1,132 matches
-
I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate cererile ce le aveau către Vodă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1792 s-a Întocmit registrul boierilor din Principatele Române care au primit grade În armată și funcții În viața civilă. Pe vremea când Duca Vodă a fost și hatman al Ucrainei „sate românești se Înfiripau tot mai multe” și „numărul norodului românesc sporea În Ucraina văzând cu ochii”... Colonizarea Ucrainei cu locuitori veniți din Moldova a luat proporții Îngrijorătoare și prin faptul ademenitor, acela că oricărui moldovean ce trecea frontiera În Ucraina i se acorda Îndată cetățenia rusă era Împroprietărit cu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mare pas cu pas143. În volumul Florile Răului (Les Fleurs du mal, 1857) Charles Baudelaire elogiază "Vinul" mai ales în poemul intitulat Vinul peticarilor (Le vin des chiffonniers): În mahalaua veche, un labirint de glod, Unde-ncolțesc grăunții răscoalei în norod, Sub roșia lumină a unui felinar Smucit de vânt, răsare, ades, un peticar Mișcând din cap, cu mersul șovăitor și-ncet, Izbindu-se de ziduri mereu, ca un poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
purtându-le merindele și munițiunile, spun că dregeau armele lor, ridicau corturi pentru soldați, și În luptă le dădeau lor arme de schimb. Între 1430 și 1450, Tătarii năvăliră În Rusia de jos și În Cnejia Moscului, urmați de acest norod de robi; Însă Ivan al III-lea, țar al Rusiei În 1460-80, adună o armată de mercenari, porni Împotriva lor și Îi Împinse Înapoi spre Boristen. Atunci Țiganii folosindu-se de Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Îndeletnicindu-se cu industria. Totuș fiind harnici și gata la lucru, câțiva boeri le Îngăduiră să șeadă pe moșie, dând ca răsplată un număr oarecare de zile de lucru. De atuncea datează robia acestui neam În Principatele noastre. Cu timpul, norodul acela decăzu. Nimenea nu poate mai bine de cât Pușkin, cu coloritul său pitoresc, să vă arate moravurile acestor Țigani, cu obrazul lor de coloarea cuprului, cu părul lor creț și negru, cu trăsăturile lor regulate, cu dinții lor albi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dedă la toate crimele expuse la televiziune, folosind materialismul practicat un secol în lumea răsăriteană. Ce se va alege de omenire? O carte citită în tinerețe, dar pierdută, „Sfârșitul Omului”, cu prorociri, spunea că va fi un război după „Amestecul Noroadelor”, de va curge la Ierusalim sânge până la burta calului și vor fi păsări cu clonțul de fier, după care, cine a mai trăi, va fi o turmă și un păstor. După îndemnul dv. de a face o scrisoare chilometrică cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
n-a dispărut ideea că trebuie făcute toate la un loc), n-ar fi trebuit să se facă atâta vorbă. Aleșii neamului trebuie să fie curați, uscați, pomădați, împărtășiți, dați cu aghiasmă și afumați cu tămâie, spre purificare și fericirea norodului. Bălăcărindu-se în democrație, unde libertatea de exprimare este legea supremă, cât de bine este să privești cu mai multă înțelepciune vorba ceea de duh : „ Ciocul mic! Parcă mă lasă inima să încep cu mine ? Și, totuși, nu-i greu; închizi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
timona României în derivă au avut o vagă părere că nu-i bine să te joci cu focul și să întinzi coarda până la rupere cu riscul de-a fi plesnit peste față, continuând vechea practică de strâns șurubul pentru fericirea norodului. Din toată tărășenia, a ieșit o demisie de onoare a ministrului Blaga, spre mulțumirea președintelui căruia i se pare menținerea Robertei Anastase, acolo unde este, infinit mai importantă decât stabilitatea în Ministerul de Interne. Dintre toți cei vizați de caschete
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din școală că România e dușmanul) a dat roade și tot ce a făcut Statul Român în Basarabia, între 1918-1940 și 1941-1944 se reduce în gândirea politică de la Chișinău, la rolul nefast jucat de funcționarii și jandarmii români, la exploatarea „norodului” de către boierii și burghezii din România. Rusia sovietică și apoi URSS au dus, după 1918, o politică de discreditare și de izolare a României, politică continuată și după 1989, când s-a încercat bararea drumului spre UE și spre NATO
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Domnul Hristos n-a siluit atunci conștiințele acelora, coborând de pe Cruce, ci a lăsat ca după Învierea Sa, cutremurați de ceea ce au făcut, în mod liber să vină la cunoștința Adevărului pocăindu-se și strigând înaintea Apostolilor, în auzul întregului norod: „Fraților, ce să facem?”, așa și acum Dumnezeu nu siluiește conștiințele prin minuni imediate, ci așteaptă mijlocirea noastră pentru ei, prin acceptarea suferinței, însoțită de rugăciunea Mântuitorului pe Cruce: „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac!”, ca astfel să li se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeul mântuirii noastre! Lăudați toate făpturile pe Făcătorul vostru, întru strigare de biruință vestiți-L. Ca să se cutremure și să se deștepte cei adormiți pe care i-a legat Satan pe câmpurile lui. Adăpostiți-vă în umbra milei Lui toate noroadele căci mila Domnului e mângâierea căitului și binecuvântarea Sa cununa dreptului!... Aliluia! I-am scris imediat pe o foaie de hârtie pentru împachetat, primită în chip subversiv de la bucătarul de drept comun împreună cu un creion. I-am recitat întâi părintelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa ca un fel de Univer sitate a timpului. Și tot de Eraclide Despot ridicată. Ba a adus și un învă țat străin, pe profesorul Iacob Sommer, dar care n-a apucat a împărți multă lumină pentru că s-a răzvrătit norodul la cuvântul boierului Ștefan Tomșa, alungând din țară și pe domn și pe Iacob Sommer, ca unii ce-ar fi încercat să uzurpe credința ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. într-o zi s-au adunat Ș au făcut între ei sfat, Când la divan i-a chema Pe norod a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul dacă au văzut Că de șagă s-au trecut, Și că vor a l dărăma, Căci boierii nu-nceta A-i zice: ʺMăria-ta! Cu paharul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pe la schituri, sehăstrii, Au dat multe liturghii, Că doar îi va împăca: Dar prin somn tot îi visa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Neavând nicicum ragaz, De ciudă și de necaz, Muri înălțimea-sa. Norodul îl îngropa Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. NICOLAE PANAITE (n. la 1 martie 1954, localitatea Șcheia, jud ețul Iaș i) Poet, publicist și editor. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Pentru întreaga activitate literară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ce-i un duhovnic fără har, Ce-ar fi pământul fără soare, Moldova, fără de Cotnar? * Și vița are toane muierești, De la harac și până la pahar: Când se ivește „Grasa de Cotnar” Pălește „Galbena de Odobești. * Când nu primea boieri, nici norodul, Șoptitu-ne-a Mitriță cămătarul, Măria sa, Dabija Voievodul Ședea cu Majestatea sa Cotnarul Poeților moldoveni Voi, robi Cotnarului și slovei Goliți hanapul nepristan Și beți, cât nu vă cuprinde somnul, Slăvind podgoria Moldovei Cotnarizată întru Domnul Sub semnul marelui Ștefan Află bând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ale lui Cantemir sunt evidente în “Istoria heroglifică” (folosește 70 de termeni medicali) și în mod deosebit în cunoscuta lucrare “Descriptio Moldaviae”, apărută la cererea Academiei din Berlin, în anul 1717, în limba latină. În această monografie a Moldovei menționează: “Norodul ieste crezător a pune pe seama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și, la un loc știut al cântecului îl calcă, unul după altul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
kaiserin-elor de la Bruxelles. Răbdarea acestei națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu s-a revoltat împreună cu „tot norodul românesc”, împotriva unui Imperiu Otoman, anacronic și larvar, dar și în alte situații revolta maselor din această țară, a fost cât se poate de evidentă. România nu a fost admisă în acest organism european, căruia numai Uniune nu i se
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Sovietului raional. Au arborat în loc drapelul vechi, al RSSM, care, peste câteva minute a și fost înlocuit cu drapelul URSS. La spectacolul programat din timp, participa și un coleg de parlament, Victor Diukarev, deputat de Dubăsari. La propunerea Natașei, ”reprezentații norodului” l-au votat pe loc, în ”numele revoluției”, drept noul prim-secretar al Comitetului raional al PCM. Nu știu cu ce s-a terminat. Din câte îmi amintesc, Diukarev nu era nici măcar membru al PCUS. Peste ani, Smirnov avea s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Unionist sincer poate fi doar un idealist înnăscut, deoarece reîntregirea națională este un ideal, care presupune o schimbare radicală, efort și riscuri asumate. Însă, în structura oricărei populații, cei deschiși schimbărilor (constructiviștii creativi, inovatorii) nu depășesc cota de 7%. Restul norodului este compus din: misoneiști (conservatorii nativi, intransigenții, adversarii înnoirii de orice fel - 33%); filoneiști (promotorii schimbării cât mai frecvente și cu orice preț, activiștii, animatorii, tâmpiții cu inițiativă - 8%) și partea ce mai numeroasă - expectativii (conformiștii, centriștii, căldiceii - 52%). Unioniștii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în cartea sorții, că nu va scăpa de moarte Nimeni, chiar dacă el neamul din olimpieni și-ar trage Cin’ de luptă se ferește și de zăngănit de săbii, E ades ajuns de-a soartei mână chiar în casa lui, Iar norodul nu-l cinstește, nimenea nu-i duce dorul. 3. KALOS KAI AGATHOS, AGON ȘI ARETE, ÎNTRE ANTIC ȘI MODERN Ideea de educație armonioasă era exprimată la vechii greci prin termenul kalokagathia (kalos - kai - agathos înseamnă frumos și bun, frumusețe fizică
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
alegorie a existenței umane, un poem al întrebărilor fundamentale, în care se conturază un tablou sumbru al contemporaneității, al dezorientării umane: "Se vestește a ploaie, a vânt, nu se știe.(...)// Răsăritul pașilor tăi, răsăritul acesta nou./ De undeva, din jalea norodului, e târziu./ Ești ultimul meu răsărit, și acesta târziu./ Mi-e teamă de mine și nu știu ce vreau". Atmosfera amintește oarecum de Bacovia, tipul de discurs este însă mai apropiat de acela al literaturii apreciate de tinerii de la Cadran. Tot în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu actanții istoriei care urmează, ci și cu starea conflictuală În care se găsesc. Solii lui Tomșa au misiunea de a evita o „confruntare”, să-l avertizeze pe Lăpușneanul că „obștea ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește, și M(ăria)-ta să te Întorci Înapoi ca...” (suspensia e revelatoare). Viitorul ocupant al tronului expune aforistic, puternica lui dorință de a ajunge la locul de unde a fost alungat prin trădare, dezvoltând astfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Moldovei și să le dea foc, pentru că „supt adăpostul zidurilor acestora, boierii urzeau comploturi și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind norodul. Întâmplarea În care doamna Ruxanda este oprită de o văduvă cu cinci copii orfani, ca să i se plângă, dar ca s-o și avertizeze pentru tragediile care au loc, e zguduitoare prin cruzimea ei. Episodul este povestit de doamna Ruxanda
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eu te iert Însă, c-ai Îndrăznit a crede că iar mă vei putea Înșela și iți făgăduiesc că sabia mea nu se va mânji cu sângele tău; te voi cruța căci Îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstămurile norodului”. Din citat reiese ca Lăpușneanul Îi pregătise sfârșitul dându-i o misiune ingrată, aceea de a strânge dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sângele tău; te voi cruța căci Îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstămurile norodului”. Din citat reiese ca Lăpușneanul Îi pregătise sfârșitul dându-i o misiune ingrată, aceea de a strânge dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El ne belește și ne pradă! El sfatuiește pre Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]