1,497 matches
-
sunt: Observația este un instrument care se leagă de competențe foarte importante ale consilierului spiritul de observație, atenția la detalii comportamentale (verbale, nonverbale). Se recomandă ca specialiștii începători să folosească, totuși, grile de observație sau măcar liste simple de comportamente observabile de urmărit. Autocaracterizarea este un instrument care încurajează clientul în efortul său de autoanaliză și meditație. Consilierul poate oferi subiectului o serie de repere pentru constituirea unui astfel de raport, sau îl poate lăsa să își aleagă singur forma de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de predare și se proiectează modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute. Obiectivele reflectă în plan concret scopurile programului de dezvoltare (care sunt abstracte) și exprimă achiziții concrete și controlabile în plan comportamental. Definirea obiectivelor se face în termeni de comportamente observabile și măsurabile. Pentru formularea corectă a unui obiectiv de învățare se recomandă să se ia în considerare următoarele aspecte: * Cine va produce comportamentul dorit. * Care anume comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins. * Care va fi produsul acestui comportament
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
controlabile în plan comportamental. Definirea obiectivelor se face în termeni de comportamente observabile și măsurabile. Pentru formularea corectă a unui obiectiv de învățare se recomandă să se ia în considerare următoarele aspecte: * Cine va produce comportamentul dorit. * Care anume comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins. * Care va fi produsul acestui comportament (în termeni de performanță). * În ce condiții trebuie să aibă loc comportamentul. * În temeiul căror criterii ajungem la concluzia că performanța este satisfăcătoare (Landscheere & Landscheere, 1979, pag. 203
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
locuri de muncă part-time indică o creștere a echilibrului între timpul petrecut în familie și cel petrecut la muncă. Pe de altă parte, se pare că politicile de asigurări sociale care sunt orientate către susținerea familiei nu au nici un efect observabil asupra ratei de angajare. B. Grad ridicat al educației, creșterea ratei de angajare În faza inițială, prelungirea timpului petrecut în sistemul de educație reduce forța de muncă. Pe termen mediu și lung însă, un nivel ridicat al educației îmbunătățește rata
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
centrale) într-o funcție liniară a ratei de inflație, elimină tendința inflaționistă a politicii discreționare și asigură o politică optimă de reacție la perturbațiile ofertei agregate. Persson și Tabellini (1993) extind acest rezultat și compară abordarea contractuală bazată pe măsuri observabile de performanță cu instituirea legislativă a independenței băncii centrale. Totuși, contractele salariale bazate pe rezultate sunt totuși greu de aplicat, și de multe ori se argumentaeză că bancherii centrali nu sunt suficient de motivați de câștigul personal pentru a răspunde
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
1 Textul a fost scris în 2006, înainte așadar de adoptarea Tratatului de la Lisabona (n. t.). 2 A se observa că alegerea metodologică de care trebuie să se țină seama în reconstruirea fenomenelor politice, a elementelor care nu sunt direct "observabile", este în conformitate cu o poziție epistemologică non-pozitivă. A se consulta, în privința acestui subiect, Lakatos, 1965, și Boudon, 1984. 3 Cetățenia nu avea caracter pe deplin inclusiv în Grecia clasică. Totuși, în interiorul mulțimii indivizilor recunoscuți drept membri ai comunității politice funcționau regulile
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
pe paginile aflate în dreapta celui care citește presa și este mult mai bine să se utilizeze o reclamă de mărime redusă, dar repetată de mai multe ori, decât o mărime pronunțată și prezentată o singură dată. Contrastele de culoare ușor observabile sunt forme roșii pe fond albastru, forme albastre pe fond galben, forme galbene pe fond roșu, forme violet pe fond verde. Combinația cea mai bună este scris negru pe hârtie galbenă sau scris verde, roșu, albastru pe hârtie albă deoarece
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
Andrei în 1945 desemnează prin valori primare și valori derivate apare la M. Rokeach în 1973 ca valori terminale și valori instrumentale. Există valori de afirmare „superficială” și valori de afirmare „autentică”. Ca preferințe individuale socializate, valorile nu sunt direct observabile, ele conțin elemente cognitive, afective și conative, relevând potențialul acțional al indivizilor, grupurilor și comunităților umane. În mod curent se face distincție între valorile potențiale reprezentând totalitatea valorilor proprii unei persoane, adică „fondul axiologic” al acesteia și valorile exprimate, acele
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
două aspecte importante: comportamentul ca fel de a fi, pe de o parte, și natura sa obiectivă de manifestare, pe de altă parte. Individul acționează prin comportament asupra mediului său fizic și social. Iar calitatea de a putea fi obiectiv observabil îi conferă comportamentului valoare evoluționistă atât pe plan ontogenetic, cât și filogenetic, iar prin aceasta o reală dimensiune științifică. Ușor perceptibil, comportamentul unui individ reprezintă interfața dintre acesta și mediul său înconjurător, permițând astfel cercetătorilor să-i analizeze activitățile psihologice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
urmăresc producerea suferinței unui alt organism viu, în condițiile în care acesta nu-și dorește un astfel de tratament (Baron și Richardson, 1994, p.7). Agresivitatea este un comportament Pentru început constatăm că agresivitatea este un comportament social, manifestare obiectiv observabilă a unor procese psihologice în context social. Definirea agresivității ca fiind un comportament obiectiv nu trebuie să ne facă să uităm de condițiile interne existente (sentimente agresive, gânduri agresive etc.). În mod cert, aceste condiții depind de interpretările fiecărui individ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Donnerstein și Barrett, 1976) arată că în absența posibilității victimei de a riposta, subiecții de culoare albă agresează mult mai violent victimele de culoare neagră decât pe cele de culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate cauzat de conștientizarea tulburării în cauză și o creștere a încrederii în sine, acceptării tulburării, ce vor determina, la rândul lor, apariția treptată a inițiativei și implicării active
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
crescînd numărul toxicomanilor, delincvenților sexuali și a evazioniștilor fiscali, cadrul normativ care ghidează viața în instituțiile de pedeapsă continuă să fie mai degrabă apropiat de cel existent în închisorile comuniste decît de cel din penitenciarele statelor vest-europene. Acest fapt este observabil de orice vizitator străin, care constată ineficiența reglementărilor internaționale, inapetența pentru democratizare a sistemului penitenciar românesc. O rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie exclusă. Urmând o schimbare observabilă încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea1, secolul al XVII-lea a accentuat reprimarea vagabondajului. Nevoiașii, relativ protejați în Evul Mediu de funcția lor de "Portari ai Cerului", devin dușmanii unei societăți urbane în care nu mai exista
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un stat cu spirit intervenționist -fapt de altminteri observabil în diferite țări, indiferent de regimul politic. Idealul de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recunoscute (vin, aeronautică), dispun de o notorietate care le poate face atractive dincolo de zona normală de influență, dar ele nu-și asumă "funcții de antrenare și conducere la nivel mondial"304. Pe măsura tipurilor de specializare economică a ariilor urbane observabile în 1999, Fabien Paulus recenzează, în Franța, 114 orașe din clasa "metropolelor", sau "orașelor diversificate"305. Ele se caracterizează prin supra-reprezentarea activităților privind administrația publică, activitatea financiară, a poștei și telecomunicațiilor, a asociațiilor, consilierii și asistenței. Nici o activitate nu este
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
uman. Cunoașterea științifică trebuie să fie în totalitate obiectivă, să se bazeze pe observații concrete, pe date care pot fi verificate, iar baza cunoașterii trebuie să fie empirică, nu logică, abstractă. Funcția cercetătorului era de a separa faptele obiective și observabile de interpretările confuze și subiective ale oamenilor obișnuiți. Rezultatele științifice erau considerate valide numai în măsura în care corelațiile identificate permiteau predicțiile (Purcell, 1973, 10-22). Între 1913 și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că scopul psihologiei este obiectivitatea totală. Watson îi îndemna pe psihologi să abandoneze metoda introspecției, conceptul interioritate, să reducă toate fenomenele mentale la procese fizice observabile, să se concentreze asupra comportamentului extern, ghidați de relația de tip stimul-răspuns dintre mediu și individ. În același spirit apare, în 1921, lucrarea clasică pentru sociologie, Introducere în știința sociologiei (Park și Burgess 1). Iar decanul Departamentului de Științe Politice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
existențială, am putea spune: li se neagă chiar obiectul de studiu. De exemplu, unui fizician îi vine greu să creadă că „atmosfera de grup”, „atmosfera politică” sau „spațiul social” reprezintă ceva real, că „stilul de conducere” este o entitate socială observabilă, a cărei descriere din partea cercetătorului poate trece dincolo de observațiile sale subiective. Experimentul ridică tocmai această interdicție de a crede în existența entităților sociale. Dacă trece de descrierea fenomenului de conducere și, prin experiment, îi variază forma prin acțiunea diverselor variabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
încercat să influențeze grupuri mai mari sau mai mici ar fi trebuit să conducă la înmagazinarea înțelepciunii, la formularea unor legi clare privind influența. Lucru care nu se întâmplă, deoarece practicienii (regi, preoți etc.) se concentrează doar asupra simptomelor direct observabile, asupra variabilelor comportamentale. Este ca și cum fizicianul ar fi preocupat doar de citirea instrumentelor, și nu de legile care exprimă relații dintre entități dinamice subiacente, cum ar fi presiunea, energia, temperatura. Cercetătorul fenomenelor psihosociale trebuie să găsească aceste entități dinamice subiacente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
persoane, fără a influența ansamblul. Ceva mai târziu, G. Rocher (1968) operează o distincție netă între schimbare socială și evoluție socială. Ceea ce diferențiază cele două concepte este factorul timp, gradul de operaționalizare al acestora: schimbarea socială vizează de regulă transformări observabile și verificabile într-o perioadă mai scurtă de timp, pe când evoluția socială face referire la transformările pe care o societate le poate înregistra după o perioadă mai lungă de timp, depășind chiar două generații. În opinia noastră, între cele două
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a rezistențelor la schimbare poate fi un obstacol major în promovarea schimbării, dar acestea nu o fac mai puțin importantă. De cele mai multe ori efectul benefic al schimbării educaționale se obține lent și nu întotdeauna aceasta permite obținerea unor rezultate imediat observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ar fi acordul indivizilor în legătură cu aceasta, promovarea schimbării fără a avea la bază o gândire strategică sau fără a-i verifica în timp beneficiile devine sinonimă cu Haosul, cu alunecarea în derizoriu. 3. Normele, care asigură trecerea în concret și observabil, reprezintă o consecință directă a presupozițiilor și valorilor asumate și descriu totalitatea așteptărilor și a regulilor care ghidează și reglează la nivel organizațional comportamentul indivizilor. De foarte multe ori, presupozițiile și valorile rămân într-un con de umbră, indivizii luând
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dezirabile, aspecte ce pot fi transpuse în practică. Paleta valorilor promovate la nivelul organizației școlare este mare, de la încredere și respect față de om, la creativitate, cinste, toleranță, bine, frumos, adevăr, competiție, spirit critic, cooperare etc. Unele dintre acestea sunt direct observabile, însă marea majoritate devine vizibilă în timp, reflectându-se în atitudinile indivizilor, în comportamentul cotidian al acestora. 3. Normele culturii școlii. Deși nu întotdeauna normele își extrag fundamentul din valorile promovate la nivelul organizației școlare, ele trebuie să le reflecte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doar o parte dintre frământările generate de racordarea la problematica de mare actualitate a schimbării sociale și educaționale. Pentru soluționarea acestor aspecte este nevoie de stabilirea unor ținte strategice, a unor obiective care să se traducă ulterior în comportamente superioare, observabile. Acest aspect nu a scăpat specialiștilor care au anticipat atât "pericolele" pe care le incumbă schimbarea, cât și direcțiile pe care se impune cu necesitate formarea individului. Este și motivul pentru care Liviu Antonesei (2002, p. 179) consideră că, din
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]