10,880 matches
-
un fel de "Cloșca cu puii de aur" - după cum îl percep afectiv mai toți studenții săi. Născut într-o familie cu sînge voievodal, nu va face niciodată caz de ilustra descendență. Singura referire la familie este mai curînd una de nuanță culturală și o are în prim plan pe Elena C. Cornescu, bunica sa dinspre mamă. Fiica lui Ioan Manu și a Anei Manu, aceea căreia I. H. Rădulescu îi dedicase poezia Zburătorul, se va căsători a doua oară cu C-
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
în echipa Fundației, abilitatea cu care s-au speculat calități profesionale și umane excepționale, crearea unei edituri, a unor relații la care poate nici nu visam înainte, m-au învățat să mă maturizez, să pricep că lucrurile trebuie percepute cu nuanțe și folosul trebuie contabilizat pe termen lung. Am participat la colocvii, la București, la Sibiu, la întîlniri cu mari personalități ale lumii, am ascultat dezbateri pline de substanță, am legat prietenii pe care le port și azi, am fost la
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
obiectivare", dincolo de prejudecăți, a etalonului unei epoci. A avut, în perioda "impresionismului", încredere în gustul propriu, călăuzitor. A căutat, apoi, instrumente mai sigure de "abord". A încercat, totuși, să rămînă, în vremuri în care sauve qui peut, un om de nuanțe. Pînă la urmă, singura probă de valoare pe care i-o poți face unei scrieri al cărei autor, trăind încă, i-ar mai putea, prin "alegerile" lui, aduce deservicii, este să o recitești și să găsești altceva (bun sau rău
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
nu poate fi dedus), îndeajuns de răspîndită, atitudine înrudită oarecum cu cea a unui Lucian Raicu (din Calea de acces și nu numai): Acest volum e un Bacovia en détail. Ideea care m-a preocupat a fost să aduc mereu nuanțe la nuanțe.(...) Pieptănînd cu piepteni tot mai deși textele, am descoperit destule lucruri peste care s-a trecut ușor, cu aerul că sînt subînțelese: aluzii obscure, imagini uitate, obsesii încifrate.(...) Sînt liber de orice superstiție teoretică și didactică. Am făcut
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
fi dedus), îndeajuns de răspîndită, atitudine înrudită oarecum cu cea a unui Lucian Raicu (din Calea de acces și nu numai): Acest volum e un Bacovia en détail. Ideea care m-a preocupat a fost să aduc mereu nuanțe la nuanțe.(...) Pieptănînd cu piepteni tot mai deși textele, am descoperit destule lucruri peste care s-a trecut ușor, cu aerul că sînt subînțelese: aluzii obscure, imagini uitate, obsesii încifrate.(...) Sînt liber de orice superstiție teoretică și didactică. Am făcut ceea ce am
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
în chip decisiv: "Ceea ce-i extraordinar însă în povestea de mai sus e că, în decursul lungii sale vieți, Bacovia nu s-a străduit pentru altceva decît să transforme impresia despre faptul că reprezintă o excepție în destin". Construită din nuanțe minuțios adunate și puse în valoare prin compoziția amplă în care se înscriu, din convergențele unei impresionante pulverulențe de elemente factologice, remarci, emoții, sfredeliri, dubii, intuiții, reveniri, adaosuri, preciziuni, figura operei lui Bacovia, în varianta Constantin Călin, e una dintre
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
retușuri. Tabloul trebuia să reprezinte un amurg la mare. Un asfințit apocaliptic. Zeul setos de sânge al întregii planete cum se lasă vara sub orizont pe vreme senină. El, crudul, nesățiosul zilei, trimițând aupra lumii fluvii imense sângerii de toate nuanțele și pe care Sisi, de cînd veniseră la mare, se încăpățâna să le picteze, reluând mereu același peisaj inuman. Cărăuțeanu, rămas în urmă, își aprinsese pipa și venea agale pe maidanul pustiu spre țărm, însoțit de Ghiță, luat după el
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
aducea unul din ceaiurile ei... Se oprise un timp privind marea care ardea în amurg. Numai Sisi, care era în stare să numere, bob cu bob, o oală de fasole, putea să aibă răbdarea de a înfrunta mașinăria fantastică de nuanțe a Regizorului absolut, luîndu-și adio de la reprezentația diurnă. În momentul în care se apropiase de ele, încă mai discutau cu aprindere, ignorându-l. Mai stătu puțin, să nu le tulbure. Cum avea un prilej, Menaru îi ghicea pe loc femeii
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
în atenția serialului „Cheia Sol”. Cine sunt persoanele din anturajul adolescenților? Cum le inflențează parcursul ca adulți? La vârsta căutării de modele, a revoltelor legitime sau nu, adolescenții se simt adesea exploatați. Interacțiunea lor cu cei din jur capătă deseori nuanțe tragi-comice. În serialul „Cheia Sol” este exploatată latura comică rezultată din spiritul rebel, adolescentin, în contrast cu rigoarea specifică adulților. Un comic de situații pe portativul «Cheia Sol!»”, astfel anunță să fie serialul, regizoarea și scenarista lui, Carmen Fulger Roșca. Sitcomul contemplează
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza tristețea-n flori Uitase să-nbobocească și mălinul, Iar cerul desena o cruce din cocori Ridicând la rang de virtute chinul. Amurgul jelea cu nuanțe închise Și câmpul trimitea culorile la culcare Pe când clipele albe cădeau ucise De nu se-ntorceau din nou în soare. Și azi noaptea mă-nvelește cu frig, Mă tem de visul care iată vine În miezul întunericului, cu speranță strig
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
festivităților oficiale ori școlare. Alecsandri, în schimb, este un poet ocazional prin excelență. Cel mai mare poet ocazional din istoria literaturii noastre. G. Călinescu pune drept subtitlu la capitolul din Istoria sa "poetul oficial". E același lucru, doar cu o nuanță peiorativă mai accentuată. Astăzi, poezia ocazională, ca și cea oficială, nu se mai bucură de prețuire. Din contra: i se asociază o conotație negativă. Acest fapt nu se datorează slăbirii sentimentelor patriotice ale poeților, cum par să gîndească unii, regretînd
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
s-a vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie că și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă întreagă de nuanțe ale colocvialității transformă un volum de Sorescu într-o piață citadină (sau sătească) în care multitudinea vocilor țese un happening în egală măsură incitant și plictisitor, original ori numai divers, plin de acea mobilitate de spirit a omului simplu care
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
cîștigat. În capul listei, Hamlet - Sorin Leoveanu (pe care Vlad Mugur l-a descoperit la Craiova). Impresionant acest tînăr actor, riguros și "nebun", expresiv și puternic. Nu-ți poți lua ochii de la el. Fiecare gest, fiecare expresie înseamnă tot atîtea nuanțe, idei care conving și emoționează. N-am simțit nici o secundă efectul, presiunea mizei acestui rol la douăzeci și ceva de ani, la începutul unui drum lung. Ofelia - Luiza Cocora; este una dintre cele mai pertinente interpretări pe care le-am
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
fenomene, pe lîngă feudalism (să ne gîndim la un stup de albine: trîntorii erau securiștii, matca era cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu ironizez comparația foarte bine susținută și plină de nuanțe, ci contest relevanța ei. În același tabel este vizibilă mai vechea polemică între viziunea estetică și viziunea etică asupra culturii, cea din urmă fiind propusă coerent de Sorin Alexandrescu în Privind înapoi, modernitatea. "Esteții" sînt echivalați cu feudalul "cler mănăstiresc
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
efect în acest mileniu. Cărtărescu și Nedelciu au luptat în felul lor tocmai pentru această descentralizare a literaturii. Dacă ierarhiile verticale nu mai pot fi resuscitate, lui Sorin Alexandrescu îi rămîn analogiile din paradigma istorică. Din acest enunț cu multe nuanțe ironice putem deduce că invocarea modelelor nu vine dintr-un tip de retorică desuet, ci dintr-un spirit vesel-trist foarte mobil, care jonglează cu posibilitățile, cu virtualitățile. Chiar dacă vorbește despre lucruri foarte serioase, peste tot plutește aerul "frivol" al speculației
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
cel astfel reflectat și împietrit e la nivelul nostru, al oamenilor ce ne credem vii. Și care, prin urmare, populăm, cu toții, o lume răsturnată, dar n-o știm. Sau nu o acceptăm. Pentru că, prin tradiție, adică prin convenție, noi vrem nuanțe și contrarii, nu confuzii translucide, care au și limpezimea, și fragilitatea, dar și duritatea marmorei. Narcisul lui Cellini întruchipează o fantasmă și o imposibilitate. E o plăsmuire a imponderabilului; punctul său de greutate este în abisuri. Este geamănul cel din
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
orice creație decît o încercare de a transforma clișeul, de a-l încărca, mereu, cu noi valențe? 3. Mitul lui Narcis este una din obsesiile perene ale lui Dumas. Îi voi dedica, odată, un eseu aparte fiindcă are zeci de nuanțe, de întruchipări și virtualități. Întîmplător sau nu, într-un roman, Dumas face din Cellini un personaj de neuitat. Poate că, tot din această perspectivă, nu e exclusiv un accident și un detaliu biografic faptul că a iubit atît de îndelung
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Plai cu boi de pe luna mai, dl Andrei Pleșu își continuă seria portretelor și situațiilor menite a ilustra "obscenitatea publică" (acesta e supratitlul rubricii sale) cu un personaj al literaturii și politicii românești de dimensiuni pantagruelice: Adrian Păunescu și comedia nuanțelor. Portretul este extraordinar. Cronicarul și le-a amintit pe acelea în aqua forte consacrate pe vremuri de Jean Cau lui Orson Wells și altora. De un sarcasm bine temperat, portretul schițat de dl Pleșu unuia din trubadurii ceaușiști pleacă de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
continuă dl Pleșu. Într-o emisiune de televiziune recentă, dl Păunescu s-a hotărît să facă pe elefantul în magazinul de porțelanuri: firește, cioburile stau mărturie pentru inaptitudinea poetului senator de Dolj de a se mișca printre delicatețuri, finețuri și nuanțe. Mult mai ușor se mișcă el printre contradicții. Dl Pleșu înșiră cîteva legate de atitudinea celui care a scris Iubiți-vă pe tunuri! față de defuncta și mereu via securitate. Nimic nu pare a-i descuraja d-lui Păunescu pohta ce-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
același ton, fără să-mi dau seama, decît prea tîrziu că intram pe un teren alunecos: Cum aș putea să vă socotesc imbecil, domnule Gherman? Imbecilii sînt inocenți, or, dumneavoastră, iertați-mă, nu sînteți inocent"". Această directitate aspră, lipsită de nuanțe, cu excepția celor stilistice (un gen de candoare inteligentă!), îi conferă lui Octavian Paler dreptul de-a ne reprezenta printr-un soi de lirism al conștiinței civice. Există inadaptabili și inadaptabili. Capricioșii, vanitoșii, cîrtitorii cronici sub imboldul invidiei sînt și ei
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
pe oamenii declarați de stînga, pe militanții, apărătorii și promotorii valorilor, e drept, incerte, ale proiectului comunist, dar și pe cei care văd în comunism și în armatele sovietice salvatorii indiscutabili ai unei umanități amenințate brutal de către extremismele criminale de nuanță fascisto-nazistă. Cea de-a treia categorie este reprezentată de firile oportuniste și mobile, dispuse la colaborare și, în același timp, suficient de atente cu propriul interes pe termen lung spre a nu-și compromite prea grav opera, cum au fost
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
pozitive; italienescul casistica e definit într-un dicționar recent (De Mauro 2000) ca "parte a teologiei creștine care aplică principiile moralei la cazuri de conștiință specifice, spec. pentru a le clasifica și a extrage din ele norme de comportament"; o nuanță ironică apare doar la casista "teolog expert în analizarea și în rezolvarea cazurilor de conștiință", care denumește, prin extensie, și o "persoană pedantă și meticuloasă"; în spaniolă situația e asemănătoare. în franceză (de unde româna a preluat cele două cuvinte), casuistique
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
a Bibliei din ebraică nu răspunde autenticității originalului... De fapt, originalul ebraic nu e traductibil. Își păstrează de-a pururi autenticitatea și unicitatea lui. Traducerea trebuie, atunci, să fie și exegeză, care să pună în evidență toate sedimentele limbii, toate nuanțele sensului... Da, toate nuanțele, fără ca acestea să fie întrucâtva atinse în integralitatea lor. Dumneavoastră, domnule profesor, faceți traduceri și scrieți în limba dumneavoastră, a noastră, românească, și în limba franceză. Dar vă dați seama că nici traducerea care se face
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
nu răspunde autenticității originalului... De fapt, originalul ebraic nu e traductibil. Își păstrează de-a pururi autenticitatea și unicitatea lui. Traducerea trebuie, atunci, să fie și exegeză, care să pună în evidență toate sedimentele limbii, toate nuanțele sensului... Da, toate nuanțele, fără ca acestea să fie întrucâtva atinse în integralitatea lor. Dumneavoastră, domnule profesor, faceți traduceri și scrieți în limba dumneavoastră, a noastră, românească, și în limba franceză. Dar vă dați seama că nici traducerea care se face între limba română și
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
a fost, numai evreiască, ci a fost și a unor oameni de alte etnii, nu înțeleg atitudinea aceasta în contextul dat, ca pe o eliberare de tensiune, de teamă, și ca pe o speranță. Aici aș dori eu să aduceți nuanța necesară, pentru o înțelegere exactă a chestiunii. Extremiștii, în genere naționaliștii, spun că evreii au fost primii care au colaborat cu rușii, au îmbrățișat armata sovietică. Aici trebuie dat un răspuns, totuși, corect, exact, nuanțat, care cred că e foarte
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]