1,163 matches
-
și tineri. Școala primară rurală, care a cunoscut o mai mare răspândire la răscrucea veacurilor al XIX lea și al XX-lea, alături de biserică și de căminele culturale a contribuit la luminarea spirituală a așezărilor rurale. Din satele întunecate și nevoiașe au început să se ridice tot mai mulți oameni de samă în domeniul științelor, artelor, administrației, diplomației, dar mai ales în învățământul de toate gradele. Creșterea și educația copiilor, mulți la număr în mai toate familiile țărănești, se făcea după
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
hoția, nesocotirea legilor, inflația, fiscalitatea împovărătoare, economia subterană, devalizarea băncilor, sărăcia etc.). Oamenii care muncesc pe bani puțini, și care abia își asigură supraviețuirea, dezavuează politica de protecție socială a Guvernului, care se laudă cu sumele tot mai mari acordate nevoiașilor (cei mai mulți dintre ei fiind săraci din cauza trândăviei și a viciilor), încurajând astfel nemunca și creșterea poverii sociale, în loc să se asigure locuri de muncă pentru toți cetățenii țării. Dispariția interesului pentru muncă și a dorinței de a munci sunt cele mai
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Începutul clasei întâi primară nu l-a găsit pe Dumitru Dascălu complet nepregătit pentru învățătura ce avea să continue pentru el aproape două decenii. Cu obidă își amintește că în familia lui, la fel ca în toate familiile de țărani nevoiași cu mulți copii, frecventarea cu regularitate a cursurilor, pregătirea acasă a temelor, lectura unor cărți nu reprezentau cele mai importante îndatoriri ale învățăceilor. Întorși de la școală, tășcuța cu cărțile, caietele, plumbuiera și călimara era pusă în cui sub pat, adică
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întăriturile și așezarea unui castel, și îl atacă din partea cea mai slabă, tot la fel, dușmanul firii omenești, dând târcoale, privește rând pe rând toate virtuțile noastre teologale, cardinale și morale, și acolo unde ne află mai slabi și mai nevoiași pentru mântuirea noastră veșnică, tocmai acolo ne atacă și caută să ne cucerească. 328. REGULI PENTRU A AVEA ACELAȘI REZULTAT, CU O MAI BUNĂ DISCERNERE A SPIRITELOR, ȘI CARE SUNT MAI POTRIVITE PENTRU SĂPTĂMÂNA A DOUA. 329. Prima regulă. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în anii 1990-2005, au fost finalizate 18 biserici parohiale, 23 erau în construcție, iar 17 în perspectivă. Alte 126 biserici și capele militare, 153 capele amenajate în incinta spitalelor, multe așezăminte de ocrotire și îndrumare socială, de ajutorare a celor nevoiași au fost construite, se aflau în lucru sau urmau să se ridice. A sperat până în ultimele sale clipe că va avea bucuria de a vedea urnindu-se lucrările de înălțare a Catedralei Mântuirii Neamului, vis al primului patriarh al României
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un Memoriu privind activitatea instituțiilor întreținute de comunitate. Potrivit acestui Memoriu, instituțiile comunității erau: spitalul izraelit, care funcționa din anul 1921, util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu a încetat chiar dacă, „spitalul nu are nici o subvenție și necesită mari cheltuieli. Azilul comunității „unde 30 de bătrâni fără adăpost își duc bătrânețea”. Baia comunității, „unică în oraș, deservește întreaga populație, dar investițiile pentru repararea ei sunt mari, nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
condiții de legalitate. La aceasta a contribuit și conducerea Comunității evreilor din Dorohoi, care a făcut informări pentru populația evreiască, atât prin publicații cât și prin adrese individuale. De altfel, conducerea Comunității și-a asumat sarcina de ajuta pe evreii nevoiași, care aveau obligația de a presta muncă obligatorie, atât cu echipamente de lucru, cât și prin distribuirea unor articole de îmbrăcăminte sau hrană. În sarcina Comunității evreilor era și întreținerea evreilor evacuați din județ, cu hrană și adăpost, care de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
număr de 41 de bătrâni, iar personalul era compus din 1 intendent, o bucătăreasă și 2 oameni de serviciu.Baia comunității a fost cumpărată în 1911 și era dată în arendă lui Burăh Nadler, iar comunitatea suporta costurile pentru populația nevoiașă. Cimitirele comunității și un teren de 2,5 ha cumpărat de la primărie pentru ridicarea unui templu erau administrate de comunitate. 255 evreiești, comunitatea are înscriși un număr de 1110 evrei din care, numai un număr de 200 de evrei sunt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
referitoare la populația evreiască, existentă în decembrie 1944 înainte de război, sarcinile comunității era întreținerea cultului și școlii, asistența socială era infimă. Actualmente, din cauza pauperizării evreilor datorită guvernărilor rasiste, sarcina comitetului este mare, având de suportat cheltuieli urgente pentru asistența celor nevoiași. Situația populației evreiești din oraș: familii băștinașe 1622, cu număr de suflete 4114; familii evacuate 145 cu 353 de suflete. Dorohoieni repatriați din Transnistria 2665, întorși de la muncă obligatorie din detașamentele externe 765, familii ale căror susținători sunt la muncă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncă în folos obștesc și de scutire de muncă la zăpadă. Contribuția evreilor din Dorohoi la Împrumutul reîntregirii. Evreii din Dorohoi au făcut față cu mare greutate la strângerea contribuțiilor. Comunitatea evreilor s-a străduit să găsească soluții pentru evreii nevoiași. Documente de arhivă pun în evidență că, evreii din Dorohoi au răspuns la toate solicitările, întâmpinând mari greutăți. La 23 august 1941, administratorul de constatare D.Cusen face cunoscut conducerii Comunității evreilor din Dorohoi ordinul circular nr.11564 din 14
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
majoritate a comercianților care au nevoie să se deplaseze la instituții pentru plata impozitelor și îndeplinirea altor formalități, nu o pot face într-o singură oră. O altă calamitate este specula la care este supusă populația evreiască, mai ales cea nevoiașă, într o oră suntem nevoiți să plătim atât cât cere vânzătorul. Orice întârziere dă loc la sancțiuni astfel încât suntem la cheremul precupeților care profită fără milă de această împrejurare. Cu siguranță că argumentele folosite de președintele Comunității reflectau și o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
argumentele folosite de președintele Comunității reflectau și o parte a realității situației grave cu care se confrunta marea majoritate a populației din Dorohoi. De altfel, adresa din 5 august 1941 este singura în care se face referire la situația evreilor nevoiași expusă speculei de către vânzătorii ce impuneau anumite prețuri. În alte adrese înaintate de președintele girant al Comunității evreilor autorităților locale se insistă pe consecințele dramatice pentru activitatea comercială. Într-adevăr, observația noastră este că, cei mai expuși la sancțiunile precizate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
alimentele. De exemplu, președintele girant al comunității, Pincu polak, cere primăriei să elibereze autorizații pentru evreii Ițcu croitoru, Stetner hană, Ciubotaru zeilic care să le permită să cumpere alimentele necesare pentru cele trei cantine unde sunt hrăniți 500 de persoane nevoiașe evacuate din Săveni, Darabani, Mihăileni, Rădăuți. Evreii au suportat un preț dublu pentru rația de pâine. Dar, la 9 noiembrie 1943, prefectura județului face cunoscut primarului că, în conformitate cu ordinul nr.92003/1943, al subsecretariatului de stat al aprovizionării, „în urma convenției
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de hrană. Ajutorul imediat pentru cei evacuați nu putea veni decât de la populația evreiască din oraș, care de altfel, a oferit adăpost pentru evacuați sau a donat alimente și bani pentru întreținerea cantinelor ce asigurau în parte, hrana pentru cei nevoiași. Pincu Polak, președintele girant al Comunității a constituit un Comitet pentru ajutorarea evacuaților, alcătuit din: Marcu Cotter, Marcu Solomon, Lazăr Știubiener, Samoil Birenbaum, Oscar Haichesc, L.Brul. La 27 iunie 1941 au solicitat Prefecturii să autorizeze colecte de la evreii din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comunității a constituit un Comitet pentru ajutorarea evacuaților, alcătuit din: Marcu Cotter, Marcu Solomon, Lazăr Știubiener, Samoil Birenbaum, Oscar Haichesc, L.Brul. La 27 iunie 1941 au solicitat Prefecturii să autorizeze colecte de la evreii din Dorohoi, pentru alimentarea și îngrijirea nevoiașilor evrei evacuați din Săveni, Rădăuți, Mihăileni, Darabani. Cea mai dificilă s-a dovedit a fi întreținerea evacuaților care, în marea lor majoritate erau oameni săraci. Comunitatea din Dorohoi nu putea acoperi din resursele sale nevoile de hrană și îmbrăcăminte ale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei evacuați din Săveni, Rădăuți, Mihăileni, Darabani. Cea mai dificilă s-a dovedit a fi întreținerea evacuaților care, în marea lor majoritate erau oameni săraci. Comunitatea din Dorohoi nu putea acoperi din resursele sale nevoile de hrană și îmbrăcăminte ale nevoiașilor evrei, de aceea a apelat la ajutorul Federației. Corespondența dintre Comunitate și Federație, pe problema evacuaților evrei, ne permite înțelegerea următoarelor aspecte: situația grea prin care treceau evreii evacuați, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îndurând și suferința că membri ai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndurând și suferința că membri ai familiilor lor erau internați în lagăre sau trimiși în detașamentele de muncă obligatorie; de asemenea, eforturile pe care Comunitatea le făcea pentru a se organiza în așa fel încât să poată asigura hrana celor nevoiași; interesul și ajutorul pe care conducerea Federației l-a oferit în sprijinul evacuaților, mai ales după ce, prin adresa MAI nr.14417 din 6 iulie 1941 s-a autorizat opera de ajutorare În argumentarea aspectelor menționate găsim relevante și suficiente, două
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
au fost evacuați, genera mari dificultăți comunităților evreiești, obligate să asigure întreținerea acestora prin hrană și adăpost. Comunitățile erau îndemnate și de Federația Comunităților Evreiești să facă plan de ajutorare colectivă, să facă bucătării populare, să poată oferi ajutor evreilor nevoiași. La 26 august 1941, președintele Federației, dr.W.Filderman, trimite o adresă Comunității evreiești din Dorohoi în care precizează: „în urma dispozițiilor date de autoritățile de resort, evacuații evrei din diferite lagăre sunt succesiv retrimiși spre regiunile de origine. Nu știm
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în orașul Dorohoi, iar în județ este desăvârșit. Negustorii români au greutăți din cauza formalităților, registre, liste preșuri, facturi precum și din cauza dificultăților ce li se fac de către angrosiști în acțiunea de aprovizionare. Prețurile sunt în creștere, dezavantajați sunt salariații și populația nevoiașă îngrijorată pentru aprovizionarea de iarnă cu îmbrăcăminte și încălțăminte. Piața alimentară este slab alimentată, porumbul și cartoful lipsesc iar restul sunt scumpe. Autoritățile fac control pentru înlăturarea speculei. Interveniți pentru mărirea salariilor. Să fie trimiși în Dorohoi meseriași români care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a interzicerii propagandei măcar În ziua alegerilor. Crezând că politica ține loc și de mămăligă, la vreme de mare foamete și imense lipsuri, semnatarul acestui raport, Iancu Gutman, inserase la secțiunea „Sarcini economice” numai propoziția „Lupta pentru ajutorarea populației evreești nevoiașe”, fără nimic concret. a.a. Topoare În capetele „agitatorilor” Datorită unei campanii uriașe de asmuțire a populației Împotriva „reacționarilor” inventați de comuniști, țara se Împărțise În două tabere: prima, cu o pondere mică, se decisese să se abată la stânga
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
PCR” care, scrisese satisfăcut raportorul, „...și-au făcut datoria pe deplin”. Rubrica „Sarcini economice” specifica faptul că „Asistența socială a CDE-ului a obținut la preț oficial porumb și fasole prin Oficiul Economic Județean cari vor fi distribuite populației evreești nevoiașe. S-a mai obținut aprobarea unei sume dela Joint, cca. 67 de milioane lei, pentru deschiderea unei cantine a copiilor pauperi”. a.c. „Unii sunt mai mult evrei decât comuniști” Ca și În precedentele rapoarte de activitate ale CDE Huși pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rămâne un mare mister cine Îi informa pe evrei despre apariția acestor acte normative deoarece se știe că zvonurile au fost confirmate, dar ceva mai târziu. Foametea din Moldova anilor ’46-’47 ai secolului trecut, nu a lovit numai populația nevoiașă românească ci și pe cea evreiască. Calamitatea a fost un adevărat examen al C.D.E. Huși pe care se pare că l-a trecut, dar numai datorită intervenției selective a partidului comunist care, astfel, a Încercat să-și apropie și mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
concursul guvernului și largul ajutor dat de JOINT. Cu fondurile trimise de JOINT s’a cumpărat alimente și Înmagazinat 1000 kgr. porumb, 1000 kgr. fasole, 500 kgr ceapă, 150 kgr. ulei și 100 kgr. cartofi”. Pentru numărul destul de mare al nevoiașilor evrei nu erau cantități fabuloase dar, foarte posibil, pe parcurs s-au mai cumpărat și altele. Oricum, se poate specula că guvernul Petru Groza a ajutat cu palavre iar JOINT-ul american cu bani. În fine, la „Greutăți În muncă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
culturală din cauză că lipsesc elementele necesare, adică studenții care au plecat la universități, afară de tinerele fete care ajută secția femenină și fac serviciu la cantină”. Cu adevărat remarcabilă a fost inițiativa CDE-ului de a organiza o cantină de ajutorare a nevoiașilor la reședința de plasă Răducăneni, obținând pentru acest proiect suma de 40 de milioane de lei proveniți exclusiv din fondurile aproape fără număr puse la dispoziția evreilor români de către coreligionarii lor de peste Oceanul Atlantic prin societatea de caritate numită „Joint” care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu a fost prea generoasă. Medic cu o bogată activitate profesională a fost medicul domeniilor regale de la Stâna Poieni, al Mitropoliei și al Băncii Naționale. Om de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, evlavios, a ajutat material pe cei nevoiași. Profesorul universitar doctor Dumitru Brănișteanu a trecut în neființă la 6 iunie 1980 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol.II, IMF (1948-1979), Iași, IMF
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]