1,627 matches
-
ocupați, nu a mai putut să și-o scoată, iar piciul plecase plângând la vecina cu care ea socializase ceva mai devreme. Scurt și foarte impersonal! Filica scoase un răget și ieși de nebună în uliță să-l recupereze pe nefericit. EPILOG Manuelito a fost găsit exact când niște câini hămesiți, neimpresionați de aspectul său bizar, se pregăteau să-l facă fâșii. Imediat i-au fost încălcate toate drepturile civice cu o nuia și, mai târziu, a fost operat de un
Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Ai fi crezut că traduce, dintr-o limba foarte complicată, știuta numai de el. ăAdu-mi aminte cine ești! i-am strigata". Și bărbatul-cititor i se relevează: "mi-a căzut valul de pe ochi și am văzut că mă găseam în nefericită noastră capitala, ce ieșea că de sub cenușă, răspîndind totuși un oarecare farmec. Asta îmi strîngea inima. Personajul rîzător păstrîndu-și întreaga voioșie, era vechiul meu prieten ce răposase nu demult, Valeriu Cristea, si care făcuse atîtea boroboațe în ultimii zece ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
-l pe viață. O bătrînă doamnă, îmbrăcată sărăcăcios, mergînd în baston, se urcă în tramvai după ce a fost la piață. Un tînăr hoț îi fură poșeta în care n-avea decît șase mii de lei, actele și cheile de la casă. Nefericita cumpărase un carton cu ouă. Și ca să-și păzească cele treizeci de ouă s-a lăsat furată de geantă, în care n-avea decît șase mii de lei. Într-un tramvai pe trei sferturi gol, bătrîna doamnă n-a îndrăznit
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
speță. Dar, cum se întîmplă, la noi, adesea, chiar și terorismul e ridicol. Nu se întîmplă într-un avion, ci într-un tramvai, iar femeia terorizată nu e nici o bogătașă și nici o personalitate politică. Astfel că Poliția îi prezintă, triumfătoare, nefericitei bătrîne, poșeta tăiată. Cazul s-a rezolvat! Dar teroristul tîlhar n-a fost prins, iar dacă bătrîna doamnă insistă cine știe ce i se poate întîmpla. Căci Poliția caută, dar poți să știi ce idei îi mai vin și hoțului între timp
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
puținelor clipe rămase până când va pleca lăsându-ne adormiți ai surâs scurt cât vremea noastră cât să aflu că viața mea nu va mai fi decât amintirea surâsului tău scurt plimbări lungi ca picioarele tale popas greu ca somnul despărțirii Nefericiții marelui oraș ca un urs grizzly ieșit la vânătoare de somoni în subteranele fiecărei dimineți nefericitul fără picioare cerșește mila metropolitanilor scoși repede de curenții de aer la suprafața marelui oraș unde muncile zilei prin multinaționale și firme îi îngenunchează
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
să aflu că viața mea nu va mai fi decât amintirea surâsului tău scurt plimbări lungi ca picioarele tale popas greu ca somnul despărțirii Nefericiții marelui oraș ca un urs grizzly ieșit la vânătoare de somoni în subteranele fiecărei dimineți nefericitul fără picioare cerșește mila metropolitanilor scoși repede de curenții de aer la suprafața marelui oraș unde muncile zilei prin multinaționale și firme îi îngenunchează pe toți ca pe niște vite până la lăsarea întunericului când pe drumul de întoarcere în subteranele
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
pui în slujba dușmanilor dovediți ai democrației! Logică reproșurilor de acest tip e, în cel mai bun caz, bizară: vinovați de înapoierea, prostia, corupția, minciună care înfloresc că într-o junglă în România, nu sunt cei care le provoacă, ci nefericiții care le observa! Nu asasinul e de vină, ci martorul - fie și involuntar: căci ce poate fi... mai involuntar decât ideea de a te naște într-o Românie strangulata de cizma puterii bolșevice etern triumfătoare?! Din acest punct de vedere
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
care, cu mult umor, scriitorul glosează o știre de domeniul absurdului (pe măsura tabloidului în care-a fost publicată): un copil de numai patru ani bea de stinge și fumează șerpește. De pe patul de spital, de la mii de kilometri distanță (nefericitul e chinez și se numește Dong Dong), Fănuș Neagu dezvoltă carnavalesc o admirație pe jumătate jucată față de acest mezin al branșei: „«Este egalul lui Confucius», mă alătur și eu entuziasmului său înflăcărat și-i mărturisesc că dacă ar fi trăit
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
atîta lehamite/ atîta nedreptate atîta dezgust/ nu mă bucură nimic nu mă întristează nimic/ iubirea e o exorcizare a iubirii boala e o exorcizare a bolii” (Viață după viață). Și chiar: „mi se fîlfîie că pot fi eu ori alt nefericit” (ibidem). Iubind varietatea care e o promisiune a fluxului vieții și deopotrivă a emisiei poeticești, Ion Cocora deplînge monotonia (Mereu același idol). Nu-l impresionează nici praful, simbolul universal al nimicniciei. După ce enumeră cîteva din efectele sale distructive, ajunge la
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
într-o elegantă „serie de autor”. Oamenii din Dublin, suita celor cincisprezece povestiri dedicate „orașului paralitic” irlandez, beneficiază de o inspirată transpunere datorată lui Radu Paraschivescu. Prefațat de Dana Crăciun, volumul ne trimite în atmosfera tulbure, depresivă, plină de ratați, nefericiți ori învinși ai unei istorii nedrepte. Recitirea cărții evidențiază similitudini - în zona grotescului și a mizerabilismului - cu brava lume în care ne e dat să trăim. Deși numele lui Joyce e legat de experimentalism, de explorarea tehnicilor monologului interior și
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
în viscerele creației unor poeți contemporani, vitaliști ori mizerabiliști, avangardiști și sexualizanți, distrugători de mituri și tabuuri, provocatori prin tematică și discurs. Spre finalul antologiei, excedat, autorul își îngăduie primul său accent critic autentic, întâia observație penalizatoare la adresa unui poet. Nefericitul e Paul Vinicius, dar mai nefericit pare chiar Ion Mircea, întristat la culme de mizeria lumii, de macularea Artei, de faptul însuși de a le constata: "Optzeci la sută din poezia lui Paul Vinicius nu-mi place. E infatuată și
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
legături cu străbunii îngropați tot pe aici, ale iubirii pentru pământul acesta pe care vor tot mai mulți tineri (mișelește îndemnați și criminal neajutați aici) să-l părăsească. El a vrut să trăiască în România, reală, liberă, dar - ca și nefericitul Bălcescu și atâția alții, exilați sau martiri uciși în țară - nu i-a fost îngăduit asta; el a vrut să revină cel puțin resturile trupului neînsuflețit: să se îngăduie, să se poată, acum! Este o temă de actualitate? Da! Și
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
nu ne pierdem nădejdea, suferim prigoane, dar nu suntem înfrânți, suferim umiliri, dar nu pierim, bine știind că Acela care L-a înviat pe Isus ne va învia și pe noi cu El... Să se bucure în această zi cei nefericiți, căci Acela care a înviat din morți, în ziua cea mare a Învierii va întoarce nefericirea lor întru fericire. Să se bucure cei ce trăiesc o viață de lacrimi, pentru că Acela care a înviat din morți va șterge toată lacrima
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
stația C.F.R. Găvojdia se afla corpul fără viață a altui puștan, omorât de tren. La fața locului s-a deplasat o echipă operativă de la I.P.T. Timișoara. La ieșirea din stația C.F.R. Găvojdia, la km 502+510, a fost găsit cadavrul nefericitului: avea leziuni foarte grave pe corp, iar capul îi fusese strivit. Băiatul a fost identificat: Gheorghe Alin L. , din Rădăuți, județul Suceava. Ar fi împlinit, peste o lună, vârsta de 13 ani! Copilul fusese internat în Centrul de Plasament nr.
Agenda2003-2-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280571_a_281900]
-
a prins despărțirea,/ a fost un mesaj din înalt,// eram două pietroaie,/ una în capul celuilalt,// punem urechile pe ceață,/ ce inimi, decolorate bătăi,/ din stelele noastre/ făcurăm și steaguri,/ cu ciucuri și zurgălăi,// doamnă, ce mai gîndiți,/ ce iscodiți,/ nefericiții par fericiți..." (Urechile pe ceață). Trăsătura de căpetenie a versurilor lui Ion Davideanu rămîne cea, de cînd lumea, a individului cu vocație de artist: inadaptarea la un mediu față de care, minoritar printr-o sensibilitate intrinsecă, reacționează printr-o prezență oblică
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare, nefericitul riscă să fie luat la bătaie, cu legea în brațe. Un edil obraznic, însuși primarul general al Bucureștiului, i-a îndemnat pe locuitorii atinși de apariția acestui metrou idiot să învețe să zboare. De ce să zboare bucureșteanul cînd e mai
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
mesajul cu un prezervativ. Imaginați-vă ce ar fi fost dacă virilul candidat și-ar fi livrat mesajul, neprotejat de un prezervativ. Într-o mică localitate de provincie, un candidat la primărie își cumpără spațiu publicitar cît fațada unui bloc. Nefericitul bagă bani în uriașa lui imagine, iar adversarii remarcă amănuntul că numele său e amplasat în partea cea mai de jos a uriașului afiș publicitar și îl decupează. Ceea ce rămîne e un portret anonim în care alegătorii trebuie să-l
Repetenți la bunul-simț by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8458_a_9783]
-
să vadă această fatalitate și prin prisma faptului, aparent împăcat, de a nu avea copii. Nu întâmplător își amintește cântece din copilărie și reface imaginea tatălui și a celor apropiați, pe care îi descoperă, fără excepție, într-o galerie de nefericiți. În orice caz, ființa ei interioară e copleșită de incertitudini. Scrie, în legătură cu bolile: „Tunelul acesta mi se pare interminabil. Nu mai văd când și cum vom ieși din el”. E un verdict asemănător cu cel despre România postdecembristă, o lume
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
unde, de fapt, nu prea am merita să ajungem: în lumea civilizației și a bunăstării occidentale. Mefienți peste măsură, acești preoți ai "nealinierii" și spaimei de confruntare dau dovadă de-o acreală care e minunată la gogonele, dar cu totul nefericită în discursul public. În fond, ce s-a întâmplat atât de dramatic încât să strâmbăm din nas la imensul cadou ce ni s-a făcut? O fi teama că europenismul nostru s-a cam fanat, pe ici, pe colo, prin
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
nici întoarcerea la marile proprietăți ale statului, dar nici o invazie a capitalului străin care să dărîme situații confortabile. Cu alte cuvinte, votanții virtuali ai Alianței vor un capitalism personal, scăldat în apele stîngii, pentru a-și vedea de treabă că nefericiți cunoscători ai neplăcerilor aventurii de centru-dreapta.
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
de trecere pentru popoarele barbare (vizigoți, heruli, huni, slavi, protobulgari, uzi-cumani-pecenegi) care se revărsau dinspre stepă pe teritoriile Imperiului, la sud de fluviu. Astfel, este o adevărată minune că a fost salvat graiul de sorginte latină, mai cu seamă după ce nefericitul Aurelian și-a retras legiunile la 160 de ani de la stabilirea lor în vechea Dacie. Probabil că lucrurile s-au petrecut așa deoarece, cu excepția ungurilor, invadatorii erau atrași, cu precădere, de teritoriile din Sud, cuprinși de ambiția arzătoare de a
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
între cei care conversau cu amfitrionul pe toate temele posibile, el izbucnea neașteptat cu o replică ori o intervenție tăioasă și definitivă, retranșându-se apoi iar în falsa rezervă inițială” (pp. 103). Tot prin raportare la Lovinescu e creionat și profilul nefericitului Holban (pp. 59 - 66). Numai că, deși figurile de prim-plan valoric nu lipsesc (pe lângă cei menționați deja, îi mai putem întâlni, cu capitole independente sau numai prin câte-o fulgurație pe Camil Petrescu, Arghezi, Sadoveanu, Vinea, Voiculescu, Mateiu Caragiale
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
tatălui meu, pline de bătături și răni peste care marea nu înceta să-și arunce sarea, astfel încât nu se cicatrizau niciodată, încetaseră să mai scoată plasele. În biserică, oamenii adunați stăteau de vorbă, în bretonă, cu acea voce surdă a nefericiților, care poartă în ea toate vocile ce au fost ofilite și înăbușite. Femeilor le era frică, dar mânia pusese stăpânire și pe ele. Pe deasupra gardurilor vii ale grădinilor, stăteau de vorbă, la fel ca bărbații lor în biserică. Iar preotul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
floare clar nu-i primăvară. atâta prost gust și haine urâte,prost cusute (sau mai bine spus necusute) și accesorii adunate parcă din magazinele cu suveniruri ieftine...nici că am mai văzut. promit să mă ofer voluntar pentru oricare dintre "nefericiții" mai sus menționați sau pentru oricare concurent. singura condiție este să conștientizeze vreunul dintre ei că sunt cu mult sub limita orcarui simt estetic și că imaginea lor este cam la fel de importantă ca si prestația. și să împuște cineva stiliștii
Răzvan Ciobanu, dezamăgit: "Să împuște cineva stiliștii de la Pro TV" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71566_a_72891]
-
ce ar trebui să facă literatura română pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat să-și asume o direcție "de centru" între tradiționalismul provincios și avangardismul riscant în inovația excesivă. Un pretext de
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]