3,243 matches
-
de funii - Strâns înfășată-n olandă-apretată pe-un munte din sticlă Julia May simțea clădiri din fier clădiri din cărămidă peste parcul presărat cu lămpi electrice și excrement aviar Strâns înfășată lăsată să se-nmoaie-n răsuflarea albastră Strâns înfășată nea în mâini diafane cu miros de alice Julia May vedea gălbenuș sub un castron de sineală umbre de ființe trezite în orașul ei de himeră cu uși din stejar casă fără adresă pe insula ei de acum Strâns înfășată o
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare și prăjituri, pe care le aranjau pe fețele de masă brodate și albe ca neaua. Peste tot era un belșug cum n-am mai văzut la vremea aceea nicăieri. Nu mi-am imaginat că la țară putea fi atâta bogăție. Însă, după trecerea sovieticilor pe la noi, nu am mai văzut niciodată așa belșug! Ne-am
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
zveltă, cu ochii rotunzi și negri ca două mărgele, cu privirea ageră și luminoasă. Avea obraji gingași, dar bine bronzați, încadrați de părul șaten-închis și lung până la jumătatea spatelui și se înfățișa extrem de delicată în rochia de bumbac alb ca neaua, care îi lăsa genunchii dezgoliți. Avea pe umăr o poșetă, lucrată manual, în ton cu rochița de bumbac pe care o purta, iar sandalele cu talpă ortopedică erau tot din material de bumbac, în aceiași notă stilistică. Ținea în brațe
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
minte imaginea mielului fătat pe câmp, zilele acestea, când din nou se nasc mieii care vor fi sacrificați și a căror existență e atât de scurtă. Când credeam că primăvara era la ea acasă, a căzut peste case și pomi neaua, în vreme ce în staul, pe paie, oile fată mieluții. Alb de Mărțișor- staulul înviorat de glasuri de miei Brăduțul din curte, care are vârsta lui Teo, s-a împodobit cu steluțe albe. Creștetul fântânii a-ncărunțit dintr-odată, iar ghioceii s-
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
două căni de apă, fiindcă țăranii erau „cuc și altă pasere” și nu-și mai dădeau seama că beau pișoarcă. Nea Gheorghe zicea că le face un bine că să nu se turlăcească prea din cale afară. În fața casei lui nea Gheorghe era un puț cu cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
eu la viața mea, căci eu eram împăratul gafelor și când credeam că am făcut cine știe ce ispravă, vedeam că iarăși am făcut o boacănă. Ovidiu CREANGĂ (Din sacu’ lui moș Bodrângă) Toronto, Canada 27 februarie 2011 Referință Bibliografică: SLUGĂ LA NEA GHEORGHE / Ovidiu Creangă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ovidiu Creangă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
poeții sunt ucenicii îngerilor care toarnă Cuvântul făurit din raze în tiparele poeziei, prelucrat la temperatura incandescentă a sufletului lor. Dar poezia mai este și zborul metaforei ca un fluture de lumină cu aripi de vânt sau zborul fulgului de nea alintat de suflarea crivățului. În trăirile sale, dar mai ales în simțirea sa, poetul trebuie să se lase cuprins de acest zbor și să intre în jocul său zglobiu. Numai așa sufletul său va vibra intens, cuprins de magia poeziei
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
poetul trebuie să se lase cuprins de acest zbor și să intre în jocul său zglobiu. Numai așa sufletul său va vibra intens, cuprins de magia poeziei. Dacă însă va încerca să prindă cu mintea fluturii-metafore sau acei fulgi de nea și dacă va încerca să le direcționeze zborul cu suflul gândirii, mirajul poeziei va dispărea. Atunci fluturii-metafore vor muri, fulgii de nea se vor topi și vor cădea în mocirla prozei care murdărește poezia. Stimați poeți, nu suflați cu mintea
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
intens, cuprins de magia poeziei. Dacă însă va încerca să prindă cu mintea fluturii-metafore sau acei fulgi de nea și dacă va încerca să le direcționeze zborul cu suflul gândirii, mirajul poeziei va dispărea. Atunci fluturii-metafore vor muri, fulgii de nea se vor topi și vor cădea în mocirla prozei care murdărește poezia. Stimați poeți, nu suflați cu mintea peste fluturii-metaforă! Ei zboară în direcții tăinuite, dirijate doar de degetul divin. Lăsați doar simțirea voastră să le cuprindă zborul.” NĂSTASE MARIN
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
-l avea la dispoziție, Traian Stoicoiu se relaxa făcând sport. Dumitru Sinu participase la mai multe competiții și doar o singură dată ieșise pe locul doi, în rest, era numai primul. De-aici să i se fi tras, oare, lui nea Mitică agilitatea cu care a fugit din România în toamna lui 1948? Se prea poate! Complexele antrenamente care-au urmat în competiția cu viața de refugiat, de-abia atunci începeau... Deși aveau preocupări diferite, prietenia lui Dumitru Sinu cu doctorul
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PERSONIFICARE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt fulg de nea și-n dans plutesc ușor, Privind pământ ce-așteaptă să-l albesc, Cu strat pufos eu vin să-l ocrotesc, Trecând prin glas de frunze care mor. M-ascund în norii calzi să mă topesc Și-n picături de ploaie-ncetișor
PERSONIFICARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348553_a_349882]
-
mă fascinase să o regăsesc neastâmpărată, unduioasă în nuanțele de verde-albastru. La picioarele ei, orașul de peste 3000 de ani nu îmbătrânea, a rămas o cetate durată deasupra evenimentelor. Oamenii în pași de plimbare au tinerețea în priviri, purtând cu mândrie neaua vârstelor în feericul luminilor, plimbăreți pe faleză... O plimbare seara în Jaffo dezminte tot ceea ce buletinele de știri transmit zilnic. Se văd blocurile răsărite și cele încă pe schele. Ne-am așezat și noi la o masă de unde aveam priveliștea
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
campania de primăvară era mai mult de lucru. Brigadierul Bârcă urma să solicite conducerii un tehnician viticol. Sfătuindu-se cu contabilul și o parte din șefii de echipă care îi avea prin apropiere, au ajuns la concluzia că fata lui nea Ilie Cocuța, ar putea să fie încadrată pe acest post. Urma ca fata să accepte. Toți cunoșteau faptul că îi plăcea via și caii, în plus ar fi fost acasă în permanență! Când a venit seara de la uzină Cocuței i
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
lui Suman era desigur Palade. Conducerea gostatului l-a pus la dispoziția ministerului cu toate că era localnic. După o vreme s-a auzit că fusese repartizat undeva prin Vrancea. Fără prea multe probleme Cocuța și-a luat postul de ajutorul lui nea Ion Bârcă. Acum era acasă, dar pe unde mergea parcă îl vedea pe cel cu care începuse anul atât de frumos. Fratele fetei venea tot mai des cu Maria căci se pregăteau de nuntă. Astfel că i-a propus Cocuței
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
locotenentului, fata a fost întrebată despre impresia lăsată de ofițer? Nu a răspuns nici într-un fel. A lăsat să se înțeleagă că acceptă situația. Dar lucrurile aveau să se schimbe mult în bine, astfel că în august familia lui nea Ilie avea să facă două nunți deodată, a băiatului și a fetei, căci Cocuța la prima cerere în căsătorie a lui Stelică a acceptat să se mărite cu acesta. Nunțile au fost făcute deodată la cantina uzinei chimice, în prezența
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
medic de profesie, pleacă și el din țară și se stabilește în Germania. Nea Mitică Sinu nu mai știe nimic de el, doar că este în viață și că locuiește în Germania. Paradoxal, viețile lui Titi Filip și a lui nea Mitică se intersectează, dincolo de granițele țării, de mai multe ori. Se cunosc la Paris și se împrietenesc. Niciunul dintre ei nu avusese vreo meserie în România. De multe ori Titi, mai în glumă, mai în serios îi spunea amicului său
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
pe pământ african. Odată cu plecarea din Canada, legătura dintre Titi Filip și Dumitru Sinu s-a întrerupt. Primea din când în când doar vești despre evenimentele importante din viața lui Titi. După înmormântarea soției sale, Titi i-a trimis lui nea Mitică o scrisoare în care îi relata ceea ce se întâmplase, încheind cu tristețe: Măi, Mitică, un popă rus a oficiat înmormântarea și eu nu înțelegeam nimic... Era frig... iar eu o țineam pe Ileana de mână...De-atunci, Dumitru Sinu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348727_a_350056]
-
au plecat împreună la restaurantul la care mai lucrau încă mulți italieni și Salvatore a fost angajat, fără nicio problemă. Urma să facă curățenie. Cânta Salvatore și la restaurant. Managerul era foarte mulțumit de el și îi spunea adesea lui nea Mitică: Mike, ce voce are Salvatore! „Îmi plăceau italienii, aveam mulți prieteni între ei, dar cu mâncarea lor nu mă împăcam deloc: nu știau să facă decât macaroane și spaghetti” - zice nea Mitică. M-a uimit cu câtă plăcere îmi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
primiseră viză și dădeau dovadă de seriozitate în tot ce făceau, le plăcea munca, erau inteligenți și deosebit de prietenoși. Salvatore Greco a rămas cu acest respect pentru conaționalii noștri și după ce s-a întors în Italia, când îi scria lui nea Mitică, mărturisindu-i că în virtutea prieteniei pe care i-o purta, într-un apartament din curtea casei sale adăpostea mai mulți români: Dar nu-s ca voi, Mike! - spunea nostalgic italianul. „E come noi, altri no sono!” „Ne-a vizitat
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
jumătate scrisă!- spunea dragul meu prieten în rândurile sale. Și urma dedicația scrisă cu majuscule: DEDICO A MIA MADRE QUESTA PICCOLA EPOPEEA RURALE QUE CANTA LA BELEZZA DELLA MIA TERRA E IL DOLORE DE LA MIA GENTE. Salvatore știa povestea lui nea Mitică și-i sugera să dedice cartea pe care dorise să o scrie mamei sale, pe care n-o cunoscuse, o carte care să ilustreze frumusețea pământului și durerea vieții lui... „După părerea lui Salvatore, cartea ce urma să o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
i-am răspuns, păstrându-mi cumpătul. Simțea că se duce... și așa a fost!” Apoi, Dumitru Sinu continuă retoric: ”Ce este viața?!” Emoția ce-l stăpânise în timp ce-mi povestea de Salvatore se puteau citi limpede pe fața lui nea Mitică. „Când Beethoven simțise că moartea i se apropie, se întrebase: Și asta-i tot?”- zice prietenul meu. Apoi, pe-un ton ridicat și ferm, încheie hotărât: „Asta-i tot, domnule!” Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
l-am văzut / a fost un cal. / De aceea, ori de câte ori aud / cuvântul moarte / văd în fața mea un cal.” Asociația dintre moartea calului și prima zăpadă care acoperă totul, chiar și stârvurile, m-a urmărit vreme îndelungată și nu mai suportam neaua, viscolul, iarna, frigul, înghețul, ca fiind viclene forțe ostile ale naturii ce ascund ceva rău, malefic. În cele din urmă m-am vindecat de mila tatălui meu care, speriat că aș putea muri, ca niciodată îmi aducea dimineața o tavă
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
S-a așternut tăcerea... Cei doi studenți înaintează agale, gânditori, apoi se opresc în apropierea unui bec. Ramura unui pom înflorit se clatină ușor în adierea vântului pe deasupra lor. Ian întinde mâna către buchetul de flori ca un bulgăre de nea. - N-o rupe, te rog! - îl imploră Caterina. - Cum dorești! - se învoi băiatul plimbând mâna peste floricele. - Dă-mi doar una! Băiatul desprinse cu grijă o floricică dintr-unul din buchetele de flori și o dărui fetei. - Ce parfum plăcut
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
iubirii absolute din căușul palmelor tale așezai mult drag și patimă pe trupul meu, ce erau pecetluite cu buzele tale ispititoare care dovedeau adevărul simțurilor tale. fizionomia ta este acum mimica lui Charlot, a lui Louis de Funes, a lui Nea Mărin, din orice comedie veche preferi, dintr-o scenetă de teatru de revistă, dintr-o peliculă animată urmărită atent de niște copiii zburdalnici cu ochii mari și cu râsetele lor cristaline. dar însuși Timpul, știi că este o noțiune dezbătută
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349449_a_350778]