2,074 matches
-
între lucruri și discursuri, idei, valori și semne care sunt in reprezentare. Pariziana circulă cu ușurință între diferite spații, jucând diferite roluri, modificându-și ocupațiile, manierele, temperamentul, vestimentația, adaptându-se sau devansând epoca să. 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului Limbajul este cartea de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și individualul, verbalul și nonverbalul. De aceea vom examina limbajul Parizienei prin includerea acestor două registre. Limbajul parizian din secolul al XVIII-lea diferă de cel de astăzi (dar din secolul al XIX-lea din ce in ce mai puțin), în funcție de clasă, iar evoluția să traduce antagonismele sociale 358
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a se prezenta, mii de gesturi, mai ales feminine, prin care se recunoaște imediat locuitorul capitalei, observă F.Hoffet [p.91]. Franța este o țară unde manierele contează, atenționează Mona Ozouf [1999a, p.73]. Aceasta nu înseamnă însă că limbajul nonverbal este secundar. Cu referință la Pariziana, în special, el poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un amestec de percepții diverse zgomote și lumini participa la crearea unui efect complex, mergând mai departe de pictural și prefigurând toate virtuozitățile filmului, sunetului și imaginii. Esență Parizienei se găsește în aparență. Servindu-se de mijloacele limbajului verbal și nonverbal, Pariziana oferă un autentic spectacol, reușind să stilizeze cotidianul. 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației Interesul semnalat de scriitori față de reprezentarea fenomenului modei ține de importanță pe care ultima o are pe parcursul secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gândire și de acțiune. Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, acest personaj se esențializează că mitopo(i)etică a aparentei, care își găsește manifestare în po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică verbalului și nonverbalului, po(i)etică modei. Imanenta Parizienei-spectacol proiectează o lectură de tip teatral a românului, care aduce la suprafață multiplele roluri ale acestui personaj în Comedia urbană. Prin fuzionarea diferitor dimensionări de analiză, lucrarea este un model de interpretare poetica și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică modei, po(i)etică verbalului și nonverbalului. Fenomen social, spectacolul implică o strategie, o tactică, o punere în scenă. Pariziana se autoînchipuie, se autoimpune și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ceea ce exercită asupra telespectatorului o influență în sens unic. Pentru mai multe informații Babad, E. (2005), „The psychological price of media bias”, Journal of experimental Psychology, 11(4), pp. 245-255. Babad, E. (1999), „Preferențial treatment in television interviewing: Evidence from nonverbal behavior”, Political Communication, vol. 16, nr. 3, pp. 337-358. 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare „Deputatul X a luat bani pe sub mână în afacerea piețelor imobiliare din Île-de-France?”, „Primarul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
analiza competent și emite păreri autorizate, inteligibile, pentru cei care îl ascultă. Activitățile practice caracteristice lecțiilor de educație fizică și formelor de organizare extra clasa au capacitatea și trebuie să pună constant elevul în situația de a comunica verbal și nonverbal cu partenerii din grupă sau echipă, de a analiza rapid situațiile create pe parcursul întrecerilor și de a manifesta inițiativa în luarea deciziilor, de a-și asuma responsabilitatea acțiunilor, de a aprecia critic randamentul propriu și pe cel al partenerilor, de
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
identitate, de multe ori anonimă și străină de problema abordată conversațional. Tehnica poate determina o amputare a sensului discuțiilor dintre oameni. Cei antrenați într-o conversație mediată tehnic nu pot comunica în ansamblul ei, întrucât nu au acces la comunicarea nonverbală, iar cea paraverbală este bruiată de tehnica în sine. Îmi argumentez spusele prin afirmația lui McLuhan care atribuia tehnicilor de comunicare un rol fundamental în prelungirea capacităților senzoriale ale indivizilor. Printre altele, considera că: Apariția unei tehnici noi, fie că
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004. Cernat, Manuela, "Prefață", în Scara Raiului în cinema, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2011. Cernat, Manuela, Noapte de Crăciun, Povești religioase pentru copii, Editura V&I Integral, București, 1994. Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritorni, București, 2004. Coman, Ioan G., Probleme de filosofie și Literatură patristică, Editura IMBOR, București, 1986. Conovici, Iuliana, Ortodoxia în România Postcomunistă, vol. I, Editura Eikon, Cluj-Napoca 2009. Corneanu, Nicolae, Pe baricadele presei bisericești, Editura Învierea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și înțelegerea). O altă direcție de studiu pentru înțelegerea procesului de învățare este modelul de reacție pe care părinții îl oferă copilului într-o situație dată, modul de abordare a situațiilor nou apărute, modele non-verbale de comportament, interpretarea verbală și nonverbală a evenimentelor etc. Părinții își încadrează și orientează limbajul și comportamentul de așa manieră pentru a facilita copiilor procesul de învățare: spre exemplu restrângerea numărului de cuvinte exprimate în fața copilului va grăbi pronunțarea acestor cuvinte de către copil ; denumirea, etichetarea și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
întâi vedem și după aceea auzim. Acest limbaj transmite stări și sentimente care pot fi greu exprimate prin cuvinte. Această informație limitată în spațiu și timp este inferioară limbajului. Însă copiii dau dovadă de multă sensibilitate și intuiție în comunicările nonverbale, remarcând cu ușurință intențiile și sentimentele. Dragostea de meserie nu poate fi mimată, la fel cum nici respectul față de elev nu poate fi mimat. Limbajul poate exprima orice sentiment, în schimb, cel nonverbal poate confirma sau infirma acel sentiment. Existența
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
de multă sensibilitate și intuiție în comunicările nonverbale, remarcând cu ușurință intențiile și sentimentele. Dragostea de meserie nu poate fi mimată, la fel cum nici respectul față de elev nu poate fi mimat. Limbajul poate exprima orice sentiment, în schimb, cel nonverbal poate confirma sau infirma acel sentiment. Existența unui climat care facilitează exprimarea și înțelegerea crează situații pentru comunicare. Un cadru didactic care dorește ca elevul să comunice bine trebuie să-și controleze reacțiile. Carl Rogers vorbește de orientarea nondirectivă, care
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
care dorește ca elevul să comunice bine trebuie să-și controleze reacțiile. Carl Rogers vorbește de orientarea nondirectivă, care nu trebuie confundată cu metoda „laisser faire”. Atitudinea nondirectivă adoptă o poziție activă, care necesită o activitate deosebit de importantă, verbală și nonverbală. Existența societății umane depinde în bună măsură de comunicare, fără de care aceasta nu s-ar putea derula. Existența semnalelor verbale sau nonverbale, fiind emise și recepționate fac posibilă interacțiunea socială, cu caracterul său interpersonal. Procesul de comunicare interumană este greu
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
cu metoda „laisser faire”. Atitudinea nondirectivă adoptă o poziție activă, care necesită o activitate deosebit de importantă, verbală și nonverbală. Existența societății umane depinde în bună măsură de comunicare, fără de care aceasta nu s-ar putea derula. Existența semnalelor verbale sau nonverbale, fiind emise și recepționate fac posibilă interacțiunea socială, cu caracterul său interpersonal. Procesul de comunicare interumană este greu de controlat din afară întrucât pe durata comunicării, oamenii recurg la universul lor interior, percepând și înțelegând lumea cu tot ceea ce îi
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
copilul mic se pot datora și factorilor exteriori. Se observă, în cazul copilului mic, tendința de evitare a comunicării verbale. Atâta vreme cât adulții, și nu este vorba numai de părinți, folosesc un vocabular sărac care, aparent, să fie „accesibil” copilului, comunicarea nonverbală, formele eronate din punct de vedere gramatic, etc., copilul va fi tentat tot mai mult să evite comunicarea verbală și nu-și va dezvolta vorbirea iar necunoașterea unor noțiuni elementare va avea drept consecință o capacitate de transmitere redusă a
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
de fond - reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj . Formele și mijloacele de comunicare Mesajul pe care emitentul îl transmite receptorului se poate prezenta sub formă: scrisă, orală și neverbală (nonverbală). Fiecare din aceste trei forme prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Alegerea celei mai adecvate forme este condiția esențială în realizarea obiectivului urmărit prin transmiterea mesajului. 1. Comunicarea scrisă folosește limbajul scris cu ajutorul cuvintelor, care rămâne înregistrat, dar uneori
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
favorabile, a unor relații cât mai bune cu diverși parteneri, explicarea politicii organizației. O importanță deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta să fie convingător, clar, scurt și precis pentru ași atinge ținta. 3. Comunicarea nonverbală constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimică, mișcări ale corpului etc. și care sunt de fapt ,,mesaje parțiale sau adiționale ce completează conținutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
de fond - reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj . Formele și mijloacele de comunicare Mesajul pe care emitentul îl transmite receptorului se poate prezenta sub formă: scrisă, orală și neverbală (nonverbală). Fiecare din aceste trei forme prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Alegerea celei mai adecvate forme este condiția esențială în realizarea obiectivului urmărit prin transmiterea mesajului. 1. Comunicarea scrisă folosește limbajul scris cu ajutorul cuvintelor, care rămâne înregistrat, dar uneori
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
favorabile, a unor relații cât mai bune cu diverși parteneri, explicarea politicii organizației. O importanță deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta să fie convingător, clar, scurt și precis pentru ași atinge ținta. 3. Comunicarea nonverbală constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimică, mișcări ale corpului etc. și care sunt de fapt ,,mesaje parțiale sau adiționale ce completează conținutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
Să scriem și să vorbim corect și eficient / 123 Analiza scopului și auditoriului / 123 Documentarea / 125 Susținerea ideilor / 126 Organizarea comunicării / 129 Concepem și edităm într-o limbă vie / 132 Feedback-ul / 141 Concluzii / 143 Capitolul 10. Comunicarea verbală și nonverbală / 145 Comunicarea nonverbală / 145 Comunicarea verbală / 148 Vorbire spontană și vorbire elaborată / 151 Capitolul 11. Comunicarea vagă un studiu empiric / 153 Capitolul 12. Ascultarea activă / 159 Tipuri de ascultare / 160 Factori care influențează ascultarea / 161 Perturbări și bariere ale ascultării
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să vorbim corect și eficient / 123 Analiza scopului și auditoriului / 123 Documentarea / 125 Susținerea ideilor / 126 Organizarea comunicării / 129 Concepem și edităm într-o limbă vie / 132 Feedback-ul / 141 Concluzii / 143 Capitolul 10. Comunicarea verbală și nonverbală / 145 Comunicarea nonverbală / 145 Comunicarea verbală / 148 Vorbire spontană și vorbire elaborată / 151 Capitolul 11. Comunicarea vagă un studiu empiric / 153 Capitolul 12. Ascultarea activă / 159 Tipuri de ascultare / 160 Factori care influențează ascultarea / 161 Perturbări și bariere ale ascultării / 162 Recomandări / 165
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
întruniri, chemat să redacteze un material sau o scrisoare etc. Întregul demers se întemeiază pe etapele fundamentale și, totodată universale, ale comunicării scrise și verbale, care constituie structura oricărui act de comunicare eficient. Nu sunt omise problemele legate de comunicarea nonverbală, formă de interacțiune care are un rol extrem de semnificativ în relațiile de tip față în față. De-a lungul întregii lucrări sunt prezentate clar, bine ilustrat, obstacolele care se interpun unei comunicări eficiente la orice nivel de complexitate a acesteia
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
instalat un program pentru editare de text). Datorită acestei varietăți de forme de comunicare vom găsi și oamenii specializați în fiecare domeniu în parte. De asemenea, există numeroase și variate subdiviziuni ale acestor domenii ale comunicării, așa cum este studiul comunicării nonverbale, care se concentrează pe limbajul corpului, mimica feței și gesturile pe care oamenii le fac ca să comunice, arie de studiu care este o subdiviziune a comunicării interpersonale. Dar există o serie de domenii care par a nu se potrivi în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
arată că managerii de la toate nivelurile, liderii organizațiilor mai mici sau mai mari au dificultăți în a transmite cu claritate și concizie ideile; ei provoacă neînțelegeri costisitoare din cauza abilităților modeste pe care le dețin în comunicarea verbală, scrisă și chiar nonverbală. Cercetările în domeniul comunicării în organizații au demonstrat importanța decisivă a abilităților de comunicare pentru conducători. Astfel, în studiile britanice se arată că managerii cheltuiesc din timpul lor de la 66 la 80 de procente în comunicarea verbală. La rândul lor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]