967 matches
-
unde, prin truda și grija călugărilor care au știut să le tăinuiască la timp, s-au păstrat până în prezent multe din odoare, a căror valoare impresionează privirile și inimile pelerinilor și turiștilor de pretutindeni și fac cinste Bisericii noastre Ortodoxe. Odoarele mănăstirii Secu sunt mai presus de orice laudă. Este bine știut faptul că odată cu înființarea lor, mănăstirile erau înzestrate de către ctitori cu toate odoarele necesare oficierii serviciilor religioase. Din pricina vremurilor vitrege, a luptelor, a incendiilor și a furturilor atât de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
valoare impresionează privirile și inimile pelerinilor și turiștilor de pretutindeni și fac cinste Bisericii noastre Ortodoxe. Odoarele mănăstirii Secu sunt mai presus de orice laudă. Este bine știut faptul că odată cu înființarea lor, mănăstirile erau înzestrate de către ctitori cu toate odoarele necesare oficierii serviciilor religioase. Din pricina vremurilor vitrege, a luptelor, a incendiilor și a furturilor atât de frecvente în scurgerea vremii, cea mai mare și valoroasă parte din ele s au pierdut. Tezaurul Mănăstirii Secu cuprinde o serie de broderii, în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în continuare s-a adăugat de către unii călugări din soborul acestei mănăstiri. În izvoarele ce menționează despre existența în timp a moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, se arată că turcii când au ocupat Constantinopolul la 1453, au strâns din biserici toate odoarele, veșmintele de preț și cutiile lucrate artistic, ce conțineau Sfinte Moaște și le-au adus în visteriile sultanului. În vremea Patriarhului Ieremia, Sultanul a dat ordin să se strice niște curți împărătești spre a le face mai mari. În aceste
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lucrate artistic, ce conțineau Sfinte Moaște și le-au adus în visteriile sultanului. În vremea Patriarhului Ieremia, Sultanul a dat ordin să se strice niște curți împărătești spre a le face mai mari. În aceste ziduri s-au găsit ascunse odoare sfinte și cinstite moaște ferecate cu argint și poleite cu aur, care aveau și inscripții. A ieșit vestea în Țarigrad că acolo este și 64 piciorul drept al Sfântului Ioan Botezătorul. Cele descoperite se țineau însă în mare taină. Atunci
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mare, de unde, potrivit cronicelor vremii, dădeau tămăduri sufletești și trupești celor ce se închinau acolo cu inimă curată. Vitregiile vremii, mânia și jaful străinilor nu au lipsit nici de pe pământul Moldovei. Astfel că în vremea năvălirilor străine era obiceiul ca odoarele mănăstirilor să 65 fie ascunse, spre păstrare, fie la Episcopia Romanului, fie la Mitropolia Iașilor. Pe la 1740 era mitropolit al Moldovei Antonie. În acele vremuri ținutul Moldovei a fost călcat de armata rusească. La 2 septembrie 1740 a intrat în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lua de la sfânta mănăstire să fie neertat de Dumnezeu, blestemat și afurisit. Și fiind făcut de Nifon egumenul, la leat 7269 (1761) Iulie 8”. Între anii 1733-1765, Moldova a fost călcată și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a luat din odoarele Mănăstirii Secu pentru biserica curții domnești „Sfântul Aer” ctitoricesc donat de Mitrofana, piciorul Sfântului Ioan Botezătorul, piciorul Sfântului
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Iulie 8”. Între anii 1733-1765, Moldova a fost călcată și prădată de tătari, poloni, nemți, unguri și turci. Odoarele Mănăstirii de data aceasta au fost duse în păstrare la Mitropolie la Iași. Domnul de atunci, Ioan Mavrocordat, a luat din odoarele Mănăstirii Secu pentru biserica curții domnești „Sfântul Aer” ctitoricesc donat de Mitrofana, piciorul Sfântului Ioan Botezătorul, piciorul Sfântului Teodor Tiron și alte sfinte moaște așezate în cutiuțe de argint, precum și o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, îmbrăcată în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
făcătoare de minuni a Maicii Domnului, amândouă danii ctitoricești. Mavrocordații și-au însușit multe din tezaurul Mănăstirii Secu și nu le-au mai înapoiat. Egumenul mănăstirii, Eftimie Cananău, împreună cu soborul mănăstirii au făcut o plângere smerită la Mitropolie, cerând ca odoarele ce au fost depuse cândva la Mitropolie și înstrăinate în familia Mavrocordaților, să fie înapoiate Mănăstirii Secu, singura în măsură să se 67 bucure de frumusețea lor. Mitropolitul de atunci, Gavriil Calimachi, om cu suflet nobil, a cerut de la domnul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în familia Mavrocordaților, să fie înapoiate Mănăstirii Secu, singura în măsură să se 67 bucure de frumusețea lor. Mitropolitul de atunci, Gavriil Calimachi, om cu suflet nobil, a cerut de la domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica voevod “ca să se dea acele odoare mănăstirii, să nu se înstreineze, fiind lucruri bisericești și mai vârtos sfinte moaște spre apărarea pământului. Și pentru o facere de bine ca aceasta, veșnică pomenire va rămânea numele Măriei tale la sfânta mănăstire.” Cuvântul bun și blând al mitropolitului
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
moaște spre apărarea pământului. Și pentru o facere de bine ca aceasta, veșnică pomenire va rămânea numele Măriei tale la sfânta mănăstire.” Cuvântul bun și blând al mitropolitului a avut trecere în fața domnitorului. S-a primit „Aerul”, o parte din odoare și chiar ferecătura în care era piciorul Sfântului Ioan Botezătorul, însă din celelalte nimic. Durerea a fost mare când chivotul în formă de picior a fost deschis și nu s-au mai aflat în el sfintele moaște. În locul unde a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
le admiră. Felicităm pe Cuvioșii Părinți, viețuitori ai acestei mănăstiri care se ostenesc pentru menținerea și reprezentarea exponatelor din acest muzeu. Protosinghel Pimen G., Mănăstirea Cernica * 14 noiembrie 1967 Cu multă plăcere și deosebit interes am vizitat Muzeul Mănăstirii Secu. Odoarele ce se păstrează aici sunt dovada vie a credinței ce a însuflețit neamul nostru dintotdeauna și care i-a dat aripi spre zările de cultură și de progres de mai târziu. Procesul acestei deveniri este întotdeauna viu. De aceea preoții
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mulțumi călugărilor care au grijă să ducă mai departe și să păstreze tradițiile creștinilor români. Mulțumim din suflet celor ce se străduiesc să ne amintească mereu de viața dusă pe acest pământ. Elena Baciu 20 septembrie 1977 Frumusețea distinsă a odoarelor expuse în Muzeul Mănăstirii Secu vorbesc fără cuvinte de iscusința artistică a localnicilor, precum și de adâncimea lor sufletească, în timpuri aspre de greu zbucium istoric pentru neam; aceste două lucruri îl impresionează în egală măsură pe vizitatorul care poposește pentru
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
învrednicească să mai poposesc în această casă a rugăciunii pentru a mă întări spiritual. Dana G. Vizitând Mănăstirea Secu, am rămas profund impresionați de opera arhitecturală a acestui sfânt lăcaș, de așezarea ei pitorească în inima Carpaților și de sfintele odoare pe care le adăpostește, expresie a ortodoxismului românesc și a măiestriei creatorilor anonimi. Prof. Dr. Florin Bucescu 10 octombrie 2001 Cu binecuvântarea Tatălui Ceresc, a Mântuitorului lumii, Iisus Hristos, a Sfântului Duh, a Maicii Domnului, împreună cu cei doisprezece Apostoli, a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
el, că ăla nu va Înțelege nimic și poate că o va lua razna de frică. Asta nu-i de joacă. Nu poți să faci asta, Parolică, tu care ai făcut atâta bine și atâta rău ca să-ți poți crește odorul ca pe un prinț, nu poți să Îl sacrifici pe nevinovatul ăla. Gândește-te la părinți, la părinții lui, la ai tăi, care au suferit din cauza ta până au murit, pentru că i-ai trădat... Dar copilul ăsta nu a trădat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea. Că mi-e drag un turturel 5 Ce suspină singurel, Mă gândesc numai la el. 1023 {EminescuOpXV 1024} DE UNDE VII DORULE? (p. 562) - De unde vii dorule? - De la voi odorule. - Dar la noi ce foc mai vii, C-a venit urîtu-ntîi 5 Și s-a pus la căpătâi, Și n-am leac din loc să-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
girofarurile poliției, îmi aduc aminte de nenumăratele dezastre imaginare pe care le-a descris pe când ne plimbam împreună de-a lungul șoselelor de la aeroport. Visa la limuzine ambasadoriale izbindu-se de rezervoare cu butan, producând explozii, la taxiuri pline cu odoarele celebrităților lovindu-se frontal sub vitrinele luminoase ale supermagazinelor pustii. Visa la frați și surori înstrăinați, întâlnindu-se din întâmplare în ciocniri inevitabile pe drumurile de acces ale uzinelor petrochimice, incestul lor inconștient devenind explicit în acea lovire de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Poemului unificator sînt respinse „fruntariile” fixate artificial de către „școlile de litere” între diversele formule literare. La Adrian Maniu, „poet și poet român fără tirade”, inspirația tradițională către care s-a orientat după război („Motive destule în icoane, în cruci, în odoare, în cusături în trei ițe, în uitatul olărit românesc”) nu e recuperată tezist, „patriotic”, ci estetizant. Aceeași respingere a imitației superficiale, aceeași voință de înrădăcinare a prozei într-un sol popular original o întîlnim și în articolul despre volumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
E bine. E întreg. Și e ajutat de lup! Ah, suflet chinuit de mamă disperată! Căprioarei nu-i trebui decît confirmarea că puiuțul a supraviețuit. Înainte de-a fi auzit relatarea pînă la capăt, se repezi către luminiș, chemîndu-și necontenit odorul: Copilul meu! Nu dură mai mult de o secundă pînă cînd animalele se treziră față în față. De această dată, încremeniră amîndouă: și Lupino, surprins să se trezească dintr-o dată în fața mamei, și căprioara, înghețată de spaimă. Emoțiile de peste zi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
putea fi alt orfan nefericit. Ai putea fi tatăl altui pui. De unde știi că sînt eu? Pentru prima dată, lupul înțelept zîmbi. Nu-i spusese "tată". Îl durea. Dar avea, începînd de acum, tot timpul din lume să-și apropie odorul pe care nu îndrăznise să creadă că-l va întîlni vreodată cu adevărat. De unde știu? După miros. Porți întocmai mirosul mamei tale, fiule... CAPITOLUL 15 În doi A veau atîtea să-și povestească! În cele din urmă se adăpostiseră de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
eu te-am iubit, femeie, perlă de diamant, mi ai fost mereu iubită iar eu ți-am fost amant. te-am ocrotit o viață tu, floarea mea de dor, dar nu ți-am spus-o-n față, tu, scumpul meu odor. stând singur în cetate, tu încă îmi lipseai, vrăjile mele toate numai tu le-mplineai. ești pasăre măiastră, cu aripi de cocor, deschide-mi o fereastră și-nvață-mă să zbor. eu vreau să zbor cu tine într-un tărâm
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ai suferit tu din cauza unei fufe, care nici măcar să te alinte ca lumea nu e în stare, ca să nu mă gîndesc mai departe. Îmi vine să mă reped la tine să-ți smulg părul din cap, îi mărturisește, animăluț mic, odorul meu, îi merge gura, i-auzi, cum să facem, să scăpăm de profitoarea de Delfina, de planuri din astea vă arde vouă, cine e? Să știi că nu scapi de mine pînă nu-mi spui cine e prospătura, îl amenință
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
degeaba fuseseră toate nopțile în care socotise cu frații mei ce animale aveau să-i fie oferite lui Esau ca să-i înmoaie inima și ce animale aveau să fie ascunse de lăcomia fratelui. Mamele mele nici nu începuseră să împartă odoarele și să pregătească darurile pe care tata voia să i le pună sub ochi lui Esau ca să-i potolească mâinia. Acum iată era prins în capcană și se afurisea că-și pierduse atâta timp cu gândul la demoni și îngeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pleci ochii în jos! O, lumină prea curată, De-ai cunoaște vre odată Sufletul meu dureros; De ai ști, palide înger, Cât de mult te iubesc eu, Câte nopți de-amor și rău Am veghiat sdrobit de plângeri, Scumpa mea, odorul meu! O, atunci mi-ai cere seama Ca să-ți spun cîte-am visat, M-ai fixa fără de teamă, Ai da-ncet neagra maramă De pe păru-ți blond, curat; {EminescuOpIV 52} Netezind cu mîna-ți albă Tâmpla ta - tu m-ai privi, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tămâie, din vasele divine Se urcă către tâmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormântul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mână de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de ghiață în noapte-nfășurat Cu giulgiul nepăsării, un fulger iaca trece Și de-a virtuții raze tot templu-i decorat. În nimbul ce-ncunună mormântul se zărește: Lipnițul, Grumăzeștii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
curge la călcîe ca un lung și scump tesaur: E a stelelor regină, e al nopții meteor. Ades albă dintre valuri de-a înnot marea despică Și albastrul blând al mării albul sânilor ridică, Valurile-n cânt salută sântul apelor odor. Acolo în fundul mării, în înalte-albastre hale, Șed la mese lungi de piatră zeii falnicei Valhale; Odin stă-n frunte - cu părul de ninsoare încărcat; Acolo decid ei moartea Romei și o scriu în rune, Presun de argint și zale pun
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]