967 matches
-
mai coborâtă și relativ mai uniformă de unde și denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniș etc ). Sinclinalele și anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrișuri și nisipuri în care apele au sculptat un șir de depresiuni (Doicești, Ocnița, Iedera-Moreni). Față de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
Buleta, Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu, Ștefănești. Iar epoca de fier este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
fost exploatat încă din timpul romanilor, continua exploatare ducând la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prăbușirea lor, au format următoarele lacuri: Horea, Cloșca, Crișan, Pânzelor-Inului (Ocna Iosif), Lacul fără fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube = Ocna Mare), Ocnița (Kleine Grube = Ocna Mică), Sf. Ion (Ocna Sf. Ion = Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brâncoveanu, Mâțelor, Vrăjitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri conțin apă sărată, patru lacuri apă dulce. Două lacuri au dispărut în ultimele decenii, prin colmatare (Lacul
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului (reședința), Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica. Are o populație de locuitori. Este una din cele mai vechi așezări umane din această zonă a Olteniei, datorită și importantului zăcământ de sare. Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
cunoscut încă din neolitic și menționat documentar ca oraș în anul 1402, redeclarat oraș în anul 1960, după ce în anul 1948 fusese transformat în comună, are în componența sa localitățile: "Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului" (include Ocnele Mari - centru)" Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica". Până în anul 1956, tot de Ocnele Mari aparțineau și localitățile "Copăcel, Râureni și Stolniceni". Orașul se întindea până la râul Olt. Acum aceste localități aparțin de municipiul Râmnicu Vâlcea. Vechile denumiri de acces numite ""Drumul Sării"" aveau direcțiile
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
vodă, Doamna "Ecaterina Salvaresso", a ridicat lângă Ocna Mare "Mănăstirea Slătioarele", căreia Mihnea Turcitul îi întărea la 1 septembrie 1579 o parte de sat. În toamna anului 1964, s-a creat ultimul lac sărat deasupra prăbușirii exploatării subterane din cartierul "Ocnița". Până în 1936, la această exploatare au lucrat și pușcăriași din peniteciarul de lângă salină. Ultima prăbușire sa petrecut în 11 septembrie 2004 la exploatarea de pe dealul Țeica (exploatare prin sonde) producând un dezastru ecologic și social. Au fost strămutate peste 100
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3. Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți - Râbnița (Mateuți), Bălți - Ungheni și Bălți - Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și Bălți - Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți-Râbnița și Bălți-Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE.. Transportul feroviar este utilizat
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
precum și pe platoul Cetății de Scaun (sub formă de material arheologic). Deocamdată la acest monument discurile nu sunt figurative, ci au o formă geometrica simplă. În formă generală a edificiului se regăsesc caracteristici specifice bisericilor moldovenești: lipsa turlei, calota naosului, ocnițele oarbe și decorul ceramic sus-amintit. Pe fațada, la circa două treimi din înălțimea zidurilor, se află pe abside și pe fațada sudică până în dreptul ferestrei pronaosului, o friza formată din două rânduri de discuri ceramice, alternând cu flori cruciforme între
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
prin dimensiuni, cât prin măiestria decorațiunilor exterioare. Ea este înconjurată în exterior, la un metru de temelie, de un brâu de lemn sculptat în torsadă (un colac de ciubuce), iar la partea superioară se află un șir de 92 de ocnițe mărginite de colonete torsionate. Portalul de intrare, aflat pe latura de vest și având dimensiunile de 0.8x1.5 metri, este sculptat cu măiestrie. El este format din două bârne masive verticale și una orizontală, decupată în acoladă. Deasupra acoladei
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului. Soclul este din blocuri de piatră cioplită de dimensiuni mari. În registrul superior, biserica este înconjurată de două rânduri de ocnițe suprapuse, două de sus corespunzând la una de jos. De asemenea, construcția prezintă sub streașină și o friză de discuri ceramice smălțuite de culoare galbenă sau verde, decorate cu motive heraldice (leul, manticorul, sirena cu două cozi, capul de bour
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
disting doar pe alocuri urme din vechea pictură. Pictura exterioară se păstrează cel mai bine în firidele de pe latura de sud a absidei în care sunt zugrăvite chipuri de sfinți ("Sf. Nicolae" și "Sf. Arhanghel Mihail"), relativ bine în unele ocnițe de la nivelul absidei și în stare precară pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal, chiar lângă clopotniță (urme din "Judecata de Apoi"). Pictura interioară a bisericii este considerată a fi, alături de pictura de la Mănăstirea Voroneț, cel mai bogat și mai
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
și grinzile deteriorate au fost înlocuite. Ancadramentele ușii de intrare și a celor patru ferestre au fost readuse la forma și dimensiunile inițiale, fragmentele existente fiind plombate cu materialul lemnos recuperat din piesele care urmau a fi înlocuite. Șirul de ocnițe de la partea superioară a fost completat pentru a avea continuitate. A fost realizată o învelitoare nouă din șiță de lemn de brad cu dimensiunile 60x80x0,5cm, bătută pe șipci de brad. Toate elementele componente din lemn au fost fixate numai
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
prin trei rânduri de brâie. Brâul inferior este situat pe talpa de lemn, deasupra fundației din pietre de râu, el fiind decorat cu denticuli. Brâul median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este format din ocnițe. În interior, biserica este compartimentată în 3 încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos "prin doi stâlpi de stejar fasonați în bardă". Spațiul nu prezintă bolți la partea superioară, ci un planșeu de scândură.
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
piatră cu următoarea inscripție în limba armeană: "Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfânta Născătoare de Dumnezeu, prin stăruința părintelui Iacob și a lui Hagi Marcar și Grigor. 1395". Această placă este mobilă, fiind păstrată într-o ocniță din interiorul bisericii, dar pare să fi fost odată așezată stabil în zidul bisericii. După cum atestă pisaniile din această biserică, ctitorii lăcașului de cult sunt epitropul Hacik, preotul Hagop (Iacob) din Sis (azi orașul Kozan din sud-estul Turciei), Hagi Markar
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are o învelitoare din tablă zincată. Elementele specifice ale acestei biserici sunt: Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași are un sistem de construcție
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
unele modificări în urma cărora au dispărut bolțile și turlele. Atunci au fost adăugate frontonul dinspre vest și cele de deasupra absidelor laterale. Fațada este fragmentată de pilaștri angajați cu capiteluri în stil corintic. În registrul inferior al fațadei se află ocnițe cu partea superioară în arc frânt și cu cea inferioară în triunghi. Deasupra lor, lăcașul de cult este înconjurat de jur împrejur de un brâu împletit. În registrul superior, fațada este împodobită cu un fel de ocnițe polilobate. În prezent
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
fațadei se află ocnițe cu partea superioară în arc frânt și cu cea inferioară în triunghi. Deasupra lor, lăcașul de cult este înconjurat de jur împrejur de un brâu împletit. În registrul superior, fațada este împodobită cu un fel de ocnițe polilobate. În prezent, biserica are un acoperiș simplu și destul de jos, care are în interior o boltă puțin arcuită. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei aurit, în stil baroc. Ea impresionează prin ornamentele vegetale (frunze de viță cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de sud a navei cu o mulțime de crestături sub forma unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive crestate identic, numai că sunt de dimensiuni mai mici. Aceste ornamente pot fi asemuite cu șirurile de „colțișori” ale ștergarelor „cu alesături ” țesute la război de țărăncile din partea
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
obținerea independenței. Liga s-a jucat în sistem tur-retur. La această ediție numărul de cluburi participante a fost de 16. La finalul sezonului anterior au retrogradat direct Progresul Briceni și Bugeac Comrat, în locul acestora au promovat Locomotiva Basarabeasca și Ciuhur Ocnița, iar în urma playoffului au mai retogradat Torentul Chișinău și Nistru Cioburciu în locul acestora au promovat CSA Victoria Cahul și Attila Ungheni. Înainte de startul celui de al șaselea sezon al primei competiții fotbalistice din Republica Moldova, FC Tighina a devenit FC Dinamo
Divizia Națională 1996-1997 () [Corola-website/Science/319220_a_320549]
-
a fost a șasea ediție a Diviziei Naționale de la obținerea independenței. Liga s-a jucat în sistem tur-retur. La această ediție numărul de cluburi participante a fost de 14. La finalul sezonului anterior au retrogradat direct MHM 93 Chișinău, Ciuhur Ocnița, Spumante Cricova și Attila Ungheni, în locul acestora au promovat Sindicat Moldova-Gaz Chișinău și Roma Bălți, iar în urma play-off-ului FC Agro-Goliador Chișinău a rămas în prima ligă, iar Stimold-MIF Chișinău a obținut promovarea în Divizia Națională în dauna celor de la Codru
Divizia Națională 1997-1998 () [Corola-website/Science/319221_a_320550]
-
Busac, Lazăr II, Georgescu și Iliescu. În mai 1945, a susținut două jocuri de baraj, tur-retur, pentru promovare în Cupa Victoriei, după cum purta numele principalul campionat al districtului Ploiești. La 9 și 12 mai 1945, a învins echipa "Concordia Gura Ocniței" cu 3-1 (au marcat : Ionescu - de 2 ori și A. Dragomirescu - din penalty) - în primul joc și 4-1 (au marcat : Lazăr I - de 3 ori și Boghici), în manșa secundă. În cele două jocuri disputate a folosit următoarea formație: Cristu
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
după planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susține bolta și
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susține bolta și care se reazemă pe ziduri prin console. Deasupra naosului
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]