.” Nezami
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pentru monahismul rus, în care numeroase mănăstiri și schituri se închid (din 1200 existente în anul 1700, supraviețuiesc doar 452, până la sfârșitul secolului) iar o întreagă populație de monahi, de la egumeni instruiți și până la frați abia intrați în ascultare și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos și mai cu seamă către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o cale chiar și spre mințile celor culți care, în materie de credință, concurează cu cea mai crasă ignoranță. În realitate, ar fi de datoria Seminariilor să-i pregătească pe tinerii leviți să știe să se exprime la îndemâna unei lumi neștiutoare, evitând acele formule subtile care, în mod sigur, nu sunt capabile să facă lumină în mințile celor de azi, când suntem scutiți chiar și de a mai gândi, pentru că totul ne este prezentat într-o realitate vie pe ecranul cinematografic
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pe tatăl meu, care aflase, din ziare, despre isprava mea. L-am găsit îngrijorat socotind că m-am înhămat la ceva prea greu. Ca să-l liniștesc, i-am amintit un vechi precept cred indian care spunea că mai presus de neștiutori sînt cei care citesc, mai presus de cei care citesc sînt cei care rețin, mai presus de cei care rețin sînt cei care înțeleg, mai presus decît cei care înțeleg sînt cei activi. Deci a fi activ este mai presus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tun. Regina Maria merge la Castelul Foișor să-i vadă pe cei doi, mamă și fiu. Amintirile ei sunt pline de căldură: „am găsit-o surâzătoare, liniștită, mulțumită, cu micuțul ei lângă ea. <...> Mihai arăta bine și mulțumit și complet neștiutor de zbuciumul pe care ni-l pricinuise”. Încântată de nașterea primului nepot, dar și de faptul că succesiunea la tron era asigurată și multe din grijile provocate de acest subiect gingaș erau spulberate, proaspăta bunică a oferit personalului un mic
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fericită când reușeam să mă ridic deasupra lucrurilor, să mai trec peste un obstacol. În viață am căutat să nu treacă timpul peste mine fără folos, conștientă fiind că iar . Am simțit războiul din plin Deși eram doar un copil neștiutor, am fost nevoită să simt pe propria-mi piele, ceea ce înseamnă un război. Tata a fost luat la luptă și deși i-a fost încredințată funcția de "furier" a ajuns până la Cotul Donului. Ne scria mereu, dar scrisorile ajungeau târziu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
recidivat mai târziu și care au făcut să mă "bucur" de un statut special în familie, întrucât, atunci când venea vorba de persoana mea, se făcea automat următoarea precizare: Vezi, mă, că are pată la plămâni. Desigur să eram cu totul neștiutor în ceea ce privește diagnosticul de mai sus, dar simplul fapt că se vorbea despre mine ca despre o persoană importantă mă făcea să fiu tare mândru de mine, ca și cum aș fi fost proprietarul minelor de la Roșia-Montană, înainte de începerea exploatării aurifere de către strămoșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe site-uri speciale, fețele lor fixându-te solemn, umbrele lor urmărindu-te peste tot. Am citit despre dispariția altui mic cercetaș - al treilea anul acesta. Băiatul ăsta era și el de vârsta lui Robby, iar acum fața lui angelică, neștiutoare, ocupa prima pagină. Însă nici unul dintre acești copii nu fusese găsit. Nici un trup nu fusese descoperit în vreo râpă sau în canalele de scurgere din beton; nici o rămășiță pe fundul secat al bălților sau în vreun sac dubios de voiaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată în Descrierea Moldovei că limba curată se vorbește în orașul de scaun, în jurul Curții domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte". La congresul evidențiaților în agricultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acesta fiind făcute „de cineva interesat de amănunte militare”, după cum crede Gorovei. Am discutat în amănunt despre afirmațiile făcute de cronicar în legătură cu lupta de la Baia. Un cronicar care nu știa că un loc întărit nu poate fi atacat cu cavaleria, neștiutor cu privire la organizarea militară a Moldovei, înseamnă că nu este nici măcar un amator în probleme de istorie militară. Afirmațiile sale în legătură cu lupta de la Șcheia sunt confuze. Nu numai că nu este un expert militar, cum l-au considerat unii, dar el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai În familie, din toamna anului 1932 am intrat În lumea știutorilor de carte. Bunica Raveca mi-a pregătit hăinuțele și trăistuca, părinții mi-au cumpărat tăblița de gresie și stilul, și cu dragostea de litera scrisă, insuflată de Bunica, neștiutoare de carte, m-am apropiat cu sfială de domnișoara Eugenia Pintea, prima mea Învățătoare. O cunoșteam și mă cunoștea foarte bine, căci locuia vis-à-vis de unchiul Milian. Preda la școala unită, câteva case mai jos, la clasele I-a și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul documentului, laolaltă cu criza materiei prime, care făcea imposibilă creșterea cu 50% a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
83.694 de suflete (statistica oficială a Prefecturii județului), din care 12.660 trăiau în orașul de reședință Huși. Din numărul total al locuitorilor, 42.675 erau bărbați, iar 41.019 femei, 7.813 persoane care știau carte și 75881 neștiutori de carte. După cult, erau: 74.862 ortodocși, 3.556 catolici, 26 protestanți, 13 grigorieni, 5.235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era de 86.345 locuitori. Situația statistică, publicată de Gh. Ghibănescu, în 1897, conține următoarele date referitoare la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte asemănătoare cu cele prezentate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și 1.624 femei), iar neștiutori de carte: 7.708 (2.985 bărbați și 4.723 femei). Din populația totală, înregistrată la acest recensământ, 9.450 persoane s-au declarat de religie ortodoxă, 4.069 - mozaică, 2.087 - catolică, 9 - protestantă, 4 - mahomedană, 6 - armeană. Structura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bărbați și 46.591 femei. Sub spect etnic, existau 81.168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea, populația se afla într-o continuă creștere: în 1905, în județul Fălciu locuiau 102.130 oameni, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de trai, izolate cu totul de oraș, lipsite de orice ajutor medical, fără pază în trecerea bulgarilor? Și încă de bunăvoie! Nici gând nu aveam și spuserăm lui Carp, care o luă în râs, lui Lupu Costache, care făcu pe neștiutorul, și lui Tzigara, care rămase înmărmurit de rezistența mea. Mă povățui să scriu lui Czernin sau cel puțin lui von dem Bussche, cu care fusesem în relații bune în timpul misiunii lui la București, și se minună de refuzul meu categoric
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cămașă țărănească frumos cusută cu șabace. La orele 5 i-am frânt turta pe cap, el așezat pe o doniță în care pusesem o sticlă cu vin, i-am tăiat moțul (tricolor, nu roșu), copiii preoților au strigat „Ura“! Vintilică, neștiutor de mai bine, era foarte mulțumit și mândru, eu însă, văzând împrejurul nostru numai pe maici, pe Fräulein și pe d-na Ionescu, găseam sărbătoarea foarte tristă, comparând-o, fără voie, cu cele din trecut, prezidate de mama și d-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
I, 1937: „36“, p. 312.) de discursuri în câteva zile, sosi cu delegația la Iași și, fără cea mai mică sfială, o prezentă regelui, ca președinte al Sfatului, el, cel mai înverșunat prăbușitor al dinastiei și tronului. Regele se făcu neștiutor de cele petrecute în teritoriul ocupat, decoră întreaga delegație și pe Stere, și-i invită la dejun. El uitase tot, își refăcuse o virginitate și se mândrea pe balcon la spatele regelui, ovaționat de public; C. Arion își bătea joc
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai bine decât să se supună. Această mișcare coincidea cu dezbaterile din Camera Ungară, unde Wekerle a renunțat să impună cunoașterea limbii maghiare ca o condiție de admitere la vot, promițând însă că în curând nu va mai rămâne nimeni neștiutor de ea, cu luarea școlilor de statul ungar. Tisza l-a combătut strașnic, nu voia nici măcar această ipocrită concesie; lupta a fost aprigă și votul s-a amânat. Dar dezvelirea intențiunilor acestea întărea și mai mult convingerea românilor că trebuiau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-ntâlnii pe tine, călător pe-aceeaș cale, Amândoi în sânul nostru ascundeam aceeași jale, Jale nu, căci era dulce taina care ne rodea, Însă nu-ndrăzneam s-o spunem tocmai cui se cuvinea. Și m-ai sfătuit, țin minte, eu copil neștiutor, Pe vorbarița hârtie să aștern ascunsu-mi dor. Eu te-am ascultat și-n versuri scris-am taina fără nume Ș-au curs lacrimele mele... și le-am dat de pradă-n lume. ........................................................................................... Și rămas-am cu naravul de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cea din urmă. Eram, deci, în acei ani binecuvântați, când nu te îndoiești de nimic, când te crezi calare pe noroc și în stare de a rădica lumea cu umărul. Intram în viață cu toată oarba încredere a unui copil neștiutor și căutam, firește să mă țin la nivelul tuturor celor care aveau pasul înaintea mea; prin urmare, eram cum e omul mai bun pentru a face prostii. Așa, într-o sară de iarnă am fost, prin mijlocirea unui prietin, invitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]