959 matches
-
aplicare a precauțiunilor universal; 1.9.2. aplicarea, în primele 48 de ore de la expunerea accidentală, a protocolului de prevenire a transmiterii infecției HIV la persoanele expuse la sânge și alte secreții provenind de la persoane infectate sau cu status HIV neprecizat și cu comportament la risc: 1.9.2.1. măsuri imediate de igienă; 1.9.2.2. informarea medicului Șef de secție/Șef de gardă; 1.9.2.3. trimiterea către specialistul infecționist din teritoriu. 1.10. Aplicarea de către specialistul
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
să se căsătorească; 1.2. pentru efectuarea profilaxiei postexpunere: 1.2.1. gravide HIV-pozitive și nou-născuți până la vârsta de 6 săptămâni; 1.2.2. persoane expuse accidental la sânge și alte secreții provenind de la persoane infectate sau cu status HIV neprecizat și cu comportament la risc. 2. în domeniul tratamentului și monitorizării răspunsului terapeutic al bolnavilor cu infecție HIV/SIDA: 2.1. pentru efectuarea tratamentului ARV: persoane confirmate cu infecție HIV/SIDA, aflate în supraveghere activă, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
asemenea, pentru fazele de instituire a regimului de protecție se clarifică responsabilitățile legate de finanțarea și întocmirea studiilor de fundamentare, se precizează mai clar care este momentul în care se consideră că este declanșată procedura de clasare (ambele aspecte fiind neprecizate corespunzător în legislația curentă). De asemenea, pentru aceste procese de evaluare, se mai precizează care este durata de valabilitate a unui studiu de evaluare sau a unui aviz care n-ar fi pus în execuție dar ar trebui înnoit, în vederea
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
status post revascularizare miocardică prin by-pass aorto-coronarian și revascularizare periferică prin by-pass aortofemural, pacienți cu tumori cerebrale operate, hidrocefalii interne operate, pacienți oxigenodependenți, malformații arterio venoase - rupte neoperate, malformații vasculare cerebrale - anevrisme, malformații arterio venoase - operate, hemoragii subarahnoidiene de natură neprecizată, și care necesită transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de transport convenționale, pot fi transportați inclusiv în alt județ. 2.4. Transportul de la și la domiciliu al bolnavilor cu talasemie majoră în vederea efectuării transfuziei. 2.5. Transportul persoanelor peste
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
status post revascularizare miocardică prin by-pass aorto-coronarian și revascularizare periferică prin by-pass aortofemural, pacienți cu tumori cerebrale operate, hidrocefalii interne operate, pacienți oxigenodependenți, malformații vasculare cerebrale - anevrisme, malformații arterio venoase - rupte neoperate, malformații arterio venoase - operate, hemoragii subarahnoidiene de natură neprecizată, și care necesită transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de transport convenționale, pot fi transportați inclusiv în alt județ. 2.5. Transportul de la și la domiciliu al bolnavilor cu talasemie majoră în vederea efectuării transfuziei. 2.6. Transportul asiguraților nedeplasabili
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică. Ioan COSTIN, paroh gr.cat. din Baia Mare, este autorul primului "Manual de stupărit" în limba română din Transilvania
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
medieval. De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B" și un tezaur format din 250 monede romane din secolul al VI-lea d.Hr. Din locuri neprecizate provin mai multe monede de la Constantin cel Mare și o monedă de bronz de la Constantin I. Satul Bănia a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Caraș-Severin din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
venit 5 ferii de vin din via bisericii, erau în comuna Giomal 165 capi de familie”. Acestă zonă figurează în Repertoriul Arheologic al României (http://www.archweb.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/Lista.asp?nr=44&Lang=EN) Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: un fragment de cărămidă romană cu urme imprimate și un denar de la Septimius Severus, iar din altă parte, trei monede romane (M. Macrea, D. Protase, SCȘ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 502, notele 10, 11; RepAb
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
fier de aspect scitic, cu mâner și gardă de bronz; mânerul are capul sferic, garda este simplă și lungă, cu bara transversală a unei cruci; datare repertoriu: Hallstatt; cultura: scitică, se află la Muzeul Aiud; - daltă - din bronz; datare repertoriu: neprecizată. Ulterior istoria satului se înscrie în paginile de istorie a Transilvaniei și desigur, ale Blajului, unde personalitatea marelui lor consătean Timotei Cipariu se resimte din plin. Amintim un episod trist din istoria satului Pănade, respectiv anul 1907, când soldații maghiari
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Caselor“ s-au descoperit piese ornamentale din bronz (?) și o fibulă romană. 5. La 5 km de sat, pe un câmp cu ruine numit „Biserica Albă“, s-au observat resturi de ziduri, elemente sculpturale și ceramică romană. 6. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului mai provin: două monede grecești de bronz din perioada Traian și, respectiv, Antoninus Pius, două tuburi din lut de la un apeduct, fragmente de terra sigillata și un fragment dintr-o inscripție funerară. Întreg ansamblul descoperirilor de la Răhău
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
un sfert din populația sovietică a pierit. Teritoriile ocupate de germani au suferit de pe urma atrocităților armatei, deportării unor cetățeni pentru a fi folosiți la muncă forțată, dar și datorită tacticii „pământului pârjolit” a Armatei Roșii aflate în retragere. Un număr neprecizat de cetăăteni sovietici au murit datorită foametei și absenței celei mai elementare asistențe medicale. Se apreciază că 3,5 milioane de prizonieri din cei 5,5 milioane aflați în lagărele germane au pierit de foame, muncă extenuantă și boli. Colaborarea
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Unii dintre moșneni de aici s-au despărțit la un moment neprecizat din istoria Țării Românești și au întemeiat sat nou pe Bâsca: Chiojdu Mic. Cert este că, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cele două sate erau despărțite, aceasta rezultând din actul din 1548, păstrat în regest și, mai
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
din Livadia de Coastă - Ungur Ion Diaconu Moț - Turcu Ioan (Ponoran) din 1900-1928. Turcu Petru Ponoran, fiul lui Turcu Ioan, a fost cantor din anul 1928 până cu o lună înainte de deces, mai 1977. Concomitent, din anii 1920 (data debutului neprecizată), a funcționat un alt cantor Ungur Ianăș Trosc (mai vârstnic), iar după decesul acestuia, s-a asociat ,un alt cantor Revitea Ioan Șucă. Referitor la clădirea bisericii din sat, din surse orale am aflat că la sfârșitul secolului XIX și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată). Se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă cvasipentagonală, de dimensiunile: 120 m lungime, 80-90 m lățime
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura Cucuteniană, faza B este identificată pe teritoriul satului Liveni în doua puncte La Bâtci și la Sărături, faze neprecizate ale Culturii Cucuteni fiind identificate și alte puncte. Apare și aici centralizarea triburilor geto-dace, se accentuează destrămarea comunei primitive și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile de la Liveni - Valea Ciocoiului. După
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
unei cetăți din evul mediu. Cetatea a fost datată în epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu. La 300 m la vest de drumul național Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii "Storcevo-Criș". Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
armată s-a găsit un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice neolitice, aparținând "culturii Boian, faza Giulești". Începând cu secolul al XVII-lea, izvoarele de apă minerală urmează să fie valorificate, astfel aici se construiesc primele adăposturi din lemn și piatră pentru bolnavii care veneau din
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
65 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc. Descoperirile arheologice, destul de puține la număr, aduc însă dovezi materiale ale unei locuiri încă din evul mediu astfel, în locul numit "Szencsed", dincolo de dealul "Gordon" s-au găsit arme și medievale, iar din alte locuri neprecizate mai provin două topoare de piatră, perforate și cu un singur tăiș, datate în neolitic. Între anii 1842 - 1848, se construiește Biserica romano-catolică, construcție în stil clasicist și dotată cu orgă în anul 1865. Începând cu anul 1876, localitatea a
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
ungurilor și a românilor"). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj). 1. Pe dealul "Bobâlna". Tip sit: morminte Descoperiri: 2. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 3. Pe pământul lui S. Groșan. Tip sit: neprecizat Descoperiri: 4. În locul "Gura Văii". Tip sit: neprecizat Descoperiri: 5. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 6. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: La 1 iulie 1998 avea 1
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
românilor"). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj). 1. Pe dealul "Bobâlna". Tip sit: morminte Descoperiri: 2. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 3. Pe pământul lui S. Groșan. Tip sit: neprecizat Descoperiri: 4. În locul "Gura Văii". Tip sit: neprecizat Descoperiri: 5. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 6. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: La 1 iulie 1998 avea 1.839 locuitori dintre
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
de Buda, și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "burgher" (burghez) din Cluj). 1. Pe dealul "Bobâlna". Tip sit: morminte Descoperiri: 2. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 3. Pe pământul lui S. Groșan. Tip sit: neprecizat Descoperiri: 4. În locul "Gura Văii". Tip sit: neprecizat Descoperiri: 5. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: 6. Neprecizat Tip sit: neprecizat Descoperiri: La 1 iulie 1998 avea 1.839 locuitori dintre care 908 de sex masculin și 931 de sex femeiesc
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]