1,143 matches
-
peisajul era de tip "Bocage", cu suprafețe mici de teren, înconjurate de îngrădituri formate din copaci și arbuști, dar acest aspect a dispărut în anii '60 ai sec. XX, pentru a permite dezvoltarea agriculturii în regiune. Climatul dominant este cel oceanic, cu veri nu prea călduroase și ierni ploioase, dar nu foarte friguroase. Nu sunt comune variațiile de temperatură foarte mari iar iarna înghețul și zăpada sunt fenomene rare. Precipitațiile însă sunt foarte frecvente și sunt uniform distribuite pe întreg parcursul
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
vest de-a lungul Pacificului, „îmbăind” Galápagosul în apă rece. Mai este o cauză pentru climatul specific al Arhipelagului Galápagos, de care Darwin nu știa, și asta este ridicarea apei din adânc la suprafață, acest fenomen fiind produs de curenții oceanici și de vânturi. Deși cauza actuală este complexă, o explicație mai simplă ar fi următoarea: pe măsură ce apa curentului Humbolt se îndreaptă către vest, se împrăștie sau diverge. Cum apa este împrăștiată pe o suprafață mai mare, altă apă trebuie să
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
banale dealuri. Cei mai înalți sunt cei mai tineri. le Everest a început să prindă contur abia cu circa 15 milioane de ani în urmă, în epoca maimuțelor antropoide. În deplasarea lor continuă pe fața pământului, plăcile continentale și cele oceanice se lovesc unele de altele, uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase. Când o placă oceanică alunecă sub una continentală, rocile sale sunt împinse în adâncurile fierbinți ale Terrei și se
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
în epoca maimuțelor antropoide. În deplasarea lor continuă pe fața pământului, plăcile continentale și cele oceanice se lovesc unele de altele, uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase. Când o placă oceanică alunecă sub una continentală, rocile sale sunt împinse în adâncurile fierbinți ale Terrei și se topesc; o parte a acestor roci topite formează un șir de vulcani la suprafață. Concomitet, placa continentală se încrețește de-a lungul liniei frontale, născând
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
m la nivelul Văii Arieșului și 1.282 m în Masivul Vârșii Mari. Munții Metaliferi au înălțimi mici în jur de 1200-1500 m. Din punct de vedere climatic Musca se caracterizează printr-un climat temperat moderat, aflat sub influențe vestice (oceanice) și uneori, iarna, sub influențe nordice de origine polara. Muntele determina zonalitatea verticală a tuturor elementelor climatice evidențiindu-se astfel un etaj climatic de munți cu înălțime redusă (cu păduri) și munți înalți. Alți factori ce influențează climatul local sunt
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
anii 1945-1946, ca urmare a unei invazii de aer tropical, temperatura s-a ridicat până la aproape 38 °C. Precipitațiile totalizează un număr de 700-900 mm anual. Cele mai abundente precipitații se produc în luna iunie, când aerul umed de proveniență oceanică, pătrunde până în România și este însoțit de procese de convecție ale căror consecințe sunt ploile torențiale. Cele mai mici cantități se înregistrează în primele luni ale anului. În timpul verii se produc adesea averse de ploaie când, într-o singură zi
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
de acest lucru. Insulele sunt formate din bazalt, care alternează cu alte straturi mai puțin dure. În Tvøroyri există coloane de bazalt cu apariții de huilă, care arată existența unei foste păduri pe insule. Clima în Insulele Feroe este de tip oceanic, umedă și extrem de schimbătoare, cu veri răcoroase și ierni blânde. Asta înseamnă că, într-o singură zi, se poate observa un soare strălucitor, urmat de o ceață densă, această combinație putând arăta diferit în diverse puncte ale arhipelagului. Cauzate de
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de un microclimat local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând mase de aer oceanic, umede și reci. Iarna în depresiune se produc acumulări de aer rece, în timp ce pantele și zonele mai înalte de relief rămân acoperite de aer mai cald. Gradienții termici au valori mici. Se înregistrează diferențe mari de temperatură între anotimpurile iarnă-vară
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
plantă foarte rară în această parte a Europei, pe nume Armeria Maritima Wild. Aceasta este singura rezervație naturală de acest tip din România în care se poate găsi această plantă, a cărei areal natural este localizat în special pe coastele oceanice ale Europei de Vest. Și în alte țări din regiune (de exemplu Ungaria, Ucraina, Polonia ș.a.m.d.) există rezervații de acest tip, dar sunt foarte mici ca și întindere comparativ cu aceasta, care măsoară aproximativ 5ha. Cel mai vechi
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
pe coasta Groenlandei fuseseră identificate ca provenind de la vasul american de explorare arctică , care fusese zdrobit și scufundat în iunie 1881 în partea cealaltă a Oceanului Arctic, în largul coastelor Siberiei. Mohn bănuia că locul artifactelor indică existența unui curent oceanic, care curge de la est la vest de-a lungul mări polare, posibil chiar peste pol. Un vas suficient de puternic ar putea astfel să pătrundă în marea siberiană înghețată, și să fie dus de curent pe coasta Groenlandei peste pol
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
schimbată de la zoologie la oceanografie. Această nouă denumire reflecta caracterul intereselor științifice mai recente ale lui Nansen. În 1905, îi furnizase medicului suedez datele care au dus la consacrarea principiului oceanografic al . Pe baza observațiilor efectuate de Nansen asupra curenților oceanici și înregistrate în timpul expediției "Fram", Ekman a concluzionat că efectul vântului la suprafața mării produce curenți care „formează ceva ca o casă a scărilor în spirală, către în jos spre adâncimi”. În 1909, Nansen, împreună cu au publicat un articol academic
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
determinând diferențierea esențială a aspectului stării vremii și ca urmare oscilația valorii elementelor climatice. Cea mai mare intensitate a vânturilor o au cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17 septembrie
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
cazul altor state europene), cartierele de locuințe se află predominant spre granița de vest a Vienei, unde poluarea nu s-a făcut încă remarcată, în timp ce zona industrială ocupă partea de est a orașului. Clima Vienei este temperat continentală cu influențe oceanice dinspre vest. Precipitațiile sunt în Viena relativ mici în comparație cu celelalte regiuni ale Austriei, perioadele de secetă fiind lungi. Iernile sunt însă blânde față de restul țării. Temperatura medie se ridică la 11,4 °C în centrul Vienei, coborând la 10,2
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
ora 11.00 în prezența președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, Dan Georgescu. Dacă ar fi să încadrăm clima munților Apuseni, unde se află și Poiana Horea, aceasta ar fi temperat continentală de tranziție cu influențe oceanice și etajul climatului montan. Climatul de munte se caracterizează prin veri răcoroase cu ploi abundente și prin ierni reci cu căderi masive de zăpadă înregistrate pe mari perioade de timp. Având în vedere că Munții Bihorului sunt prima barieră muntoasă
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puține zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mari și în zone oceanice. Energia eoliană este o energie curată și regenerabilă dar este intermitentă, având variații în timpul zilei și al anotimpului, și chiar de la un an la altul. Turbinele eoliene funcționează cam 60% din an în regiunile cu vânt. Prin comparație, uzinele de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
și președintele francez François Mitterrand in cadrul unei ceremonii în Calais pe 6 mai 1994. Tunelul are o lungime de 50,450 km, din care 37,9 km sunt sub mare. Adâncimea medie este de 45,7 m sub planșeul oceanic, iar cea maximă este de 60 m. A fost deschis la sfârșitul anului 1994, oferind 3 servicii: navete pentru vehicule, serviciul de pasageri Eurostar care leagă Londra de Paris și Brussels, și trenuri de marfă. În 2005, 8,2 milioane
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
membru al FMI și al Băncii Mondiale cu numele de Republică Kosovo. Cinci state membre ale Uniunii Europene, Cipru, Republica Elenă, Slovacia, Spania și România au refuzat recunoașterea independenței statului. Kosovo are o climă umedă continentală, cu influențe mediteraniene și oceanice, având veri călduroase și ierni reci cu ninsori. În prezent Kosovo este împărțit în 38 de comune, conform unei legi adoptate și a Acordului de la Brussels din 2014, care stipulează formarea a noi comune cu populație majoritară sârbă. Aceste comune
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
de aproximativ 2,6 miliarde de ani se poate întâlni în Centura vulcanică a Râului Cameron. Prezența lavei de tip pillow în roci mai vechi de 2 miliarde de ani aflate pe Platoul Canadian arată că aici au fost vulcani oceanici în timpul primelor etape de formare a crustei terestre. Vulcanii vechi au jucat un rol important în estimarea potențialului depozitelor de minereuri canadiene. Multe centuri vulcanice conțin depozite de minereuri care se află în legătură cu vulcanismul. Cea mai mare parte a zonei
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
nordică din Eurasia, America și în partea de nord a Americii de Sud. Cu excepția ursului polar, care trăiește în Arctica, speciile acestei familii sunt răspândite în regiunile temperate și tropicale. Nu există urși în Africa, Madagascar, Australia, Antarctica și în majoritatea insulelor oceanice. Urșii fac puține stricăciuni. Sunt vânați pentru blana și uneori pentru carnea lor. Familia cuprinde 5 genuri și 8 specii existente: În România trăiește o singură specie de urside cu o singură subspecie: Imagini
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
componența satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos. Se învecinează la nord cu comuna Panticeu, la sud cu Borșa și Bonțida, la vest cu Vultureni, iar la est cu comunele Cornești și Iclod. Clima este una temperată cu influențe sensibil oceanice. Temperatura medie anuală este de 10 °C, cu minime de -30...-32 °C și maxime de 39 °C . Temperaturile se mențin ușor mai ridicate pe Culoarul Someșului și puțin mai mici pe porțiunea aparținând văii Lonei. Fondul forestier al zonei
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
secetos sunt caracteristici importante ale climatului tropical. Clima se schimbă la fiecare șase luni. Anotimpul secetos (din iunie până în septembrie) este influențat de masele de aer continentale australiene, în timp ce anotimpul ploios (din decembrie până în martie) este rezultatul maselor de aer oceanice asiatice și pacifice. Aerul conține vapori care precipită și produc ploaie. În zonele tropicale plouă aproape tot timpul anului. Totuși, clima din Maluku Central este o excepție. Anotimpul ploios începe în iunie și se sfârșește în septembrie, iar cel secetos
Clima Indoneziei () [Corola-website/Science/299237_a_300566]
-
și munții Eifel la sud. Această poziție îi conferă condiții climatice caracterizate printr-o ridicată umiditate și încălzire a atmosferei, în special vara, datorită curenți de aer reduși, la adăpost de vânturile din vest, și o iarnă blândă sub influență oceanică. Precipitațiile atmosferice anuale sunt în medie de 676 mm, relativ reduse. Fluviul Rin face parte din frumusețile orașului, dar pe de altă parte - datorită variațiilor frecvente ale debitului - el se revarsă nu rareori, provocând inundații (cea mai gravă în februarie
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
fost un argument puternic pentru realitatea mișcării Pământului. De fapt, titlul original al cărții o descria ca un dialog despre maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchiziției. Teoria sa a dat primele informații despre importanța formei fundului oceanic pentru dimensiunea și temporizarea mareelor; el a observat corect, de exemplu, mareele neglijabile din mijlocul coastei Mării Adriatice prin comparație cu cele de la capete. Ca explicație privind cauza mareelor, însă, teoria sa era departe de realitate. Kepler și alții au
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]