1,052 matches
-
încetiniți prin ciocnirea cu atomii moderatorului. Hidrogenul (apa ușoară) cu masă egală cu cea a neutronului ar părea cel mai bun moderator dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea reacției în lanț. În reactor numărul de neutroni este rezultatul competiției dintre procesul de fisiune (care generează neutroni) și a procesesele neproductive de absorbție în materialele reactorului sau de scurgere în afara reactorului. Autoîntreținerea reacției de fisiune
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
cu cea a neutronului ar părea cel mai bun moderator dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea reacției în lanț. În reactor numărul de neutroni este rezultatul competiției dintre procesul de fisiune (care generează neutroni) și a procesesele neproductive de absorbție în materialele reactorului sau de scurgere în afara reactorului. Autoîntreținerea reacției de fisiune depinde de vitezele proceselor menționate care determină constanta de multiplicare: keff = Viteza
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea reacției în lanț. În reactor numărul de neutroni este rezultatul competiției dintre procesul de fisiune (care generează neutroni) și a procesesele neproductive de absorbție în materialele reactorului sau de scurgere în afara reactorului. Autoîntreținerea reacției de fisiune depinde de vitezele proceselor menționate care determină constanta de multiplicare: keff = Viteza de producere/(viteza de absorbție în materiale+ viteza de scurgere
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
în materialele reactorului sau de scurgere în afara reactorului. Autoîntreținerea reacției de fisiune depinde de vitezele proceselor menționate care determină constanta de multiplicare: keff = Viteza de producere/(viteza de absorbție în materiale+ viteza de scurgere din reactor) keff < 1 Numărul de neutroni scade în timp ș reactorul se oprește (reactor subcritic). keff = 1 Reacție în lanț auto întreținută (reactor critic în stare stațonară) keff > 1 Numărul de neutroni crește permanet (reactor supercritic). Viteza de scurgere a neutronilor din reactor este invers proporțională
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
viteza de absorbție în materiale+ viteza de scurgere din reactor) keff < 1 Numărul de neutroni scade în timp ș reactorul se oprește (reactor subcritic). keff = 1 Reacție în lanț auto întreținută (reactor critic în stare stațonară) keff > 1 Numărul de neutroni crește permanet (reactor supercritic). Viteza de scurgere a neutronilor din reactor este invers proporțională cu mărimea acestuia. Pentru a avea keff = 1 reactorul trebuie să aibă o dimensiune minimă respectiv o masă critică. În fizica reactorului nuclear se folosește noțiunea
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
reactor) keff < 1 Numărul de neutroni scade în timp ș reactorul se oprește (reactor subcritic). keff = 1 Reacție în lanț auto întreținută (reactor critic în stare stațonară) keff > 1 Numărul de neutroni crește permanet (reactor supercritic). Viteza de scurgere a neutronilor din reactor este invers proporțională cu mărimea acestuia. Pentru a avea keff = 1 reactorul trebuie să aibă o dimensiune minimă respectiv o masă critică. În fizica reactorului nuclear se folosește noțiunea de reactivitate ρ= 1 - 1/ keff (producția netă realativă
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
reactor este invers proporțională cu mărimea acestuia. Pentru a avea keff = 1 reactorul trebuie să aibă o dimensiune minimă respectiv o masă critică. În fizica reactorului nuclear se folosește noțiunea de reactivitate ρ= 1 - 1/ keff (producția netă realativă de neutroni) Reactorul nuclear funcționeze deobicei în stare staționară (ρ=0). Când se doreste reducerea puterii reactorului sau oprirea se introduce reactivitate negativă, cu ajutorul dispozitivelor absorbante de neutroni conținând bor, cadmiu sau gadoliniu. La pornirea reactorului se introduce reactivitate pozitivă pentru scurt
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
nuclear se folosește noțiunea de reactivitate ρ= 1 - 1/ keff (producția netă realativă de neutroni) Reactorul nuclear funcționeze deobicei în stare staționară (ρ=0). Când se doreste reducerea puterii reactorului sau oprirea se introduce reactivitate negativă, cu ajutorul dispozitivelor absorbante de neutroni conținând bor, cadmiu sau gadoliniu. La pornirea reactorului se introduce reactivitate pozitivă pentru scurt timp, prin scoaterea dispozitivelor de absorbție a neutronilor. Neutronii produși prin fisiune pot fi prompți sau întârziați. Pentru neutronii prompți intervalul de timp dintre nașterea lor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
ρ=0). Când se doreste reducerea puterii reactorului sau oprirea se introduce reactivitate negativă, cu ajutorul dispozitivelor absorbante de neutroni conținând bor, cadmiu sau gadoliniu. La pornirea reactorului se introduce reactivitate pozitivă pentru scurt timp, prin scoaterea dispozitivelor de absorbție a neutronilor. Neutronii produși prin fisiune pot fi prompți sau întârziați. Pentru neutronii prompți intervalul de timp dintre nașterea lor și absorbția într-o reacție de fisiune este de circa 0,9 milisecunde. Neutronii întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
0). Când se doreste reducerea puterii reactorului sau oprirea se introduce reactivitate negativă, cu ajutorul dispozitivelor absorbante de neutroni conținând bor, cadmiu sau gadoliniu. La pornirea reactorului se introduce reactivitate pozitivă pentru scurt timp, prin scoaterea dispozitivelor de absorbție a neutronilor. Neutronii produși prin fisiune pot fi prompți sau întârziați. Pentru neutronii prompți intervalul de timp dintre nașterea lor și absorbția într-o reacție de fisiune este de circa 0,9 milisecunde. Neutronii întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor de
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
introduce reactivitate negativă, cu ajutorul dispozitivelor absorbante de neutroni conținând bor, cadmiu sau gadoliniu. La pornirea reactorului se introduce reactivitate pozitivă pentru scurt timp, prin scoaterea dispozitivelor de absorbție a neutronilor. Neutronii produși prin fisiune pot fi prompți sau întârziați. Pentru neutronii prompți intervalul de timp dintre nașterea lor și absorbția într-o reacție de fisiune este de circa 0,9 milisecunde. Neutronii întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor de fisiune cu durate de viață cuprinsă între 0,2 și
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
scurt timp, prin scoaterea dispozitivelor de absorbție a neutronilor. Neutronii produși prin fisiune pot fi prompți sau întârziați. Pentru neutronii prompți intervalul de timp dintre nașterea lor și absorbția într-o reacție de fisiune este de circa 0,9 milisecunde. Neutronii întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor de fisiune cu durate de viață cuprinsă între 0,2 și 50 secunde. Neutronii întârziați au o mare influență asupra evoluției puterii reactorului și facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
de timp dintre nașterea lor și absorbția într-o reacție de fisiune este de circa 0,9 milisecunde. Neutronii întârziați sut generați prin dezintegrarea beta a fragmentelor de fisiune cu durate de viață cuprinsă între 0,2 și 50 secunde. Neutronii întârziați au o mare influență asupra evoluției puterii reactorului și facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune izotopul Xe135 are un rol important în funcționarea reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
și 50 secunde. Neutronii întârziați au o mare influență asupra evoluției puterii reactorului și facilitează considerabil controlul acestuia. Dintre fragmentele de fisiune izotopul Xe135 are un rol important în funcționarea reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop radioactiv este produs prin dezintegrarea beta a I135 (timp de înjumătățire de 9,169 ore) și dispare pe două căi: prin dezintegrare și prin absorbția unui neutron cu transformarea în Xe136. La oprirea reactorului echilibrul dintre generarea
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
reactorului nuclear deoarece are o capacitate mare de a absoarbe neutronii termici. Acest izotop radioactiv este produs prin dezintegrarea beta a I135 (timp de înjumătățire de 9,169 ore) și dispare pe două căi: prin dezintegrare și prin absorbția unui neutron cu transformarea în Xe136. La oprirea reactorului echilibrul dintre generarea și consumul de Xe135 este perturbat deoarece dispare ruta de transformare în Xe136. Rezultatul este descreșterea puternică a reactivității (otrăvirea cu Xenon) la circa 10 ore de la oprirea reactorului. Reactorul
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
35-40 de ore, atunci când concentrația xenonului scade prin dezintegrare la nivelul anterior opririi. Prin fisiune o parte din masa atomului fisionabil se transformă în energie: -85% sub formă de energie cinetică a fragmentelor de fisiune; - 15% ca energie cinetică a neutronilor și particolelor β sau γ ; Energia cinetică se transformă în căldură care trebuie evacuată din combustibil cu ajutorul agentului de răcire. Fragmentele de fisiune sunt nuclee având masa egală cu circa jumătate din cea a uraniului care sunt instabile și se
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
e). Pe lângă radioizotopii rezultați din fisiune în reactor are loc transmutarea U238 în Pu239 prin reacția: U238 +n → U239 → Np239 + β → Pu239 + 2 β Plutoniul 239 este un izotop fisionabil și contribuie la producerea de energie. Prin absorbții succesive de neutroni el se poate transfoema în Pu240 (nefisionabil) și în Pu241 (fisionabil). Timpul de înjumătățire al Pu239 este 24 000 ani. Tritiul, un radioizotop foarte mobil poate fi generat prin fisiune (1/10 000) precum și prin absorbția unui neutron de către deuteriul
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
succesive de neutroni el se poate transfoema în Pu240 (nefisionabil) și în Pu241 (fisionabil). Timpul de înjumătățire al Pu239 este 24 000 ani. Tritiul, un radioizotop foarte mobil poate fi generat prin fisiune (1/10 000) precum și prin absorbția unui neutron de către deuteriul din apa grea. Tritiul este un emițător beta de joasă energie, radiația sa nu pătrunde prin piele, dar atunci când este inhalat sau ingerat cu alimente sau apă prezintă pericolul iradierii interne. Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de reacție s-a găsit și bariu. Găsirea a fost interpretată de ei ca o divizare corecta a nucleului de uraniu. Din cauza reactivității sale crescute, bariu nu se găsește în natură în stare
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Se mai cunosc 33 de izotopi radioactivi ai bariului. Aceștia au timpii de înjumătățire între 10,5 ani pentru Ba și 150 nanosecunde pentru Ba, cei mai mulți se dezintegrează în câteva secunde. Izotopii bariului au de la 58 până la maxim 97 de neutroni (de la Ba la Ba). Izotopii stabili ai bariului apar din diferite serii de dezintegrare; de exemplu: I in Ba. Izotopii radioactivi se descompun în izotopii lantan (La), xenon (Xe), cesiu (Cs) si iod (I). Se mai foloseste aliajul nichel-bariu pentru
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
o noutate. În schimb, a ținut numeroase prelegeri și comunicări la "Societatea Română de Fizică", al cărei secretar a fost (1936-1945). Subiectele, alese din domeniul fizicii nucleare, erau de mare actualitate și noi pentru auditoriu: "transmutări prin raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că cele trei tipuri de particule din care este compusă materia obișnuită — electroni, protoni, și neutroni — i se supun; astfel, toate particulele materiale prezintă comportament de ocupare a spațiului. Principiul de excluziune Pauli susține multe din proprietățile caracteristice ale materiei de la stabilitatea pe scară largă a materiei până la existența tabelului periodic al elementelor. Principiul de excluziune
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]