1,164 matches
-
dădu imediat seama că înțelesese greșit. ― Să ucideți? ― zise el. Pe cine să ucideți? ― Pe cei aproape douăzeci de milioane de venusieni ― răspunse X. Stând în fotoliul rulant, părea un gigantic gândac de bucătărie din plastic ieșit dintr-un coșmar nebunesc. ― După cum trebuie c-o știi ― continuă el ― singura diferență între distrugere a douăzeci de sisteme nervoase omenești și distrugerea a douăzeci de milioane de venusieni constă în rezultanta emotivă produsă la supraviețuitori, care poate fi anihilată printr-o bună propagandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
suplimentar se putea aproviziona. Constată că mâinile îi tremurau ușor și că transpirase. "Rezultatele normale ale încordării" concluzionă el. Căci, într-adevăr, se simțea supratensionat. În mai puțin de o jumătate de oră urma să se lanseze în cea mai nebunească campanie militară tentată vreodată de către un singur om, cel puțin după câte știa el. Iar peste o oră, va fi victorios sau mort pentru totdeauna. Odată acest miniexamen mintal încheiat, apăsă clanța și deschise ușa. Patricia Hardie sări din fotoliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o farfurie, pe care se aflau două pahare mari cu rachiu roșu. Starostele îl îndemnă pe oaspete să guste din licoarea unei cupe, pe marginea căreia jocul îndrăcit al unor mărgele, cât bobul de mei, nu mai conteneau dansul lor nebunesc. Numai ce atinse buza paharului, sorbind o singură înghițitură, își dădu seama că rachiul era de fapt foc viu care, o dată turnat în sânge, avea darul de a te transporta în alte lumi. Toată șatra era ca un singur om
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară supuse fără a întreba de ce? Era îndeajuns că bulibașa hotărâse așa. Alergaseră atâtea zile la rând și acum continuau aceeași goană nebunească. Aveau vaga presimțire că pe umbrele lor calcă oamenii legii. Li se părea că simt în spate răsuflarea acestora, făcând să le străpungă hainele de fiorii reci ai fricii. De ce? Pentru care pricini? Pe când domoliseră fuga bidiviilor, o pasăre neagră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
suc de cactus care dă sunetelor culori. Vom îndura suferința plimbîndu-ne printre piramide și-i vom ucide pe toți cei pe care-i respectam pentru ca ei, ajunși la Șarpele ce zboară majestuos în cer să ne lase să gustăm armonia nebuneștii suferințe. Să nu distrugă lumea ci, s-o lase să renască, să ne clădească deschizîndu-ne ochii asupra chinului ce-l îndurăm. Și înarmați cu lancea subtilă a durerii vom aboli moartea, eternizînd-o. Durere crîncenă fiind viața, moartea păli-va și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Am încercat să repet instrucțiunile prin care trecusem de o mie de ori, dar gîndurile mele nu puteau ține pasul cu acțiunile mele. Trupul îmi era cu un pas înaintea minții, preluase comanda și se aruncase în competiție cu energie nebunească și disipată. Cu coada ochiului am văzut nu o intrare și o ieșire suple, ci fîntîni arteziene care împroșcau ori de cîte ori lama vîslei reteza valurile. Îngrozit, am realizat, de asemenea, că uitasem să țin socoteala, și așa am
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
blond. Blondul se joacă aparent nepăsător cu un yo-yo, achiziționat de la o țigancă cu tot felul de sclipiciuri pentru luat mintea copiilor. Domnul Popa se apropie, făcându-se că se uită în altă parte. Yo-yo-ul se mișcă sălbatic, în ritmul nebunesc al inimii tânărului blond. Domnul Popa se oprește și face calea-ntoarsă cu gândul meschin, dar necesar de a se folosi de osul simbolic al Contesei pentru o diversiune. Yo-yo-ul se calmează. Domnul Popa ia osul și se întoarce cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Poate că de asta nu se mai gândea la sinucidere. Poate că printr-o stranie excepție, tristă și fericită în același timp, privarea de iubire îi adusese Marianei privarea de tragedie. Și dacă totuși Horațiu o iubește? Făcuse un act nebunesc, toate scrisorile de amenințare și felul în care l-a înfruntat pe Mișu, și felul în care a înfruntat F.B.I.-ul, ce motiv putea să aibă pentru toate dacă nu o dragoste arzătoare? Mariana iubise și ea la fel, înțelegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecând de aici, semnificațiile termenului s-au tot multiplicat: „îngrozitor“ „nebunesc“, „elucubrant“, „aiuritor“, „ilogic“, „irațional“. După cum vedem, înțelesuri mai ales negative. Există însă și o altă zonă semantică a cuvântului, întâlnită oarecum mai rar. De pildă, când se are în vedere ceva cu totul neobișnuit, la distanță de cele comune. Sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
întâmplări cumplite care se petrec în viața oamenilor. Nu mă voi referi la unele drame teribile care se întâmplă sub ochii noștri și care ne dau oricând de gândit. Nu voi descrie dezastre naturale sau politice, forme de violență, decizii nebunești, vieți nefericite, calcule halucinante, orori și masacre puse cu destulă știință la cale. Toate acestea sunt nemijlocit absurde. Ele pot arunca departe orice logică a bunei conviețuiri. Descoperă imediat latura tenebroasă a vieții, fiind terifiante în ordine cotidiană și socială
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în piață. Nu știm ce au resimțit inițial cei care l-au întâlnit în piață pe Diogene. Probabil au fost șocați de ceea ce au văzut și au auzit. Faptele lui Diogene puteau să apară lipsite de sens, pur și simplu nebunești. Nu însă și mai târziu, după ce au ajuns relatate și comentate de unii doxografi. Li se acordă deja o justificare logică (dacă a face ceva nu-i absurd, atunci nu-i absurd nici a-l face în piață). Nu mai
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
starea în care te poate aduce sentimentul singurătății. - Firește, dacă tocmai acest lucru l-a determinat pe Erostrates să dea foc unui mare templu. Atras de povestea lui, pictorul Jason Shawn Alexander îl vede asemeni unei făpturi pentru care revolta nebunească și căderea se identifică perfect. Deși nu știm istoricește aproape nimic despre Erostrates, îi știm prea bine drama în care se lasă văzut. Este deja invocat de unii scriitori sau regizori. Dacă afli de povestea sa, chiar și întâmplător, devii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ceva absurd este văzut ca imposibil în ordinea existenței. Logica despre care vorbește filozoful grec nu privește doar actul de gândire. Privește deopotrivă vorbirea (se disting enunțurile cu sens de cele străine sensului), conduitele omenești (cele rezonabile diferă de cele nebunești) și, mai ales, existența ca atare (ființa diferă de neființă). Căci una înseamnă a spune despre un lucru că nu este într-un anume fel și cu totul altceva că nu este în nici un fel. Despre ceea ce spui că „este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de oameni. Unele reprezentări străine locului sunt privite cu destulă neîncredere, ca și cum s-ar situa în afara oricărei justificări posibile. Așa cum știm, mesajul creștin, vorbind despre un Dumnezeu care se întru pează, moare și învie, avea să apară de-a dreptul nebunesc mul tor oameni dintre granițele Imperiului. Tertulian, în Despre tru pul lui Hristos (IV, 5 - V, 4), aduce în discuție această „nebunie“ și felul în care ar trebui înțeleasă. Nu întâmplător un asemenea mesaj pare să fie pentru unii tot
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu greu auzul omenesc: vocea nepotrivită sau falsă, exprimarea brută, grosolană sau primitivă. Însă semnificațiile termenului s-au extins către alte zone ale celor omenești și neo menești. Unele sunt de o ambiguitate aparte, ca atunci când e vorba de ceva nebunesc, terifiant. Altele, grație modului în care apar, tind să se elibereze de orice accepțiune comună: incomprehensibil, straniu. Conduc uneori dincolo de ceea ce apare cu sens și fără sens, ca atunci când privesc ceva realmente paradoxal. La limită, termenul poate semnifica prezența unui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Cuvântul folosit de Tertulian când vorbește despre cele cu adevărat credibile este ineptum și nu absurdum: „Et mortuus est dei filius: prorsus credibile est, quia ineptum est“ („Și Fiul lui Dumnezeu a murit; este cu totul de crezut, deoarece este nebunesc“). Dacă acela care a atribuit învățatului creștin spusa de mai sus a avut el însuși simțul celor paradoxale, atunci nu a procedat nepotrivit. Putea să citească și în acest fel secvența respectivă: „este cu totul de 146 PRIVIND ALTFEL LUMEA
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
est; et sepultus resurrexit: certum est, quia impossibile.“ Aș opta aici pentru următoarea versiune: „Fiul lui Dumnezeu a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a fost crucificat: nu este o rușine, deoarece este rușinos; și Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc; și a înviat din mormânt: este cert, deoarece este imposibil.“ Prin urmare, aș traduce ineptum cu „nebunesc“, o accepțiune a termenului latin care încă mai păstrează, peste timp, ceva din semnificația tare de altădată. Apoi, prefer pentru quia conjuncția „deoarece“ (poate fi reluată și mai eloc vent, prin „tocmai deoarece“). Însă nu e vorba, cu această conjuncție
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Dumnezeu a fost răstignit, a murit și a în viat. Or, înainte de toate, tocmai acest adevăr de credință este profund paradoxal. Cititorul ar putea să recunoască aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aici câteva niveluri distincte ale comprehensiunii. Ar putea să vadă cum ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ceea ce e rușinos, nebunesc și imposibil ( pudendum, ineptum & impossibile) se situează pe mai multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
multe trepte. Atunci când citește: „Fiul lui Dumnezeu a murit: este întru totul de crezut, deoarece este nebunesc“, nu se va opri la un singur înțeles al celor nebunești. Moartea Domnului nu e de crezut doar pentru că apare ca un lucru nebunesc lui Marcion. Nici pentru că astfel poate să apară oricăruia dintre noi. În definitiv, cuvântul Crucii este nebunie a propovăduirii sale (I Cor. 1, 21). Iar înțelepciunea lui Dumnezeu este nebunie chiar atunci când dovedește nebună înțelepciunea lumii acesteia (1, 20). Scandalul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fel, nu cred că Tertulian lasă deoparte pu terea rațională de înțelegere proprie omului. Nu uzează de o logică spectaculoasă doar pentru scandalul ei, întrucât ar veni în contradicție șocantă cu logica celui opus. Nu caută să spună că faptul nebunesc devine credibil prin chiar nebunia PARADOX ȘI NONSENS 157 lui. Nu frumusețea gratuită a unor antinomii îl atrage acum. De altfel, înainte de a rosti acele propoziții stranii din V, 4, vorbește despre sensul edificator al Întrupării. Reia apoi, în enunțuri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
trupul lui Hristos, V, 4, se spune: „Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, și nu mie rușine de acest lucru tocmai pentru că e de rușine (pudendum). Și este vrednic de crezare că Fiul lui Dumnezeu a murit, tocmai pentru că e nebunesc (ineptum). Și este sigur că a înviat după ce a fost pus în mormânt, tocmai pentru că e cu neputință (impossibile).“ A doua parte din prima frază indică deja o asumare deplină a paradoxului. Vorbind în termenii gânditorului danez, gândirea trece dincolo de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
109, 137, 147- 148, 157, 180-181, 192-193; inclasabil sau fără loc (átopon) 145, 177 (n. 188); incoerent 135; incomprehensibil 32, 46-47, 90, 97, 145, 160, 163, 191; in con gruent 48-49, 138- 139, 194-195, 196; inept 9, 69, 71; ineptum (nebunesc, teribil) 145-148, 154-157; ilogic 9, 184; irațional 9, 22 (n. 11), 145, 184-185; limită a celor cu sens 9-10, 34- 35, 45, 129-130; lipsit de sens 21-22, 32, 93, 101, 121-122, 127-128; minunat 35, 60, 157, 180, 185, 190-196; miraculos
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]