1,735 matches
-
cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) La fel ca și în alte zone colinare, până la începutul secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se uscau la soare, tăiate sub formă de „scrijele”. Un alt procedeu de uscare a fructelor se baza pe introducerea acestora în cuptorul de copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au apărut la sate ca o formă specifică a producției manuale, bazată pe îndemânare și talent. În perioadele dintre muncile agricole, toamna târziu și iarna, țăranii lucrau pe lângă casă, reparând uneltele agricole, împletind coșuri din lozie, construind garduri din nuielele aduse de la pădure sau de la luncă. Unii dintre ei, înzestrați cu talent și inteligență, practicau și alte meserii și meșteșuguri, cum ar fi lemnăria, dogăria, rotăria, fierăria, cizmăria, croitoria, împletirea coșurilor ș.a. Aceste preocupări le-au slujit atât lor, cât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă sau din nuiele de răchită împletite, cu gura îngustă și întoarsă înăuntru în formă de pâlnie. 6Dughie - plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori dispuse în spice, cultivată ca plantă de nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau de libertatea de a alege locuri de muncă după „voie” și nu după „nevoie” au ajuns până astăzi, în unele creații, precum Plugușorul, unde se spune: „Și-n scară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier forjat. Accesul în gospodărie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acoperite cu tablă neagră și 72 cu stuf, având 2-3 camere; 67 erau construite din vălătuci în paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu gard de nuiele gros, acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut. Locuințe de acestea au existat în toate satele din zonă, reprezentând puterea economică a acestora. Diferențierea locuințelor în funcție de poziția socială există dintr-o informare anterioară anului 1812, conform căreia: „casele acelor mai mulți săraci se află sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
FII AI SATULUI MOMENT NOSTALGIC - REVEDERE Într-o zi de vară când am revăzut casa părintească. Am cercetat cu ochii în lacrimi leagănul copilăriei, cerdacul vechi, fereastra mică dinspre grădină, am colindat, cum ai căuta izvorul, ograda cu garduri de nuiele în ruine și tot ce mai putea să dăinuiască. Și nu m-a întâmpinat un frate, care nu mai lătra legat sub șură: Lăbuș, cel care-mi dijmuia mălaiul de la gură. Pe uliță, bătrânii nu mai stăteau la sfat și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici, Moartea lui Ipu, decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în aplicarea disciplinei militare pumnul, centironul, nuiaua. Sau, la distanță, la exercițiile de cavalerie, pietre aruncate în soldați. În caz de conflict, superiorul are totdeauna dreptate iar soldatul e pedepsit în moduri rafinate, între care mai original este „patru ceasuri cu cățeaua”. Evident, este vorba de alergarea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ceapă mărunțită și frunze de hrean, stropite cu rachiu de tescovină, cu rădăcini de hrean date prin răzătoare, cu câlți de in și albuș de ou, cu felii de pâine Înmuiate În vin, cu frunze de pătlagină, cu fiertură din nuiele de stejar sau din vâsc crescut pe stejar. Inhalații cu apă rece, saramură, oțet diluat, rachiu, zeamă de coada calului, coada șoricelului, frunze de nuc ori semințe de ștevie. Se mai trăgea pe nas praf de cimbru, din coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de amestec la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, Îndulcite cu miere de albine. Băi tonice cu ceai din frunze de nuc, 200 g la un litru, care se adaugă În apa de baie. Băi cu fiertură de nuiele și frunze de alun, de plop sau cățușnică și mentă. Acest tratament este des folosit În zonele rurale din Transilvania. Același remediu li se aplică, pentru rahitism, copiilor ce nu pot umbla pe picioare și care erau Îmbăiați În apa
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu flori și frunze de mentă neagră și smântână proaspătă; cu smântână proaspătă amestecată cu cenușă din coadă de dovleac; din coji de nuci arse și amestecate cu smântână proaspătă; din piatră acră, albuș de ou proaspăt și cenușă de nuia de gutui, din mentă neagră prăjită În puțin untdelemn, din fasole neagră pisată și cenușă de coadă de bostan, amestecată cu smântână. Oblojeli cu frunze și muguri de măr dulce, coajă de mere dulci, muguri de măr dulce și lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În multe zone ale țării noastre, contra blândelor se folosesc ridichea neagră și trandafirii negri prin tamponări cu zeamă din aceste plante. Bube pe față (coșuri, acnee) Tratamente populare Se aplică și se pun comprese cu suc ce curge din nuiele de alun, care ard la un capăt, la foc mic. Alifie din praf de piatră acră, oțet din vin, făină de orz, bine amestecate, care se aplică pe coșuri. Frecții cu rădăcină de pătrunjel, dospită În apă de ploaie, timp
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Academia Română Pentru mușcătură de șarpe la cal: să tai o felie de pâine, să o ungi cu țiriac și s-o dai calului s-o mănânce și să ungi și la rană cu țiriac. Pentru durerea măselelor: să iei smicele (nuiele) de la nuc, să le cureți de coaja cea verde și să le fierbi cu oțet tare și cu o căpățână de usturoi și ceva sare, până ce zeama scade la junătate. Să ții zeama căldicică În gură. Când pute (miroase) gura
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau salcia, ceea ce În fond este același lucru. Relația cu salcia este benefică pentru toți, În special pentru femei și pentru copii. Energetismul acestui copac este foarte asemănător cu cel al apei, nu degeaba se caută izvoarele subterane cu o nuia de răchită. Energetismul salciei acționează asemănător unui șuvoi de apă-spală sufletul nostru de toate mâhnirile, de reflecțiile despre agitația fără rost și ne impune să Înlăturăm gândurile păcătoase, invidia, neîncrederea În viitor, dorința de răzbunare. Energia salciei este de un
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o comună împreună cu satele Mărișesci, Uricari și Corobănești” - scria învățătorul și detalia legenda despre originea satului. Se a răta că sub domnia lui Ștefan Vodă, un anume Avram Huiban, care locu ia în munți, fiind rânduit ca soldat dărăban, căuta nuiele de corn pentru coarde de arcuri și, tot căutând, nimeri la o ceată de voinici aflată tocmai unde erau Avrămeștii, unde se ș i gă sea corniș din belșug. Locurile în cauză, acoperite cu păduri și nestăpânite încă de nimeni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]