983 matches
-
pe bătrânul Knemon. Acesta îl ia la goană și apoi îl alungă și pe Sostratos. Singurul care îl sprijină este Gorgias. Mama tânărului Sostratos, ca urmare a unui vis, își trimite doi sclavi să aducă un sacrificiu zeului Pan și nimfelor. Knemon îi alungă și pe ei când vin să împrumute o ulcică. Bătrana sclavă a lui Knemon, șireată, pe când se afla la fântână, scapă înăuntru, ca din întâmplare gâleata, apoi și o sapă. Knemon coboară în fântână ca să le recupereze
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
a iubit sincer. Ecaterina a II-a, cel puțin la început, era încântată de nora sa, despre care îi scria doamnei de Bielke: "Vă mărturisesc că sunt entuziasmată de această fermecătoare prințesă. Este exact cum o doream: are talie de nimfă, ten de crini și trandafiri, cea mai frumoasă carnație din lume, e înaltă și bine făcută, sprintenă, iar blândețea, bunătatea inimii și candoarea i se citesc pe față." Totuși, relația dintre cele două femei se va răci curând. În decembrie
Sophie Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/317959_a_319288]
-
hrăneăsc cu melasă, licheni sau alge. Preferă carnea și zahărul plantelor, deși acestea reprezintă sursa principală de hrană. Urechelnița europeană preferă afidele contra materialului vegetal precum frunze sau felii de măr, cireșe sau pară. Adulții consumă mai multe insecte decât nimfele. Deși "F. auricularia" are aripi bine dezvoltate, ele sunt destul de slabe și sunt folosite rar sau niciodată. Ca pricincipal mijloc de transport, urechelnițele sunt transportate în haine sau în lemne, flori ornamentale sau chiar ziare. Masculii își găsesc perechea cu ajutorul
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
în care ambii parteneri se pot fixa bine pe o suprafață. În condiții de laborator, perioada cea mai activă de împerechere al urechelnițelor a fost între august și septembrie, iar o singură întâlnire este suficientă pentru ca femele să fertilizeze ouălele. Nimfele urechelniței europene arată similar cu adulții exceptănd culoarea care are o nunață mai deschisă. Pentru a ajunge la stadiul de adult este nevoie de patru stagii de nimfă consecutive, iar cuibul se părăsește abia după prima năparlire. Femela urechelniței comune
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
septembrie, iar o singură întâlnire este suficientă pentru ca femele să fertilizeze ouălele. Nimfele urechelniței europene arată similar cu adulții exceptănd culoarea care are o nunață mai deschisă. Pentru a ajunge la stadiul de adult este nevoie de patru stagii de nimfă consecutive, iar cuibul se părăsește abia după prima năparlire. Femela urechelniței comune depune un set de 50 de ouă într-un cuib subteran (îngropată la 5mm sub suprafața pământului) toamna, apoi intră în hibernare. Din când în când se ocupă
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
cuib subteran (îngropată la 5mm sub suprafața pământului) toamna, apoi intră în hibernare. Din când în când se ocupă cu îngrijirea ouălelor, pe care le mișcă și le curăță de ciuperci parazite. Primăvara așază ouălele într-un singur strat, asistănd nimfele la ieșirea din ou; apoi rămâne cu acestea pentru aproximativ o lună, până după prima năpârlire. Este posibil să depună un al doilea set de ouă, care să ajungă mature spre sfârșitul lui august. Urechelnița comună preferă habitate răcoroase și
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
în partea estică a Mării Egee și a declarat că se mulțumește cu această bucățică de uscat, dacă părintele său o scoate din adâncuri și i-o dă în stăpânire. Pe când încălzea insula cu razele sale Helios a zărit o preafrumoasă nimfă pe nume Rhodon (care în greacă înseamnă "trandafir"), pe care a luat-o de soție și în onoarea căreia și-a botezat insula Rodos. În fiecare an, insula este vizitată de aproximativ 1.000.000 de turiști, mai ales datorită
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
de cerb, purtând torțe aprinse și agitând un "thyrs" - în timpul orgiilor scoteau strigătul "evoe!", fiind poreclite "evantes" ("cele care răcnesc"). Bacanaliile au fost interzise de Senat în 186 î.Hr. În varianta greacă, "Bakhos", născut în Teba, a fost crescut de nimfe pe muntele Nysa (India). La maturitate, a cutreierat lumea până a poposit în Paphlagonia, unde și-a celebrat întâia oară misterele.
Bacchus () [Corola-website/Science/296592_a_297921]
-
Acolo Dionis a trăit îmbrăcat în haine femeiești pentru a nu fi recunoscut, dar a fost descoperit de Hera și, drept răzbunare, mințile lui Ino și lui Athamas au fost luate. Atunci Zeus îl încredințează pe Dionis prin intermediul lui Hermes nimfelor de la Nisa (vezi și Hyades), mai târziu lui Silen. Ajuns adult, el a luat parte la lupta zeilor cu giganții, în care l-a ucis pe Eurytus cu tirsul său, un toiag încununat de conuri de pin. Conform legendelor, și-
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
s-a lăsat înduplecat, astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp. Dionis a reușit să-l aducă în Olimp și pe Hefaistos, fiul infirm cu care se rușina Hera. Însoțitorii lui Dionis erau silenii, satirii și nimfele. Menadele, tiadele și bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuși cu iederă sau frunze de viță de vie și purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viață sălbatică, vâna animalele pădurii și le devora
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
odată cu venirea primăverii, Dionis era sărbătorit alături de Demetra în misterele din Eleusis, ceea ce a dus în epoca romană la comemorarea nunții lui Liber cu Libera, aceasta fiind reprezentată de Persefona, cea eliberată primăvara din lumea umbrelor. Atât educația acordată de nimfele din Nisa cât și miturile regilor Lycurgus și Pentheus denotă originea străină a zeului. Serbările date în cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) erau foarte populare. În luna februarie se sărbătoreau în Atena Anthesteriile, care durau trei zile și marcau atăt
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
consacră lui Bacchus în secolele XVI și XVII un loc în festivitățile campestre, în mijlocul țăranilor, de pildă în "Nunta țărănească" a lui Johann Liss (Szépmüvészeti Múzeum, Budapesta). Acest motiv e preluat și de Velázquez (imaginea din stânga). Educația lui Dionis de către nimfe și legătura lui amoroasă cu Ariadne devin teme ale protoclasicismului francez din epoca raționalismului, de exemplu la Nicholas Poussin, în "Mercur îl încredințează pe Bacchus nimfelor", ca. 1625-27, Musée du Louvre, dar și în diverse reprezentări ale Bacchanalelor cu accentul
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
Budapesta). Acest motiv e preluat și de Velázquez (imaginea din stânga). Educația lui Dionis de către nimfe și legătura lui amoroasă cu Ariadne devin teme ale protoclasicismului francez din epoca raționalismului, de exemplu la Nicholas Poussin, în "Mercur îl încredințează pe Bacchus nimfelor", ca. 1625-27, Musée du Louvre, dar și în diverse reprezentări ale Bacchanalelor cu accentul pus pe exercitarea cultică a dansului și a muzicii. Arta rococoului nu a mai fost atât de interesată de temă, ea tinzând spre aplanarea pasiunilor în
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
pe el ca să recupereze dragostea pierdută, un vicleșug bine pus la cale. Dar ea a crezut și așa a făcut. Hera s-a împăcat cu Heracle doar dupa înălțarea să în Olimp. "Articol principal: Echo" Cu mult timp în urmă, nimfa Echo avusese o aventură cu Zeus. În clipa în care Hera află acest lucru, ea o pedepsește pe nimfa că atunci când aude pe cineva, să nu poată vorbi,iar la întrebări, să răspundă doar îngânând ultimele cuvinte rostite de cel
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
făcut. Hera s-a împăcat cu Heracle doar dupa înălțarea să în Olimp. "Articol principal: Echo" Cu mult timp în urmă, nimfa Echo avusese o aventură cu Zeus. În clipa în care Hera află acest lucru, ea o pedepsește pe nimfa că atunci când aude pe cineva, să nu poată vorbi,iar la întrebări, să răspundă doar îngânând ultimele cuvinte rostite de cel care i se adresa. "Articol principal: Leto" Când Hera auzi că zeița Leto va naște, tata fiind însuși Zeus
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
Atunci Poseidon scoase la iveală insula Delos, unde Leto născu doi gemeni, Apollo și Artemis. Cei doi deveniră zei puternici și își stabiliră casă în Olimp, unde ulterior au fost recunoscuți de toți zeii. Când Zeus s-a îndrăgostit de nimfa Callisto,Hera a anunțat-o pe Artemis . Fiindcă Callisto trebuia să rămână casta, a fost transformată de Artemis în ursoaică.Stapâna Olimpului ,inca mânioasa,a făcut-o pe Artemis s-o ucidă pe nimfă.După ce fiul ei a murit, Zeus
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
Când Zeus s-a îndrăgostit de nimfa Callisto,Hera a anunțat-o pe Artemis . Fiindcă Callisto trebuia să rămână casta, a fost transformată de Artemis în ursoaică.Stapâna Olimpului ,inca mânioasa,a făcut-o pe Artemis s-o ucidă pe nimfă.După ce fiul ei a murit, Zeus l-a tranformat pe el și pe mama lui în aștri -Ursa Mare și Ursa Mică. Semele este fiica regelui teban Cadmus și a Harmoniei. A fost iubita de către Zeus, cu care a avut
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
tatălui său, care-și înghițea rând pe rând copiii de îndată ce se nășteau, i-a oferit soțului ei o piatră în locul pruncului (Cronos nu avea vederea bună). Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia și Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia și cu ambrozie. Cureții (apărătorii lui Zeus) îl protejau pe micul zeu și făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
regele zeilor, căsătorit cu Hera, care îi era și soră. Ceilalți zei greci erau Demetra, Hades, Ares, Poseidon, Atena, Dionis, Apollo, Artemis, Afrodita, Hefaistos și Hermes. În afara acestora, grecii mai aveau și alte credințe mistice, cum ar fi cele în nimfe, și în alte ființe magice. Conform legislației grecești, fiecare duminică a anului este o sărbătoare publică. În plus, există patru sărbători publice oficiale obligatorii: 25 martie ("Ziua Independenței"), a doua zi de Paște, 15 august ("Adormirea Maicii Domnului") și 25
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
se culce cu Gaia, Cronos și-a îndeplinit misiunea. Cu o lovitură puternică din secere, Cronos a separat organele genitale de corpul lui Uranus. Din sângele care a căzut pe pământ (Gaia) s-au născut Erinye-ile (Furiile), Giganții și Meliae-le (Nimfe ale copacilor-cenușă manna). În alte versiuni, Afrodita s-a născut din spuma creată de organele sexuale ale lui Uranus, după ce au fost aruncate de Cronos în mare. Îndată ce Cronos l-a castrat pe Uranus, el și soția sa, Rhea, au
Cronos () [Corola-website/Science/298349_a_299678]
-
la alt anotimp. S-a născut în împrejurări dramatice, mama sa fugind până în Arabia de blestemul tatălui ei. Acolo, zeii, înduioșați de situația ei, au metamorfozat-o în arbustul numit mirt. Or, la capătul gestației, arborele s-a întredeschis și nimfele pădurii au adoptat copilul și l-au ascuns în peșterile din vecinătate. Acesta și-a petrecut deci toată tinerețea vânând prin păduri și a ajuns astfel la Fenicia unde l-a întâlnit Afrodita, care s-a îndrăgostit imediat de el
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
Nimfele sunt genii ale naturii, pe care cei vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase. Ele locuiau în grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]
-
Nimfele sunt genii ale naturii, pe care cei vechi și le închipuiau ca pe niște fecioare tinere și frumoase. Ele locuiau în grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele apelor purtau numele de oceanide, nereide și naiade, cele ale munților de oreade, iar cele ale pădurilor de driade și hamadriade. Nimfele erau înzestrate cu darul profeției. De cele mai multe ori oamenii le invocau în calitate de genii protectoare, implorându-le sprijinul. Legendele
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]
-
grotele de pe vârfurile munților, în codrii deși, pe câmpii sau în ape și erau de mai multe categorii: nimfele apelor purtau numele de oceanide, nereide și naiade, cele ale munților de oreade, iar cele ale pădurilor de driade și hamadriade. Nimfele erau înzestrate cu darul profeției. De cele mai multe ori oamenii le invocau în calitate de genii protectoare, implorându-le sprijinul. Legendele legate de numele lor sunt numeroase, ele fiind iubite de zei și nu arareori și de muritori (de exemplu, Daphne, Callisto etc.
Nimfă (mitologie) () [Corola-website/Science/298353_a_299682]