2,453 matches
-
turmelor de animale și asupra sclavilor. În secolul al V-lea î.Hr., fiii puteau cere părinților delimitarea din proprietatea comună a familiei a lucrurilor care li se cuveneau. Cu timpul, se pare că vor intra în proprietate privată casa și ograda ei, uneltele de lucru și în cele din urmă chiar pământurile (mai ales membrii aristocrației tribale vor dobândi proprietatea privată asupra terenurilor). Apariția proprietății private determină dispariția obștii familiale, care va fi înlocuită cu obștea de vecinătate (o comunitate compusă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
-n oglindă/ să-și vadă sufletul” (p. 113); „Pământ ești/ chiar dacă sentimentele/ au inima spânzurată-n biserici” (p.116). Ultima pereche de confesiuni reprezintă un omagiu de suflet închinat memoriei părinților: „Tata, ostenit de muzica/ plesnită a ninsorii,/ pâlpâia în ograda gândului”; „Mama se furișase pe cruce./ Venise vremea să mă nasc” (p. 118). Așadar, confesiunile sale, adevărate candori ale inimii și grații ale spiritului, relevă o personalitate sensibilă, de o înaltă demnitate și ținută morală. De fapt, întreaga operă ne
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
PLIN DE IARBĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 586 din 08 august 2012 Toate Articolele Autorului Pământul este plin de iarbă, Ochii tăi frumoși s-o vadă, Dar tu pășești prin ea în grabă, Iarbă ai și în ogradă. Pământul este plin de floare Ce crește-n soare fără vină, Dar tu pășești nepăsătoare, Căci flori ai multe în grădină. Pământul este plin de poame, Dar ochii tăi n-au timp să vadă; Ți-aduci aminte când ți-e
PĂMÂNTUL ESTE PLIN DE IARBĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340854_a_342183]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > COCOȘUL ȘI PUICA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 586 din 08 august 2012 Toate Articolele Autorului C O C O Ș U L Ș I P U I C A În ogradă, la Costică, mare zarvă-ntre găini: Toate-s foarte supărate, căci cocoșu’ , în vecini, A binevoit, azinoapte, să petreacă... afurisitu'! I-a căzut cu tronc Puicuța lui nenea Dumitru... Că-i pestriță și-are creastă mititică, rozalie, Pieptu-i iese din
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
au vorbit: Pe cocoș să-l prindă, să mi-l jumulească, că-i nesocotit. Hotărârea luată n-a fost amânată, ci s-a-ndeplinit: Astfel bietul pintenat a pățit rușinea și s-a pocăit... Ce să vă mai spun, că iar în ogradă viața clocotea: Mare veselie, căci la nea Dumitru... puica jubila. Un cocoșel tânăr venea, o curta și, din când în când, La Costică-n curte, adesea sărea; nu c-ar fi flămând, Era-ncurajat de găini, să vină, căci voiau să
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
Chiar o carte ești. Mi-a șoptit firul de iarbă, ce imi ajunsese, deja, la buze. - Repede mai crești, fir de iarbă! - De-alaltăieri tot cresc, îmi foșnește iarbă ... și aud cântecul de creștere al acesteia. De când tot citesc în ograda părinteasca, urechile mele văd tot ce mișcă, ochii aud culorile, iar nasul simte orice mișcare a cuvintelor scrise pe paginile trupului meu. Simțeam că sunt o carte despre prietenul meu Mihai. - Dar de ce nu despre tine?! Doar carte ești tu
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Acasa > Literatura > Copii > AZOREL ȘI PISICA Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În ograda de la țară, Trăia mâța cea avară. Tot acolo locuia Un cățel ce n-o iubea. Iar pisica, îmbuibata, Încerca mereu, umflata, Pe-Azorel să-l trombonească, Din castron să-i hăpăiască. Pe atunci, câinii primeau Câtă hrană își doreau. Pisica cea
AZOREL ȘI PISICA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341050_a_342379]
-
ne hrănești!“ Stăpânul, foarte supărat, Pe câine s-a înfuriat, Nu a mai stat a chibzui Că mâța vrea a-l păcăli. Luând pisica binișor, A pus-o-n casă, pe cuptor, Sărmanul câine-a fost lăsat Să stea-n ogradă, izolat. De-atunci, pisica stă și toarce, Din când în când, se mai întoarce, Privește rece, îngâmfată, La câinele ce-afară latră. Morala: Prietenia, dragii mei, E tare bine să o vrei, Dar fiți atenți și cercetați, Cu cine vă
AZOREL ȘI PISICA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341050_a_342379]
-
care alergă în toate părțile fără să știe pe ce să pună mâna ca să-și salveze căpitanul. Un oștean mai lucid strigă: - Aduceți scările și înnădiți-le! Să-l coborâm până nu se întoarce satana! Nu peste mult timp în ogradă cântă cocoșii. - Este salvat! Necuratul nu se mai întoarce. La cântatul pintenaților se ascunde în întunecimea sa! Preda este coborât de pe acoperișul turnului. Pricepu că întunecimea sa se instalase ca stăpân, conform pactului și le da de înțeles să părăsească
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GUST DE MIROS DE TOPORAȘI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Ogrăzile împrimăvărate ale copilariei mele, toate, mă trimiteau acasă cu degetele ori coșulețele de nuielușe, pline de toporași albastruvioleți. Aveam eu locurile mele, ascunse prin tufișuri ori prin frunzișul arămiu-cenușit rămas din toamnă, în care îmi aflam comoara. Uneori se-ntâmpla
GUST DE MIROS DE TOPORAŞI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341358_a_342687]
-
care nici măcar n-aveau parfumul celor violeți... Așa-mi lua Primăvara copilăria-n brațe și-o învârtea în joc-de-noroc, bine-bine, să nu știu când or trece toate toamnele peste verile mele...Dar știu și acum , ca și-atunci, că parfumul ogrăzii cu primăvară este cel al toporașilor... Azi, privind nămeții de omăt pe fereastră , stând la o masă , am cerut un ceai...Toată primăvara a izbucnit din aburii ceaiului cu gust de...miros de toporași...Și nu știu să-mi explic
GUST DE MIROS DE TOPORAŞI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341358_a_342687]
-
asta, vi-l puteți imagina și cu pietre. De moară, nu prețioase, că alea s-au cam terminat de când au luat calea Moscovei, doar dus. Cu tot cu pui și cu cloșcă și cu ce alte orătănii or mai fi fost prin ogradă la vremea ‘ceea. Aceeași forță de care vorbeam, cumulată cu viteza vântului și cu celelalte două de care am amintit, și-au dat mână cu mână (mai bine zis vector cu vector) împotriva mea, cu urmări din cele mai neplăcute
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
Poezii de GHEORGHE VICOL SE APROPIE CRĂCIUNUL Se apropie Crăciunul, Satu-i filă de poveste, Fulgii, unul câte unul, Vin din ascuțite creste. Tata scapără amnarul Sub ninsoarea ca o salbă Și-n ogradă, felinarul Pâlpâie, în noaptea albă. Săniile-ntârziate Lasă zurgălăi să cânte, Vântu-ncepe lin a bate, Fulguiala să frământe. Într-un geam, un țânc în noapte, Somnoros cată spre munte; Bea dintr-o cănuță lapte Și se scarpină în frunte. RUGĂMINTE Moș
POEZII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341516_a_342845]
-
iarnă când erau adăpostite în pivnițele întunecate,dar florile lor nu creșteau la fel de falnice și mândre ca ale noastre. Daliile mamei ascundeau și curtea din spate, curtea găinilor, că doar”nu e musai să știe toți ce se învârte prin ograda noastră”. Apoi găinile nu puteau fi lăsate, așa peste tot, florile mamei și iarba tatei trebuiau să arate asemenea celor din cărțile cu povești. De la poartă până la intrarea în casă pe trotuarul de pământ bătătorit se mai vedeau semnele ultimului
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
au început să se adune și Universul se mișcă. Vreau să știu dacă praful de stele a dat roade, dacă a încolțit Viața? -Măria Ta, nu am primit încă vești de la toți mesagerii din Spațiu în schimb, la mine în ogradă am împrăștiat praf de stele peste tot. Cea de-a treia fiică a mea, Terra, a fost mai harnică și a umplut planeta ei cu tot felul de forme de Viață. E drept, am ajutat-o și eu... că mi-
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
vreme, se trezește și Ana: - Aoleu, doamnă! Cred c-am ars spectrofotometrul. L-am băgat în priză, și-au ieșit numai scântei. Dacă nu-ncetezi cu boceala, ai să vezi scântei toată ziua! Nu mai apuc să fac ordine prin ogradă, că sună telefonul. Până s-ajung la el, mă-mpiedic de pisică, gata să-mi rup picioarele. Și tot patrupeda naibii s-a ofuscat, pedepsindu-mi ciorapul de la genunchi în jos, până spre gleznă. - Zââât! Obrăznicătură! Ți-am mai spus
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
de argint, să aibă viața curată ca argintul. Se spune că dintre obiectele așezate după cum era obiceiul la capetele leagănului, Avrămuț ar pus mai întâi mâna pe coada securii... Copil fiind, pe vremea când tatăl său, “omul stăpânirii”, judeca în ogradă pe cei răzvrătiți sau încălcători de lege, îi spune cu pumnii strânși de durere,(pumnii cu care mai târziu va lovi în pieptul furtunii!), cu ochii înlăcrimați, ochii aceia albaștri ca Arieșul:“ Tată, nu-i bună rânduiala de-acum! Trebuie
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară și-și fac rost în viață. Părinții la muncă, bunicii-n ogradă Dau foc la frunze și mătură-n stradă. Tufănele, crizanteme, armonie de culoare, Răspândesc parfumul toamnei, Pana hăt, departe-n zare și-l combină-n Dulci arome, amărui, răcoritoare... Oriunde te-ai duce, te-ntorci iar acasă, Că viața la
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte învață, Tinerii se-nsoară și-și fac rost în viață. Părinții la muncă, bunicii-n ogradă Dau foc la frunze și mătură-n stradă. Tufănele, crizanteme, armonie de culoare, Răspândesc parfumul toamnei, Pana hăt, departe-n zare și-l combină-n Dulci arome, amărui, răcoritoare... Oriunde te-ai duce, te-ntorci iar acasă, Că viața la
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
nu era de-ai casei, moșul n-ar fi avut cu ce să-l hrănescă, deabia se hrănea pe sine. Era de la niște vecini din vale. Tarzan trecu maiestuos prin mica livadă, atent la toate mișcările. Avea trecere liberă prin ogradă, profitând și de lipsa câinelui. Dar vizita la gospodăria moșului n-avea de ce dureze mai mult de câteva clipe, motanul trecu mai departe. Treaba asta a fost urmărită de o veveriță care tocmai atunci se-ntorsese în pomul cel vechi
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
pielicica pentru cotorul de măr, care-i făcea cu ochiul. Oricum, ce avea ea în scorbură era mult mai prețios, dar nu-i strica un supliment, ca rezervă. Se furișă tiptil, în jos, de-a lungul tulpinii pomului, năvăli în ogradă, fură cotorul de măr și se văzu nevăzută în pom. Gustă, de poftă, doar două semințe din cotor, restul îl duse în scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune. Coaja de cartof îl
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune. Coaja de cartof îl înnebunise, însă cu greu îndrăznea să-și arate mai mult mustățile de sub cerdac. Coaja de cartof nu-i dădea pace deloc. Când zarva din ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții și țuști sub cerdac! Moșul nici n-a știut ce pomană
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
când vii iară, Să fiu acasă-n Țara mea de fagi!. Treizeci de ani vor fi, a mea mireasă, Treizeci de Toamne-a adunat Noiembrie - lună aleasă, Când rochie albă-a îmbrăcat!. . . Spre seară, lumânări aprinse, Alai cu muzică-n ogradă, Peste emoțiile-ntinse, Fulgi albi au început să cadă. Când ne-am pornit cu gândurile-aiurea, La colț mătușile șopteau de zor: -,,Tu știi? Tavucă a lui Țurea, Mărită fata cu un profesor!”. -,,Tu, bine zici! Ea e învățătoare, Ionel, de
NOIEMBRIE, LUNĂ ALEASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341942_a_343271]
-
prin cireș, la pisicile care vânau pe lângă blocuri, la copiii care se jucau în spatele acestora, la cei ce ieșeau pe geamuri și la cei ce treceau pe stradă. Câteodată, în miez de noapte, stârnea adevărate bătălii lătrătoare împotriva câinilor fără ogradă care se pribegeau pe lângă garduri, trezind până și copiii din somnul lor adânc și încărcat de vise. Bătrâna era mulțumită. Măcar de cireș nu se mai atingea nimeni. Mingile căzute în curte le dădea înapoi copiilor pentru că oricum, nu mai
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
actual și câte și mai câte. „Europa” civilizată arată cu degetul spre România, acuzând, de cele mai multe ori justificat, corupția și abuzurile. Deși nu se cade, haideți să aruncăm totuși o privire și în curtea vecinului, în cazul de față, în ograda Uniunii Europene. Este dreptul nostru să vedem și să constatăm. Mai nou, cu puțină atenție și ceva perspicacitate, oricine poate observa că politicienii noștri se luptă din răsputeri să penetreze administrația Uniunii Europene. În ce sop? Sunt ei, „europenii”, mai
TURCU PLATESTE! de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342510_a_343839]