2,101 matches
-
era scoasă niciodată de quinți decât în luptă, iar atunci se mișcă atât de repede încît scapă vederii umane. - Mă ameninți? strigă Bella pe un ton isteric. - O, n-aș putea ataca niciodată un Boszt, rosti serios Tars. Cât despre nenorociții ăia, zău că nu știu ce să zic, încheie zâmbind quintul, arătând către soldații care se chinuiau din răsputeri să ajungă la împăratul lor. - Bine, cedă brusc Bella. Am nevoie de voi și bănuiesc că pot să fac această concesie. Oricum, Maestrul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
doar două zile în urmă vă îndoiați chiar de loialitatea noastră... Împăratul izbucni într-un hohot sincer de râs. - E privilegiul meu acela de a mă îndoi. Politica, domnii mei... Bella se opri și apoi înjură zgomotos. - Au distrus mozaicul! Nenorociții ăștia au distrus un cristal vechi de cincisprezece secole! Quinții nu aveau nevoie să privească spre peretele lateral al sălii tronului pentru a vedea distrugerea, fiindcă intraseră acolo cu mult înaintea împăratului, o dată cu oamenii entuziasmați că suveranul lor se întorsese
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia”. * „Nu da cu piciorul În cel nefericit, căci soarta e comună tuturor.” (Menander) Aceeași recomandare o face și La Fontaine: „Să nu rîdem niciodată de cei nenorociți: căci cine poate fi sigur că va fi totdeauna fericit?”. „Un conducător trebuie să țină mintă trei lucruri: mai Întîi, că el conduce oameni; al doilea, că Îi conduce după legi, și al treilea că nu conduce totdeauna.” (Agathon) Din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
evident: să consideri viața celorlalți un nimic și să-ți consideri propria inimă un simplu mușchi (după cum spune unul dintre acei intelectuali care mai mult toarnă gaz pe foc, privindu-i din centrul „istoriei”, cu superioritate, compătimire și dispreț pe nenorociții ca mine, ce rătăcesc disperați prin viață). În fine, aș vrea să spun că, dacă din majoritatea tăcută ar renaște o formă de fascism arhaic, el ar putea să renască doar din alegerea scandaloasă pe care o asemenea majoritate tăcută
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să se refugieze în Polonia și Ungaria, ducând încolo imense bogății. Cehii susțineau că este nedrept ca bunurile, considerate ca fiind ale creștinilor autohtoni, să plece din țară, „argument“ ce avea sa fie avansat și în timpurile moderne. Prin urmare „nenorociții evrei“, cum îi numea compătimitor Cosma de Praga, au fost jefuiți de tot ce aveau mai de preț, pentru ca să le rămână doar pâinea pentru hrană 35. La trecerea valului cruciat, evreii nu mai aveau să fie alungați din această țară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Presei. Voia să-i spun două vorbe despre... Înghit În sec. Faptul că ești În picaj. A zis că ești pe punctul de a-i pierde și pe cei de la Foreland. — E o minciună sfruntată! irumpe mînios glasul lui Luke. Nenorociții ăștia de la Arcodas intoxică presa cu tot felul de aberații. — Dar nu pot să-ți facă rău efectiv, nu? zic speriată. — Atîta timp cît am și eu un cuvînt de spus, nu, zice Luke extrem de hotărît. Se pare c-au
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ulmi, salcia de lângă fântână au rămas fără frunze. Bate ploaia în ziduri, în geamuri, în arbori. Bate ploaia. Mă uit la mâinile mele. Se închid. Se deschid iarăși. [...] Plouă. Acum plouă”; „Tămășoiu a furat trei rațe. Trei rațe a furat nenorocitul”; „Cu latul sabiei a plesnit-o. Peste obraz a plesnit-o”. Scurtimea propoziției, revenirile oarecum naive, gratuite, unele inversiuni pot părea artificiale. De fapt, ele corespund tensiunii speciale a emoției și creează tocmai impresia exprimării spontane, a relatării trepidante, pe
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
artes reales) și asimilarea lor deplină pentru slujirea fără prihană a Domnului în Biserică și pentru convertirea tuturor la credința creștină 33. Definiții practice moderne și contemporanetc "Definiții practice moderne și contemporane" Definiția lui Harold Ruggs (1952): „Curriculum este un nenorocit și stângaci termen academic”34. Definiția din Oxford English Dictionary: „Curriculum este un curs regulat de instruire într-o școală sau universitate”35. Definiția din Webster’s New International Dictionary (ediția a II-a): „Curriculumul este cursul de studiu, fixat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mici decât picioarele, gâtul gros și prost plasat (aproape în dreptul umărului)”. Specimenul se numește Jurvale. El adoarme vorbind și, când e treaz, consumă toate proviziile alimentare ale posesorului încăperii. Altuia nebunia i se trage de la nevastă, care l-a părăsit. Nenorocitul sfârșește în pădure, sfâșiat de câini, zdrobit de măciuci. O compunere demonstrativă e și primul roman al lui P., Parțial color (1985), ce dă în vileag viața (pseudo)conjugală, de după divorț, a naratorului. Despărțit de nevastă, sub efectul intrigilor soacrei
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
să nu fie furat, cerșetorul scotocește buzunarele copilului și îl caută în gură. Un tinichigiu e nevoit să vândă masa și paturile din casă în contul chiriei. Ducându-și copiii la azil, unde nu sunt primiți, de vreme ce au un părinte, nenorocitul se sinucide, pentru a le crea „calitatea de orfani”. Un sculptor în lemn, rămas șomer, încearcă într-o noapte să fure dintr-o prăvălie. Prins, e bătut și lăsat în nesimțire la marginea străzii. Un copil își câștigă existența ca
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
venea chef să poarte cercei din os de rechin? dulgherul îi sfredelea loburile urechilor. Pe-un alt marinar îl apuca durerea de dinți? Dulgherul își scotea cleștele și, izbind cu pumnul în tejghea, îi poruncea marinarului să se așeze acolo; nenorocitul se mișca bineînțeles înainte de terminarea operației și, atunci, învîrtind mînerul menghinei de lemn, dulgherul îi făcea semn să-și vîre falca acolo, dacă voia să-i scoată măseaua. Și astfel, dulgherul era gata la orice și făcea toate lucrurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează „nenorocitului de Pitești” și că își dă seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Toate aceste mărturisiri arată că Pafnutie Pătrășcanu, care fusese torturat în mai multe rânduri la Pitești până să treacă de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
înșelat, acuzându-l pe Nemeș că i-a citat argumente ideologice în sprijinul metodei violente. Mustrările de conștiință au devenit dese în această perioadă, semn că Pătrășcanu își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut s-a datorat „nenorocitului de Pitești” și că își dădea seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Nu se știe unde a fost anchetat Pătrășcanu pentru procesul deținuților, întrucât el a dat doar declarații detaliate despre acțiunile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o identitate. „Vreau să sufăr pentru ceva, înțelegi?”, strigă Benone, iar Genica pare, acum, fericită: „toată viața am să fiu alături de tine”. Când sătenii, mai toleranți și mai puțin exaltați, îl scapă pe Benone de pedeapsă, acesta se arată nefericit: „Nenorociții! Ce-au avut cu noi?” E vorba, se înțelege, de o impostură, însă în interiorul imposturii există totdeauna o notă de patetism și sinceritate. Escrocii din proza lui B. au o filosofie de existență, trădările în amor le provoacă drame de
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
făcut nimic. Cel puțin În aparență. ― Nu mai fi așa naiv, Milt, spuse din nou Jimmy Fioretos. Cine crezi că bruiază radarele? Americanii, Milt. Noi. ― De unde știi? Îl provocă tatăl meu. Și acum Gus Panos, prin gaura din gât: ― E nenorocitul ăla de... sssss... Kissinger. Probabil c-a făcut... ssssss... un târg cu turcii. ― Normal c-a făcut, dădu din cap Peter Tatakis, sorbind din Pepsi. Acum, că s-a terminat criza din Vietnam, Herr Doktor Kissinger poate să se prefacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru mine. Nu a fost nevoie să le explic de ce au fost chemați. Ședința cu ei s-a terminat destul de repede. Cozrat și-a dat consimțământul și a aprobat planul: E bun. Foarte bun. Minunat. Ca să luptăm cu sistemul? Sigur. Nenorociții... mi-au furat câteva mine și acum le modifică. Să-i dau dracului pe toți și să-i bag pe toți în mama Ministrului! Ai armele pe care le vrei! Tot ce vrei. Absolut tot! Numai o bombă cu hidrogen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pare că Ministrul va face o altă conferință de presă, în care să anunțe măsurile ce vor fi luate de acum încolo în școlile și în liceele țării. Abia aștept! Abia aștept să văd la ce s-a mai gândit nenorocitul ăsta ca să ne facă viața și mai groaznică. Străzile începeau să se golească de acum, căci, deși e ora opt seara, oamenii se grăbesc să ajungă acasă pentru un film vechi sau pentru știrile ce vor începe la ora nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Și niciodată, vierme, să nu mă mai întrebi ce fac cu timpul meu dedicat educației voastre și nici despre banii destinați echipării clasei. Dacă nu-ți convine cum arată clasa și cum se desfășoară orele, mută-te în alt liceu, nenorocitule! Plecă la fel cum a intrat, ca o furtună, lăsând în urma sa colectivul unei clasei cu respirația întretăiată și corpul fără viață a unui elev care avuse cele mai bune rezultate la învățătură din toată școala și, implicit, din toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
paște!" Mi-am apropiat ochiul drept de lunetă. I-am luat capul în vizor. Își fixase poziția și se pregătea să își armeze pușca. Am coborât spre inimă. Habar nu avea ce-l va lovi! Își duse ochiul spre lunetă. Nenorocitul! Degetul mi s-a încordat ușor, apoi încremenire... timpul se oprise ca și cum ar fi devenit un spectator și nu mai curgea în lume. "În numele Tatălui!". Un clic, un altul... apoi un poc sec și un scurt recul. Aerul mirosea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
a fost dușman și îl urai? Cum poți? Îți e imposibil. Și te mai uiți și la cel care-ți cere să-i descrii ce-ai văzut... și îți vine să-i zici: "Ce dracu'? Crezi c-a fost un nenorocit de răsărit ca să fie frumos? Sau o petală de floare? Ia dracului arma asta de lângă mine și du-te-n mă-ta!". Apoi te așezi într-un colț și îți vine să plângi și vrei să mori că trăiești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lucruri, se apără speriată Livia. La asta nu s-a gândit. Bate în retragere, dez orientată. — Ceea ce nu înțeleg, se întunecă Augustus și mai rău la chip, e cum nimeni n-a avut până acum curajul să-l acuze pe nenorocitul ăsta de calomnie, ca să-și primească în sfârșit pe deapsa pe care o merită. O sfredelește pe Livia din priviri. — Bănuiesc că e cineva sus-pus în spatele lui. Încolțită, Augusta nu mai ezită. Își dă seama că pierde teren. Trece atunci
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din gură. Părerea altuia va conta în decizia împăratului. Cea a lui Seius Strabo. Se scutură, înfricoșat. Strabo are întotdeauna un cuvânt greu de spus, de când s-a prăpădit Pollio. Îl joacă pe principe în hățuri, după voia inimii. Profită, nenorocitul, de nevolnicia bătrâneții. — Fecioru-tău Narcissus, câți ani are? rostește pe neașteptate Augustus. — Douăzeci și șapte, Luminăția Ta, bâiguie surprins secretarul. — Ar fi cazul să ne gândim să i facem un rost pe lume, nu crezi? Ianuarius se tulbură de tot
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prestigiul tatălui ei ar fi apărat-o încă. Putea să se opună divorțului. Putea refuza căsătoria cu Gallus. Înghite în sec. Nici măcar n-a deschis gura. Pe neașteptate, toată exasperarea ei se întoarce asupra declamatorului. Pe zeii atotputernici! Nu citește! Nenorocitul improvizează. Unde se crede? O să se facă de râs. Nu e momentul să dea dovadă de ușurință în talent, ci să arate că trudește din greu, tot anul, în fiecare zi și o bună parte din noapte. Numai oamenii mari
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oprește scurt: Ia stai! Păi tu când l-ai eliberat? Dacă vorbim de un copil de maximum zece ani, asta schimbă totul! Scribonius clatină nefericit din cap: — Îl avea dinainte, oftează amărât. Pune mâna pe piept: — L-a ținut ascuns nenorocitul. Dacă știam, îl lăsam să crape în starea lui josnică. Mai suspină o dată. — Nici n o ducea atât de rău. A fost o vreme oaspetele lui Malichus, regele nabateenilor. Asinius Gallus încuviințează în tăcere. Neguțător deci. Și, ca marea masă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]