1,301 matches
-
poate fi dependentă de nimic altceva pentru existența sa; 3) existența sa poate fi cunoscută atât de ea însăși, cât și de un lucru cognitiv aflat pe un nivel de cunoștință destul de înalt; 4) devreme ce "PERFECTUL" (definit în manieră neoclasică) trebuie să obțină calitate din toate celelalte lucruri, iar necesitatea de a exista pentru totdeauna este inteligibilă doar dacă nonexistența sa este imposibilă; 5) toate celelalte lucruri trebuie să depindă de existența Perfecțiunii, iar nonexistența sa ar însemna că nimic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau ordine personală; 10) perfecțiunea este bună prin existența sa pentru toate scopurile legitime 400. Argumentul ontologic a lui Hartshorne înglobează această perspectivă asupra perfecțiunii. Argumentul său a fost sintetizat prea simplu și fără a se ține cont de perspectiva neoclasică de concepere a divinității: dacă perfecțiunea are sens sau poate fi concepută, atunci Dumnezeu trebuie să existe în mod necesar, deoarece existența contingentă este auto-contradictorie401. Un argument ontologic solid trebuie sa fie un argument modal. Un astfel de argument modal
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
actualizarea particulară este într-adevăr o "existență reală" pe care nici un concept nu o poate specifica. Din fericire, a ști că actualizarea trebuie făcută cumva este tot ceea ce trebuie să știm pentru a cunoaște că Dumnezeu există din perspectiva teismului neoclasic 404. O poziție favorită pentru a ataca argumentul ontologic se referă la faptul că doar propozițiile, nu și lucrurile pot fi necesare. Charles Hartshorne pornește de la propoziția cel mai mare există, iar dacă aceasta este necesară, atunci argumentul este garantat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ofere un oarecare confort"416. Timp și modalități: Hubbeling și Oppy Filosofii au făcut distincții utile sau mai puțin utile între posibilitatea reală (de re) și posibilitatea logică (de dicto). Posibilitatea reală este pusă în relație cu viitorul în cadrul teismului neoclasic deoarece o posibilitate reală se referă la o capacitate reală a lumii de a produce o anumită stare de lucruri. Posibilitatea logică este interpretată în raport cu temporalitatea și din această perspectivă se poate spune că nu există nici o separare reală între
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argument dinspre o necesitate logică către o necesitate ontologică. O a doua formă a obiecției modale, o formă mai puternică, susține că "modalitatea ontologică necesară" nu are sens. Daniel Dombrowski propune pentru soluționarea acestor obiecții modalitatea temporală dezvoltată în cadrul teismului neoclasic, unde "posibilul" este definit în termenii viitorului. Dombrowski apără teza conform căreia existența lui Dumnezeu este logic necesară și ontologic necesară 429. Așa cum am văzut în tratarea modalităților la Alvin Plantinga, pentru întrebarea: "La ce se referă modalitățile"? se pot
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
timp. Actualitatea reprezintă trecutul (ceea ce a fost deja actualizat), posibilul reprezintă viitorul (ceea ce nu a fost încă actualizat), iar prezentul se referă la activitatea curentă de a deveni actual a ceea ce anterior a fost posibil. Astfel, distincția modală în cadrul teismului neoclasic este o distincție temporală. Deși prezentul este relaționat de trecut, prezentul este în mod extern relaționat de viitor care încă nu a apărut ca și o influență actuală. Mai departe, conceptul necesității este un concept mai bogat din perspectiva temporală
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și nu invers, cum a considerat Graham Oppy. Deoarece existența necesară a lui Dumnezeu este o trăsătură a tuturor stărilor de lucru (2), propoziția care afirmă necesitatea existenței lui Dumnezeu (4) este ea însăși necesară 432. Considerațiile legate de perspectiva neoclasică propusă de Hartshorne și reinterpretată de Dombrowski pun în umbră obiecția generală a lui Oppy că nu putem face o tranziție de la niște premise abstracte către o concluzie concretă. Un Dumnezeu concret nu poate fi dedus din definiții și premise
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Oppy că nu putem face o tranziție de la niște premise abstracte către o concluzie concretă. Un Dumnezeu concret nu poate fi dedus din definiții și premise abstracte. Confuzia se datorează unei înțelegeri greșite a relației între abstract concret în cadrul conceptului neoclasic a lui Dumnezeu. Contrastul abstract-concret este pus în legătură cu contrastul existență-actualitate. Existența lui Dumnezeu, faptul că El există este o constantă abstractă, dar actualitatea lui Dumnezeu, sau felul în care Dumnezeu există este contingentă și se schimbă în ceea ce privește anumite detalii de la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
altul 433. Cartea lui Dombrowski este construită ca un răspuns dat concluziilor la care ajunge Oppy în lucrarea "Ontological Arguments and Belief in God" și anume, că argumentele ontologice sunt fără valoare. Arată pe parcursul lucrării relațiile existente între un teism neoclasic bazat pe o versiune modală a argumentului ontologic și alte perspective și direcții din istoria contemporană a filosofiei. Distincția dintre abstract și concret este echivalentă la Hartshorne cu distincția dintre existență și actualitate, iar actualitatea conceptul de bază în teoria
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acest punct, dacă cineva nu poate arăta că existența lui Dumnezeu este imposibilă logic, atunci este rațional să crezi în Dumnezeu 438. Deși Oppy amintește adesea de Charles Hartshorne și ideile acestuia nu arată că ar fi familiar cu perspectiva neoclasică pe care acesta o oferă argumentului ontologic. Atunci când se referă la Dumnezeu, el se referă la Dumnezeul teismului clasic. Se pierde astfel avantajul implicat în distincția neoclasică dintre existența divină și actualitatea divină: argumentul ontologic nu trebuie văzut ca o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Charles Hartshorne și ideile acestuia nu arată că ar fi familiar cu perspectiva neoclasică pe care acesta o oferă argumentului ontologic. Atunci când se referă la Dumnezeu, el se referă la Dumnezeul teismului clasic. Se pierde astfel avantajul implicat în distincția neoclasică dintre existența divină și actualitatea divină: argumentul ontologic nu trebuie văzut ca o mișcare dinspre un concept abstract către o realitate concretă (aici au fost concentrate multe din criticile adresate argumentului ontologic); ci mai degrabă, mișcarea este făcută dinspre un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
momente 439. Hartshorne critică "teismul clasic" deoarece acesta propunea o perspectivă greșită prin faptul că introducea un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit, necesar și contingent. El
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic recunosc importanța deosebită pe care o are argumentul global în teoria lui Hartshorne (în cadrul "argumentului global prezentat și în teza sa de doctorat Harvard 1923 Hartshorne prezenta "argumentul categoriilor perfecțiunii, considerat a fi o primă variantă a sa referitoare la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rețea astfel încât fiecare argument susține și este susținut de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un cadru și mai convingător pentru teismul neoclasic propus de Hartshorne 452. Hartshorne admite că fiecare argument are punctele sale slabe, dar ele se "ajută" și se completează unul pe altul. Este de părere, în ceea ce privește argumentul ontologic, că cea mai slabă premisă a argumentului ontologic este premisa care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prezent. Dumnezeul lui Hartshorne este un Dumnezeu "în ascensiune"455. Charles Hartshorne poate fi considerat cel mai important susținător al argumentului ontologic în filosofia analitică, prin formalizarea cu succes a argumentului ontologic din perspectiva logicii modale și prin dezvoltarea teismului neoclasic un cadru mai adecvat (în comparație cu teismul clasic) pentru susținerea existenței necesare a lui Dumnezeu. George Goodwin consideră două contribuții ale lui Charles Hartshorne (și care sunt extrase din doctrina neoclasică a temporalității) ca fiind cele mai importante în cadrul discuțiilor contemporane
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului ontologic din perspectiva logicii modale și prin dezvoltarea teismului neoclasic un cadru mai adecvat (în comparație cu teismul clasic) pentru susținerea existenței necesare a lui Dumnezeu. George Goodwin consideră două contribuții ale lui Charles Hartshorne (și care sunt extrase din doctrina neoclasică a temporalității) ca fiind cele mai importante în cadrul discuțiilor contemporane asupra argumentului ontologic: 1. substituirea concepției clasice și monopolare asupra lui Dumnezeu cu înțelegerea di-polarității abstract concret în Dumnezeu; 2. precizarea coextensivității între necesitatea de re și necesitatea de dicto
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
reconstrucție, mărturisind totuși în final că cineva ar putea să accepte validitatea argumentului expus, dar s-ar putea arăta neîncrezător în premisele care stau la baza acestui argument. Pentru a întări aceste premise, Malcolm ar fi avut nevoie de perspectiva neoclasică de interpretare a existenței și actualității. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta. A dorit să ofere un argument ontologic victorios
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a întări aceste premise, Malcolm ar fi avut nevoie de perspectiva neoclasică de interpretare a existenței și actualității. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta. A dorit să ofere un argument ontologic victorios, dar, după cum am văzut, a primit critici importante plecând chiar de legile logicii modale și în special axioma S5 din logica modală, care susține că dacă o propoziție este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic nu poate fi considerat suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu; este nevoie de un argument cumulativ în care argumentul ontologic are rolul central; obiecțiile împotriva argumentului ontologic sunt cel mai bine înlăturate prin conceperea divinității în termenii teismului neoclasic. Cel mai bine sunt încorporate aceste idei în reconstrucția argumentului ontologic pe care o oferă Charles Hartshorne. Acesta consideră că există trei posibilități în ceea ce privește existența lui Dumnezeu: 1. Dumnezeu există cu necesitate (adică în toate stările de lucruri). 2. Existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
putem trage două concluzii raționale atunci când ne raportăm la ființa perfectă: existența sa trebuie considerată necesară sau imposibilă. Contingența trebuie eliminată deoarece este incompatibilă cu statul ființei perfecte. Celelalte argumente teiste ne pot ajuta în alegerea unei variante, iar teismul neoclasic ne oferă un cadru adecvat prin care să ne raportăm la Dumnezeu, în cazul în care am optat pentru prima variantă. Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994. Allen, R. E., The Ontological Argument
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
King Charles Block din palatul de la Greenwich (1665) de c?tre J. Webb (1611-1672), un asistent de-al lui Jones. Totu?i, aceast? cale palladian?, care va fi reluat? un secol mai ț�rziu de amatorii aristocra?i de cultur? neoclasic?, este apreciat? mai ales la Curte. �n a doua jum?țațe a secolului al XVII-lea, cultura arhitectural? englez?, definitiv sedus? de formele venite din Italia ?i din Fran?a, extrage din acestea interpret?ri care constituie un stil na
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
originalitatea lucr?rilor arheologice ?i teoretice �n cele dou? ??ri, �n sf�r?it, pu?ina receptivitate la formele baroce de o parte ?i de alta a canalului M�necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a, operă lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase. Salina de la Chaux (Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister formele abstracte ale structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este vorba, de exemplu, de urbanizarea localit??îi Bath, condus? de John Wood ?i de fiul s?u �ntre 1727 ?i 1770. Dintr-un ț�rg medieval, ei fac un oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]