1,289 matches
-
aceasta se modifică în permanență. „Războiul din 1916 - 1918, școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea directă a sătenilor vocabule care nu se auzeau mai înainte de 1900. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn în limbă (în vreme ce, vremea vremuiește, în vremea aceea, nu tîrzie vreme); însă timp ia locul lui vreme de multe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Basarabiei au intrat în această capcană. În studiul său Momentele influenței bisericești asupra originii și dezvoltării istorice a limbii moldovenești, publicat în 1910, A. Mateevici considera că limba română din Regat, introducînd scrierea cu caractere latine și deschizînd larg porțile neologismelor, a apucat pe o cale greșită, fiind de preferat calea aleasă de moldovenii din Basarabia, care, aflîndu-se sub protecția Rusiei pravoslavnice, au păstrat limba veche bisericească și scrierea chirilică <footnote Pe aceeași linie se înscrie și poezia Unora a lui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau în graiul popular moldovenesc, - în patois, în care se strecuraseră însă, bineînțeles, termeni tehnici rusești ca și echivalentele neologismelor din limba noastră literară, încît cu greu putea fi înțeles de românii de peste Prut. Cei tineri, sosiți proaspeți din școlile rusești, de altfel pe atunci puțini la număr, știau rusește, dar vorbeau cu un accent și o sintaxă care lăsau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să se știe originea emisiunii, fără să poți determina cine vorbește, în acest univers fără ierarhii, decît încîlcite, unde baza este vîrful, comunicarea moare prin exces de comunicare și sfîrșește într-o interminabilă agonie de spirale. Asta numesc eu "tautism", neologism care îmbină autism și tautologie, evocînd totalitatea, totalitarismul. Acestea sînt cele trei metafore care constituie ansamblul fenomenului comunicațional. Ele se identifică cu trei viziuni despre lume și cu trei politici foarte actuale. Ele organizează planul general al acestei mici cărți
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o realitate de ordinul al doilea, ea însăși reinterpretată. "Realitatea realității", formula lui von Foerster, care s-a îmbogățit de atunci 55. Pe această lansare, von Foerster enunță formula Cognition-Computation56. A cunoaște înseamnă atunci "computer de computer", dacă înțeleg prin neologismul computer nu numai a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
unui subiect mort sau surdo-mut, închis în fortăreața sa interioară (autism), captat de un mare Întreg care îl înglobează și dizolvă pînă la cel mai mic atom al său. Această totalitate fără ierarhie, acest autism tautologic, eu le numesc tautism, neologism care condensează totalitatea, autismul și tautologia. Comunicarea se face aici de la sine către sine, dar de la un sine diluat într-un întreg. Această comunicare este deci cea de la un non-sine la un non-sine-însuși. Această sfărîmare, această confuzie generalizată o datorăm
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lui Sorokin manuscrisul care avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile fără fundament empiric. Acest dezacord a fost urmat de peripețiile descrise foarte bine de Barry V. Johnston 21. După lupte feroce, Sorokin a fost eliminat și Parsons a devenit marele maestru de la Harvard. A creat un nou departament
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și anume s-a creat impresia că intelectualul ar fi și înțelept. Iată cum specia a înghițit genul, tip de sofistică în care civilizația modernă a cuvintelor se complace. Încă în prima parte a secolului al XX-lea, la fixarea neologismului în limba română, Mircea Eliade voia să-i dirijeze sensul spre termenul greu, moștenit, propunând etimologia general romanică intus și lego, cu sensul a citi înăuntru, a face legături interioare între lucruri (observați diferența față de inter și lego, ce dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l așeze undeva în top, pe un oarecare critic este urmată de o "dezamăgire", ca în cazul Zoei Dumitrescu Bușulenga, autoarea unui studiu despre Ion Creangă: "Iată o femeie critic care întrece pe mulți bărbați-critici...", dar "se răsfață deseori cu neologismele" (1196, 1197). Gherea este apărat pentru că "e unul din puținii critici care au înțeles "Năpasta" de Caragiale" (1224). Cât îi privește pe G. Călinescu, T. Vianu și M. Ralea, Th. Codreanu nu putea așeza, pe când avea doar 22 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Th. Codreanu este pus în situația să dăscălească "personalitatea considerată de prim-plan a culturii românești": "În caz că se utilizează forma neasimilată, spre a da un aer livresc scriiturii, atunci aspectul articulat trebuie scris "motto"-ul, ca și în cazul altor neologisme neasimilate, precum "kitsch"-ul ..." (și nu "kitschul" sau "kitschului" cum este ortografiat de dl Manolescu la pag. 1126). Referitor la "ciudățenia produsului", Th. Codreanu își expune argumentele pe întinsul a șapte capitole, șase dintre ele având drept subiect central noțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Juan. S.B.: Pe Anton Carpinschi știu că l-ați avut profesor. D.T.: Pe Anton Carpinschi l-am avut ca asistent la materialism dialectic și la doctrine politice. L-aș descrie ca prețios, folosea un limbaj foarte elevat, elitist, plin de neologisme. Nu era dogmatic și era foarte harnic. S.B.: De Paul Gheorghiade ce ne puteți spune? D.T.: Paul Gheorghiade era absolvent de Biologie-Geografie, șef de promoție, preda la Biologie, era mai rebel, pe o altă orbită. Nu avea nici pregătire filosofică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 1033. 2 Ibidem. 3 Jean-Pierre Richard, op. cit., p. 11. 4 Ștefan Cazimir, Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, București, Editura Eminescu, 1975, p. 8. 5 Ibidem, p. 5. 6 Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum I.O., 2002, p. 549. 7 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, Traducere și note introductive Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, București, Editura Politică,1988, p. 50. 8 Ibidem, p. 15. 9 Ibidem, p. 47. 10 Pompiliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vadă în ce măsură îl urmărești și-i cântărești propriile-i vorbe. Era un poliglot erudit. Știa vreo patru-cinci limbi. Germana. Poloneza. Franceza. Engleza. Rusa. Și, bineînțeles, româna. Deși polonez de origine, vorbea o română impecabilă, bogată, nuanțată, folosind, deopotrivă, arhaisme și neologisme, cât să se poată compara și confrunta cu un bun filolog de-al nostru. Vorbea și citea cu ușurință și limba idiș. Se ivise pe lume și trăise o vreme bună printre evrei, la Cernăuți, când aceștia aveau și dețineau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
29] DELARĂSCRUCI, OLTEA, Curs de limba română. (Vol. I începători). Lehrbuch der rumänischen Sprache (1. Band. Für Anfänger). [Versiunea în limba germană : prof. M. Schneider], București, EDP, 1973, 215 [-216] p. [vol. II de Ion Popescu]. [30] DINESCU, LAZĂR, însușirea neologismelor și a terminologiei științifice, LL, 29, nr. 2, 1973, 387 391. [31] DRAGOMIRESCU, Gh. N., Modernizarea analizei gramaticale, ȘA, 1973, 15-17. [32] FAIFER, L.; HAZGAN, A; LĂUDAT, I, D.; PARFENE, C., Metodica predării limbii și literaturii române în școala generală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în studiul problemelor de limbă prin lecțiile de activitate în grup și individuală la limba română, ȘS, 1979, 61-65. [85] HORGA-IANCOVICI, MIMOZA, Aspecte ale predării lexicului la studenții străini, PredLRSS, 2, 41-45. [86] HRISTEA THEODOR, Despre scrierea și pronunțarea unor neologisme, în “Limba și literatura română”, nr. 3, 1979, p. 4-6. [87] HRISTEA THEODOR, Pseudo-adjectivarea adverbului în limba română contemporană, în “Limbă și literatură”, nr. 3, 1979, p. 323-333. [88] IAGĂR, LETIȚIA, Forme ale tulburărilor de limbaj întîlnite la copiii cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ȘA/ LLRCP, 1981, 246-256. [293] TUDOSE, PETRE, Idealul caligrafic și scrisul personal, ȘA, 1981, 29-38. [294] UNGUREANU, CONSTANȚA, Manuale de limba și literatura română tot mai bune, în: învLicTehn, 29, nr. 5, 1981, p. 32-33. [295] UNGUREANU, GH., îmbogățirea cu neologisme a vocabularului elevului din liceu, în Rev. de Ped, București an 30, nr 2, febr. 1981, p. 37-40. [296] VERZA, EMIL, Conduita verbală a școlarilor mici, EDP, București, 1981. [297] VLAICU, RODICA, Modele de structuri derivate în sintaxa limbajului tehnic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
SIMION, ALICE, Mijloace moderne folosite în studierea textelor tehnice, SLF, 1984, 226 - 228. [86] OLARU, GEORGETA; SIMION, ALICE, Sugestii pentru utilizarea corectă a formelor paradigmei nominale în planul sintactic al limbii române, SLF, 1984, 231 — 236. [87] OPRESCU, MIHAIL, Studiul neologismelor în legătură directă cu practica vorbirii, Trib. Șc. 13, nr. 260, 1984, 6. [88] PAPADIMA, LIVIU, Studiul literaturii române la cumpăna dintre etapa gimnazială și cea liceală, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 32, nr 6, ian. 1984, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române, Bacău, 22-24 mai 1988]. în: Ateneu, 25, nr. 6, 1988, p. 11. [26] CARAMAN, ALEXANDRU; MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Considerații asupra accesibilității informației verbale din textele manualelor de limba română pentru elevii surzi,. PD, 1988, P. 147-161. [27] CHIDEȘA, ELENA, Locul neologismelor în cadrul studiului limbii române, BullDMȘ - Suceava, 2, 1988, 93-94. [28] CHISCOP, LIVIU, Petre Ghelmez: Laudă limbii române. în: LLR, 17, nr. 3, 1988, p. 25-27. [29] CHIȚU, OLGA, Rezolvări ale exercițiilor gramaticale din numărul 11/1987, Publicitate, ian. 1988, [3
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Caragiale și Prăvale Baba de I. Teodoreanu. în: LRAL, 1992, p. 107-109. [143] TERCHILĂ, MARIUS, Descrierea în proză. Ardealul de N. Bălcescu și Taine M. Sadoveanu. în: LRAL, 1992, p. 94-97. [144] TOMA, ELENA, Cauze ale folosirii incorecte a unor neologisme în limba română (I), “Limba și literatura română”, București, XXI-1, 1992, p. 10-11. [145] TOMA, ION, Limba și literatura română în învățământul superior, LL, nr. 3-4, 1991, 310-314. [146] TOMA-DAMȘA, MARIA; ȚUGURLAN, LIDIA. Tudor Arghezi: Bade Ioane....în: LLR, 21
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ȚVN, nr. 7-8, 1992-1993, p. 3-5. [123] MIHALI-FILIP, FLORICA. Culegere de exerciții gramaticale pentru învățământul primar. Baia-Mare, Editura Gutinul, 1993, 80 p. [124] MIHUȚ, IOAN, “Colonizarea” limbii române. în: Tribînv, 5, nr. 46, 1993, p. 1, 6.[introducerea forțată a neologismelor în română și evitarea fenomenului în școală]. [125] MIU; CONSTANTIN, George Coșbuc - Nunta Zamfirei. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 21-23. [126] MIU; CONSTANTIN, Horia Vintilă: Dumnezeu s-a născut în exil. (I). în: LLR, 22, nr. 3-4, 1993
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MARCELA, învățăm să citim. București, Aramis, 1994, 96 p. [148] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. București, Teora, 1994, 120 p. [149] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. Sunetele limbii române. Regulile despărțirii cuvintelor în silabe. Alternanțele fonetice și accentul. Regionalisme și neologisme. Familia lexicală. îmbogățirea vocabularului. Exerciții rezolvate. București, Editura Teora, 1994, 120 p. [150] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a (școli normale, licee, clase cu profil umanist). București, EDP, 1994, 124
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română pentru admiterea în învățământul superior. Secțiile Institutori, Birotică. Petroșani, 1998, 64 p. [134] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu și concursurile de admitere în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluțiile testelor. Dicționar de antonime, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimologic, expresii din limba latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate. București, Niculescu, 1998, 215
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru clasa I, București, Aramis, 2008, 64 p. [82] MIHUȚ, LIZICA; MIHĂILESCU, DUMITRU, Limba română: repere teoretice, exerciții, București, Palimpsest, 2008, 320 p. [83] MIREA, DOINITA, Dicționar de antonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 304 p. [84] MIREA, DOINITA, Dicționar de neologisme, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 607 p. [85] MITU, FLORICA, Limba și literatura română pentru clasa a V-a: actualizare, aplicații, evaluare, București, Caba Educațional, 2008, 240 p. [86] MITU, FLORICA, Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a: ghid
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
vol. 2, Pitești, Nomina, 2009, 94 p. [32] BURLEA, ANISOARA; CSIKI, LIGIA, CSIKI, ATTILA, Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare în limba română: bacalaureat 2010, Pitești, Nomina, 2009, 143 p. [33] BUSUIOC, MONICA MIHAELA; PĂUN, MARIA; ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ, ZIZI; Dicționar esențial de neologisme al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [34] CHICIOROAGĂ, GHEORGHE, Auxiliar didactic: pentru cultivarea limbii române în gimnaziu, Galați, Pax Aura Mundi, 2009, 112 p. [35] CHIRAN, GABRIELA, Texte și teste: limba și literatura română - aplicații: pentru lecțiile curente, teze
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o vocală ca în : ceas, geantă ). Se scrie și se pronunță ie și nu e, la început de cuvânt sau la începutul unei silabe care urmează după o vocală : ied, ieftin, ieșire, baie, cheie, femeie. Fac excepție de la această regulă neologismele în care e inițial se scrie și se pronunță e nu ie : examen, epocă, evident, explozie. De asemenea, e la început de silabă, precedat de vocală se scrie și se pronunță e și nu ie: alee, idee, poet, poezie. Nu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]