1,154 matches
-
pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și 60 vite pentru negoț pe moșia Giurcani a spătarului Gheorghe Buhuș și pe moșia Urdești, proprietatea agăi Neculai Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de vacă,oaie și miel, la prețul de 22 parale oca, în intervalul 23 aprilie 1830-23
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sănătății locuitorilor. Întreprinzătorii sunt înștiințați la 14 iulie 1849 de aprobarea înființării salhanalei în afara periferiei târgului pe o suprafață ce însumează două fălci. Un memoriu din 5 august 1849 menționează: „în acest târg să află două salhanale de însămnat folos negoțului unde pe tot anul se pot tăia pănă la 6-7mii vite osăbit de cătră spiculanți”. Se propune prin memoriu acordarea unui ajutor de speculanți în valoare de de un leu pentru vita mare și 5 parale de oaie și capră
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
oleacă spion, oleacă agent informator, vrea să fie și Cosinus. Dă dineuri fastuoase intelectualilor fără bani și le dăruiește ideile lui personale pe care nu are timp să le fructifice singur. Un impostor!" Se lasă noaptea. Omul se întoarce la negoțul lui și începe să-și reambaleze insemnele la vedere, cu excepția unui văl negru cu care acoperă lumea. Ea nu mai aude și nu mai vede nimic. Liniște neagră. Este "învoită" la sfârșit de săptămână. Soțul ei a venit s-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în funcție de un loc sau altul, și pe diferite categorii. Pentru asta, tarifele, chiar dacă până la un anumit punct sunt bine înțelese de popor, capătă totdeauna un caracter odios și, de aceea, se prestează unor bârfe la cuvioasa cârciumă, despre traficul și negoțul lucrurilor sfinte, despre contaminarea spiritualului, până chiar și despre o discriminare a sufletelor făcută de preot în fața aceluiași Dumnezeu, referitor la viața de dincolo. Deci, asta sigur, mai ales azi, este unul dintre motivele cele mai frecvente de critică în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În vârful spadei, ai dreptate, fratele meu. Timpurile s-au schimbat, ai spus-o singur. Vin timpuri noi. Un cavaler sărac, oricât de viteaz ar fi, e mai neputincios decât cel mai slăbănog dintre muritori. Puterea Înseamnă bunăstare, stă În negoț, meșteșuguri Înfloritoare și supuși Înstăriți. Poate că odată va fi altfel, poate că peste sute de ani aurul nu va mai În semna nimic. Dar astăzi, acesta e mersul istoriei și cine nu-l Înțelege piere, așa cum a pierit Imperiul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dimineața până seara o sumedenie de slujbași, unii În spatele pupitrelor, alții În curelărie sau În prăvălia de mătăsuri, pe care Urs le importa ca să le poată vinde mai departe. Al treilea din dinastie, numit tot Urs, extinse și mai mult negoțul. Legăturile lui se Întindeau de la Bizanț și Veneția până În Aachen și În Flandra, de unde negustorul aducea pânza vestită pentru finețe, din care Își croiau cămășile nobilele doamne și nobilii cavaleri de pe toată valea Rinului de sus. După ce călători câțiva ani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mic sipet cu bani de aur, și nu se oprise decât la Zürich, unde pasiunile religioase nu prin deau rădăcini. Acolo, tocmai când se sfârșea primul mileniu, Îi ceru aju torul lui Urs, cu care până atunci Îi mersese bine negoțul. Deși acesta Îi oferise sprijinul pentru a-și putea deschide singur o mică afacere, Solomon refuză și intră În slujba prietenului său. Se instală În cămăruța de lângă biroul lui Urs, mânuind cu Îndemânare o pană uriașă și adăugând cu iscusință
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ceata de slujitori cu care respectatul negustor Josua sosi În Zürich era neobișnuit de mare. Totuși nimeni nu găsi În aceasta o pricină de mirare, pentru că bogatul venețian nu era de fel un necunoscut. Cu bancherii orașului făcuse totdeauna un negoț bun și se arătase a fi om de Încredere. Pe cuvântul lui te puteai bizui, mărfurile sale erau bune și Își plătea totdeauna datoriile la timp. Se povestea că avea mare trecere și la signorie, chiar mai mult decât atât
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clandestin peste graniță (În Iugoslavia sau Ungaria). Și se și murea, fiindcă grănicerii trăgeau. Idealul pentru cine voia să plece era să aibă rude În străinătate, care-l puteau solicita cu insistență sau cumpăra. Regimul Ceaușescu s-a specializat În negoțul cu oameni (sursă prețioasă de devize!). Emigranții români au Împânzit lumea, din Europa Occidentală până În America și Australia. Cu atât mai de Înțeles este plecarea masivă a minoritarilor spre conaționalii lor din lumea liberă. Comunitatea evreiască din România, una dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
graiul lui, un român și un aromân nu s-ar putea Înțelege. Cam jumătate dintre aromâni sunt răspândiți În Grecia (Îndeosebi În Munții Pindului), ceilalți În Albania, În Macedonia și În sud-vestul Bulgariei. Ocupațiile lor tradiționale sunt creșterea vitelor și negoțul. Pe la 1900, sprijiniți activ de România, aveau școli În limba lor, care astăzi nu mai există. Pe atunci, ei jucau un rol important În politica balcanică a României și au fost oarecum monedă de schimb În 1913, când România a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Duce amanet un inel de aur și o răcliță de argint cu o bucată de potcoavă dela calul ostașului lui Dumnezeu Dimitrie dela Salonic. Cămătarul cântărește răclița fără potcoavă, arătând că pentru acel fier sfânt și mai presus de orice negoț nu poate da nimic, pe când pentru un argint prost și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dintr-o singură pălitură de topor. Sapă fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
punct de vedere spiritual. Publiciștii tineri de aici lucrează fie în Institutul de Literatură și Istorie al Academiei, fie în bibliotecile și arhivele Dubrovnicului. Vechea republică a Raguzei, condusă de patricieni și neguțători ca și Veneția, a avut raporturi de negoț și interese bancare în trecut, cu țările românești. N. Iorga, pe vremuri, a cercetat din acest punct de vedere arhivele Dubrovnicului. Însă cercetările acestea nu sunt complecte. Într-o publicație locală "Zbornicul lui Repetar", tipărit cu ocazia sărbătoririi scriitorului cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fetih-nâme trimisă la Constantinopol după încheierea campaniei. În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia este „cheia și poarta pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și cele de la Dunăre”, iar Cetatea Albă numită aici cu numele ei italian, Moncastro - este cheia și poarta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fim una mare. Și atunci înseamnă că ne lipsește omologarea. Acuma, fie că nu suntem omologați pentru că nu suntem interesanți (ceea ce înclin să cred), fie din cauză că limba nu permite, fiind ea prea intranzitivă, fie pentru că nu știm să facem negoț cu producția noastră simbolică. Sunt tentat să cred că, în calitatea noastră de europeni de mâna a doua, nu suntem suficient de fascinanți. Nici destul de europeni, nici destul de exotici, așa că stăm așa, nici în car, nici în căruță. Limbajul, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înscriși 146 de negustori bulgari, deci un număr apreciabil, și 47 de meșteșugari. În Catagrafia din 1851, erau trecuți 39 sporiți între 1845-1851, 1 starea a II-a, 45 starea a III-a, 56 calfe; în total, se ocupau cu negoțul 102 persoane. În același document, erau înscriși 78 negustori și meșteri din Plotonești, din care 25 sporiți, între 1845-1851, 58 starea a III-a, 20 calfe. Din cele relatate rezultă că, totuși, principala îndeletnicire a bulgarilor a fost grădinăritul. Ei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a numit Szent Jeronimus (azi satul Ghermănești, com. Drânceni, jud. Vaslui). Deși nu se produce vin (!!!), scrie misionarul nostru, se găseau din belșug tot felul de fructe, mai ales castane (!), nuci și alune, cu care se făcea anual un negoț însemnat. Într-un alt raport, intitulat Relație despre misiunea din Moldova, Giovanni Hrisostomo dei Giovanni (1722-1768) remarca venitul mic al celor patru misionari de la Huși, Răchițeni, Călugăra și Grozești: ei primeau 25 de scuzi pe an, iar celorlalți nu li
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare duminică și opt iarmaroace peste an
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dunării, cu ramificații și în colonia bulgară din Huși. Menționarea numeroșilor negustori și meșteri din rândul supușilor străini sau al evreilor, incluși în Catagrafiile din 1820, 1831-1832, 1845, 1851, ne permite să constatăm atât varietatea meșteșugurilor și a ramurilor de negoț, cât și ponderea acestei populații, asigurând, astfel, târgului Huși un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. În 1845, la Huși, din totalul de 68 sudiți, 10 erau pământeni trecuți sub protecție străină, patru erau veniți din Turcia, care depindeau de o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci, „fiind departe de vâltoare mercantilismului modern și a negoțului care mișcă banul și-l înmulțește, aducând pe lângă unele rele inevitabile, civilizația și progresul, bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Luis de Torres, specialist în "spaniola ebraică și...arabă". Oricum, "interlocutorii" luați de Amiral de pe insula San Salvador l-au în-demnat să meargă "către insula Cuba, despre care se spunea că e foarte întinsă și că acolo se face mare negoț, că e bogată în aur, în mirodenii și în corăbii mari și neguțători"(p. 67). În seara de 27 octombrie 1492, a ancorat în fața insulei Cuba, iar duminică, 28 octombrie, Amiralul "puse piciorul pe uscat"! Îmi amintesc de cele spuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
al reședințelor turistice „mai stați oleacă” și al bătrînilor care așteaptă pe-acolo să moară. Întreaga vale are aerul de provizorat al unei tabere sau al unui carnaval. Curînd fraierii or să fie morți cu toții și ambulanții o să-și mute negoțul În altă parte. În anii ’20 agenții imobiliari au adus trenuri Întregi de clienți și i-au lăsat să culeagă grepfrut direct din copaci și să-l mănînce. Despre unul dintre acești promotori pioneri se zice că a construit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]