10,695 matches
-
Tresări și se întoarse să vadă cine îl strigase. Aplecat pe sub peridoc, din partea cealaltă a camionului, Pohoață îi făcea semn cu mâna. Aici, domnule inspector! îl chemă acesta. Veniți puțin să vă arăt ceva! Mirat și totodată curios, Toma dădu ocol camionului și se apropie de acesta, nedumerit de ce tânărul vorbea cu glas coborât. Priviți! îl îndemnă Vasilică Pohoață. Se aflau în dreptul punții duble a capului tractor. Sub mașină, drumul era uscat, ploaia nu-l udase. Ceea ce însemna că masivul camion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
creangă mai lungă, aprinsă. Cu torța improvizată în mână se îndreptă spre capătul celălalt al taberei. Trecu printre corturi apropiindu-se de malul apei. Mai merse câțiva pași după care înfipse torța în nisip. Se strecură apoi în pădure, dând ocol astfel încât să ajungă chiar în locul de unde auzise zgomotele. Dacă Burcilă avea chef de glume, atunci avea el să-i arate că nu-i merge cu dânsul. Voia să meargă prin pădure și să-i cadă exact în spate vărului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
apropie de adâncitura din centru. Aici, terenul era în continuare acoperit cu frunze uscate. Părea că o greutate enormă apăsase pe ele, formând groapa aceea. Nu era prea adâncă, abia o jumătate de palmă față de nivelul restului terenului. Îi dădu ocol și apoi se aplecă dintr-o dată, cercetând cu toată atenția locul. Iată aici ceva interesant! exclamă el entuziasmat. Câteva picături de culoare maronie se vedeau împrăștiate la unul dintre capetele scobiturii. La o privire mai superficială ar fi putut trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
foarte mare s-a jucat, rostogolindu-se de mai multe ori. Nu sunt urși pe aici, rosti Ileana foarte încet. Atunci un bivol ori un cerb, habar n-am. Nici din ăștia nu sunt, îi răspunse la fel de încet Ileana, dând ocol zonei și cercetând foarte atentă vârfurile arbuștilor rupți. Ce cauți? întrebă polițistul curios. Resturi de păr din blana animalului de care vorbești tu. Dacă presupunerea ta este adevărată, ar trebui să găsim așa ceva, nu crezi? Uite că am aflat cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am învârtit atâta, cred că mi-ar fi greu să mai ajung înapoi. Înapoi? rosti mirată Ileana. Vrei să ne întoarcem la tabăra țiganilor? Ce să mai facem acolo? Femeia se afla la câțiva pași înaintea inspectorului și deja dăduse ocol trunchiului prăbușit. Se întorsese cu fața spre Cristian și ridică mâna, arătând spre dreapta lui: Uite, drumul forestier este în direcția aceea, iar mașina e undeva mai în spatele nostru. Când vrei să ne întoarcem nu trebuie decât să spui. Toma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
obraji. Își umezi fruntea și dădu cu apă și pe ceafă. Fără să știe de ce, avu grijă să nu spele zona unde îl sărutase Ileana. Acum își amintea și pricina pentru care venise acolo. Căuta bârlogul ucigașului. Trebuia să dea ocol vârfului în formă de piramidă ca să vadă dacă nu cumva acesta se ascundea acolo. Bă nuia că pe partea cealaltă ar putea fi o peșteră ori vreun adăpost pe care și-l înjghebase acesta, ferit de privirile tuturor. Din acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
circulară peste care se înălța vârful propriu-zis de formă piramidală. Până acolo, piatra era netedă, fără striații ori alte rugozități care să ajute pe cineva să cuteze o ascensiune. Nici o scobitură nu se vedea în granitul cenușiu. Porni să dea ocol stâncii ca să verifice și partea cealaltă. Masivul era ca o fortăreață inexpugnabilă. Aceiași pereți verticali peste care se sprijinea polița îi găsi și acolo. Ușor jenat de soarele care îi bătea acum în față, studia totul foarte atent. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ca socrii lui să intre la bănuieli negăsindu-i acasă pe nici unul dintre ei. Zgribulit, Cristian Toma își trase fermoarul hanoracului până sus. Era multă umezeală și i se făcuse frig. Se retrase în umbra copacilor și porni să dea ocol împrejmuirii. Nu mai avea ce să facă acolo, deocamdată se lămurise cum stăteau lucrurile. Cei doi bărbați pe care îi văzuse nu păreau a fi paznici obișnuiți. După conformația fizică și felul în care se mișcau se vedea că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în negură. Fără îndoială că înconjura toată zona aceea deschisă. În interior se distingeau siluetele unor instalații despre care inspectorul nu avea habar ce rol au. Cristian Toma se oprise la mică distanță de poartă, cercetând încă o dată locul. Dăduse ocol gardului căutând să vadă dacă în interior se află cineva. Nu văzuse nici o mișcare dar, neputând stră bate cu privirea prea departe, încă nu se hotăra să intre. Poarta nu era încuiată, numai un zăvor rudimentar o ținea închisă. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Știa foarte bine unde se aflau. Pop rămăsese câțiva pași în urmă. Îi auzea respirația sacadată și foșnetul slab al frunzelor uscate sub pașii lui. După ce merseseră ceva timp drept, de-a lungul albiei pârâului, acum începeau să facă un ocol spre stânga, astfel încât să nu ajungă direct la tabăra basarabenilor. Tocmai trecuse de trunchiul unui stejar bătrân, gros de mai bine de un metru, când ceva i se păru că nu este în ordine. Nimic nu mai tulbura liniștea pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
detalii. Voia să plece din Baia de Sus, imediat ce bestia era capturată. Mihailovici își făcuse și el apariția în curte. Până atunci, nu trecuse niciodată pe acolo. Se mulțumise numai să supravegheze lucrările de sus, de la fereastra biroului său. Dădu ocol construcției metalice, examinând-o atent. Nu arată rău, îi spuse el omului său, ai făcut o treabă bună. Să sperăm că va funcționa pe măsura așteptărilor! Boris nu comentă, el era sigur că dispozitivul va funcționa, doar nu depusese atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de pe Valea Dunavățului are o vechime apreciabilă. Până la Ștefan cel Mare, în documentele de cancelarie sunt menționate 91 de așezări, între care satul Filipeni și satul Fruntești din actuala comună Filipeni. Ca număr de locuitori, pentru satele din ținutul Tecuci, ocolul Berheciului, se apreciază o medie de 269 în anul 1912, 291 în 1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din punctul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceea că ne spune că bejenarii așezați în lunca Dunavățului sunt veniți în grupuri, în perioade de timp diferite, dintr-o arie largă a Bucovinei, atât din satele de pe valea râului Suceava, cât și de pe valea Bistriței, din zona vechiului ocol al Câmpulungului Moldovenesc care includea și satele de pe valea râului Dorna. Totuși, trebuie făcută precizarea că bejenarii veniți din zona Dornelor sunt mult mai puțini față de cei veniți din zona Sucevei. De asemenea, însemnările pisarului Corniță dau numele unor familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului inițial se dezvoltaseră mai multe Dorne. Când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, granița a fost trasată astfel încât o parte din Dorne au rămas la Austria, o parte au rămas la Moldova. Vechii locuitori din Dorne care făceau parte din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc, se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a pășuna liber oile și vitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
munci - n.a.], așa că în vara 1906 am efectuat munci pentru banii primiți și d-l administrator al zisei moșii, numit Costache Ciulei, ne-a răfuit în lipsă și ne-a trimis la domiciliu și atunci păgubiții se adresează Judecătoriei de ocol Siret și am propus martori care au văzut când am efectuat muncile.” Orice încercare a țăranilor de a-și afla dreptatea s-a lovit de refuzul autorităților și, drept urmare, au fost sechestrați și 153 siliți a plăti în bani muncile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie care au cumpărat moșia Dobreana și toți cei cu pământ propriu care depășea lotul tip, dat prin împroprietărire. împroprietărirea din 1921-1922, fixarea și repartizarea loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana și toți cei cu pământ propriu care depășea lotul tip, dat prin împroprietărire. împroprietărirea din 1921-1922, fixarea și repartizarea loturilor, punerea în posesie, s-a făcut pentru comuna Filipeni de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost înscriși la împroprietărire. Revizuirea tabelelor a dus la modificări „în tabelul de împroprietăriți al serviciului agricol”, așa cum se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără vreo plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul de apel la Comisiunea Județeană de împroprietărire.” Nici comisia județeană, analizând, în 1922, modul în care s-au constituit cele 13 ha completare la izlazul comunei Filipeni, nu acord
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
elaborate regulamente și legi de organizare a învățământului laică de care era îndemnat să se ocupe mitropolitul țării. În Moldova se organizaseră 26 de școli, 3 pe lângă episcopii și 23 în capitalele de județ. în ce privește pregătirea preoților pentru satele din ocolul Berheciului, putem aprecia că s-a făcut pe lângă mănăstirea unde a fost Coste Călugărul, iar după dispariția acestuia în condiții necunoscute, pregătirea slujitorilor bisericii și a dregătorilor se făcea la mănăstirea Răchitoasa care, multă vreme, a fost în conflict cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autorități țariste din Petersburg, în 17691770. în timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1849) s-a făcut, în 1846, o alt înregistrare a populației după „o rotunjire” din care reiese că populația (liuzi) a scăzut față de Harta rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1849) s-a făcut, în 1846, o alt înregistrare a populației după „o rotunjire” din care reiese că populația (liuzi) a scăzut față de Harta rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a făcut, în 1846, o alt înregistrare a populației după „o rotunjire” din care reiese că populația (liuzi) a scăzut față de Harta rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]