1,342 matches
-
că un stat este puternic prin conștiința maselor; el este puternic atunci când masele știu totul, când sunt în stare să judece totul și când fac totul în mod conștient.“ („Unitatea culturii socialiste“, Tribuna, 4 iunie 1987) ZĂRNESCU Constantin „Expoziția națională omagială este o edificatoare mărturie a istoriei contemporane a poporului român, imagine a geniului său constructiv, pașnic și umanist, un înalt omagiu adus secretarului general al partidului, activității sale eroice, revoluționare și patriotice, depusă în slujba celor mai nobile idealuri ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înalt omagiu adus secretarului general al partidului, activității sale eroice, revoluționare și patriotice, depusă în slujba celor mai nobile idealuri ale patriei noastre, și, totodată, expresia prețuirii cu care întreaga noastră națiune și comuniștii și-au omagiat conducătorul.“ („Expoziția națională omagială“, Tribuna, 11 februarie 1988) ZĂRNESCU Narcis „Aniversarea zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al partidului, prim vice-prim-ministru al guvernului, președinte al Consiliului Național al Științei și Învățământului, prilejuiește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că au o înaltă conștiință civică și artistică, fiind mereu în pas cu marile evenimente cu care se confruntă țara, răspunzând cu promptitudine solicitărilor vieții, programului de edificare a conștiinței socialiste elaborat de partidul nostru. Stau mărturie marile expoziții comemorative, omagiale, care pe bună dreptate au fost prețuite cu căldură de către conducătorii țării.“ (Contemporanul, 12 iulie 1974) GHIDEANU Tudor „ Într-un astfel de limbaj, în care cacofonia devine realmente simptomatică, teoreticieni de la noi sau de aiurea ignoră prestanța ideii unității și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
curs de apariție! Celor care au fost nemulțumiți de lipsa unor nume în Antologie, le indicăm, pentru completarea listei de lăudători, excelentul volum al lui M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului - Dialectica puterii (Editura Humanitas, 1995)1 și, bineînțeles, masivele volume omagiale. Vor găsi acolo material 1. M. Nițescu observă cu finețe, în spiritul lui Virgil Ierunca: „Oportunismul și slugărnicia multora dintre intelectualii noștri constă în faptul că, abia lansat cuvântul de ordine, abia formulată «linia de sus», ei s-au grăbit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Gane, cele trei volume (213, 215, 222 p.) având același cuprins ca și ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care aparțin lui N. Gane, dar și unele erori de transcriere sau greșeli de tipar. 1900. În volumul omagial Lui Titu Maiorescu, Gane semnează scrisoarea Cercului Convorbirilor literare, reprodusă în Pagini răzlețe. 1901. La 16 februarie Gane este numit prefect al județului Iași, în locul lui Dim. Grecianu, demisionat (cf. Arhivele Statului Iași, Prefectura județului Iași, nr. 78/1901). În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de sub conducerea lui Doru Morariu. Merită subliniată și grija, precum și respectul de care a dat dovadă actuala conducere a Filarmonicii, care a pus la îndemâna unuia din ultimii valoroși mohicani ai muzicii românești un așa consacrat tezaur de valori interpretative. Sărbătoarea omagială evocată se constituie și într-un gest nobil de prețuire a înaintașilor, în contextul actual, când cei ajunși la o vârstă respectabilă, de multe ori sunt uitați, văduviți de considerație și aprecieri. Este un gest care valorează, întotdeauna, cât o
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Să mi l-a "comandat" și m-a și ajutat să-l public! Din păcate, la cei 100 de ani de la nașterea marelui poet și traducător G. Georgescu, câți s-au împlinit în 2011, n-am apucat să redactez articolul omagial pe care mi-l propusesem, însă el, fiți sigură, e scris în mintea și nevrednică mea inima, iar, într-o zi, mai rotund, va spune tot ce nu mai poate fi amânat. N-aș vrea să omit sau să minimalizez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
activitate și se împlineau 100 de ani de la nașterea savantului, căruia i-au trebuit 17 ani că să-și recupereze copiii rămași în țară, sub comuniști (i-a cumpărat cu bani grei, de fapt !), la Târgoviște, la simpozionul așa-zis omagial, ei bine, nu s-a găsit nimeni altcineva că să conducă lucrările decât doi foști absolvenți de "Ștefan Gheorghiu", jalnic revopsiți... Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu", gândită de mine în urmă cu 22 de ani, în vederea îmbogățirii patrimoniului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lingviști și filologi (Iorgu Iordan, Gh. Bulgăr ș.a.), cu scriitorii și critici literari (Mihail Steriade, Marin Preda, Șerban Cioculescu, Al. Piru ș.a.). La numărul special din octombrie-decembrie 1982, marcând șapte decenii de la apariția revistei, semnează versuri Al. Raicu, iar articole omagiale - Al. Piru, Petrache Dima, C. Parfene, Tudor Opriș, Octav Păun, Al. Hanță, Pompiliu Marcea, Constantin Ciopraga, Liviu Leonte, Florentin Popescu. Al. Săndulescu editează scrisori inedite ale lui Duiliu Zamfirescu către fiul său Alexandru Duiliu Zamfirescu, iar Al. Raicu scrie comentariul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289235_a_290564]
-
Delia Verdeș, are în prim-plan Exercițiu de admirație, filmul de televiziune al lui Constantin Chelba și Gabriel Liiceanu (1992). În secțiunea rezervată culturii se tipăresc și materialele unor universitari, precum Mioara Avram, Cezar Tabarcea, Constantin Iurașcu, Andrei Marga. Numere omagiale sunt dedicate lui Mihai Eminescu (în special 314/1991, cu articole de Doina Uricariu, George Muntean, Florin Manolescu și cu preluarea unor poeme de Nicolae Dabija și Grigore Vieru), multe alte personalități bucurându-se de atenția redacției (Vintilă Horia, Nicolaus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
matematică oral: română,matematică, limba rusă Clasa: a VII -a scris: română, matematică, limba rusă oral: română, matematică, limba rusă, istoria R.P.R., Constituție, fizică. Directorul Gh. Vraciu, rememorând vremurile în care a funcționat la școala Lunca, a făcut o remarcă omagială pentru cadrele didactice cu care a lucrat: „Cadrele școlii Lunca n-au purtat nume sonore. Ele au biruit greutățile prin dragostea pentru poporul însetat de cultură, prima armă cu care se putea cuceri mai binele și a învinge răul.” Până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
versuri de I. C. Vissarion, D. Udrescu, Halaramb Martinescu, I. U. Soricu. Un ciclu de poeme de Rabindranath Tagore (Prinos de cântece) este tradus de George Ulieru. Elevii își trimit versurile la rubrica intitulată „Colaborare școlară”. I. N. Izbășanu semnează articolul omagial Zece ani de la moartea lui Spiru Haret, iar N. D. Chiriac scrie comentariul Cărțile sibiline. Lui Mihail Lungeanu i se retipărește povestea Florile dalbe, în timp ce N. Iorga e prezent la rubrica „Maxime, cugetări, aforisme”. Cronica literară e susținută de Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289236_a_290565]
-
frații săi școlari la Cernăuți, [în] "Cetatea Moldovei", nr. 11-12, 1941, p. 279. 49 Ibidem. 50 Aurel Vasiliu, Mihai Eminescu și Biblioteca gimnaziștilor din Cernăuți, [în] "Limbă și literatură", nr. 19, 1968, p. 221. 51 Teodor V. Ștefanelli, [în] volumul omagial Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, p. 24-25. 52 Leca Morariu, Note pentru o monografie, [în] "Eminescu și Bucovina", p. 156. 53 Ibidem. 54 Ibidem. 55 Ibidem, p. 108-115, 155-156, 208-209. 56 Teodor V. Ștefanelli, Amintiri despre Eminescu, Iași, Editura Junimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest material. Eu am vorbit cu Dl. Franga, directorul Muzeului Teatrului Național și mi-a spus că vă pune oricând la dispoziție - spre consultare - acest material. Mama În viața de familie - Ce să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Da, gândacii!", spuse apăsat femeia. "Și cum scriau, dragă? Tu vezi vreo urmă de literă pe perete?" " Da' ce-ți închipui, că scriau cu pixu'?" "Da' cu ce?" "Cu corpurile lor. Cum făceau pe vremuri oamenii adunați la spectacolele alea omagiale pentru Ceaușescu. Ce? Ai uitat?" "N-am uitat. Dar ești un om rațional, cum poți să crezi că gândacii ar ajunge la o asemenea performanță, ba mai mult, purtând un război personal cu tine?" "Nu știu ce le-a cășunat pe mine
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a fost profesorul Ștefan Procopiu. Menționez că această acțiune face parte din activitățile Secțiunilor Științifice ale ASTRA. Anul acesta, la Grupul Școlar care poartă numele vestitului reprezentant al unui domeniu de vârf al științei - fizica, a fost organizat un Simpozion Omagial „Ștefan Procopiu”. Întâmplarea face ca manifestarea să fi avut loc chiar pe data de 19 ianuarie, ziua când, acum 118 ani, în Bârlad, se năștea Ștefan Procopiu. La manifestarea din acest an au participat aproape 50 de persoane: foști studenți
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au devenit studenți ai Facultății de Fizică. Facultatea de Fizică, prin „Societatea absolvenților Facultății de Fizică - SOPHYS”, oferă burse pentru acești studenți, iar ce care nu locuiesc în Iași au loc asigurat un loc în căminele Universității. Participanții la simpozionul omagial au subliniat faptul că savantul Ștefan Procopiu, unul dintre marii profesori ai Universității „Al. I. Cuza”, a fost un truditor pe altarul înfăptuirii ideii de adevăr: a trăit, a muncit, s-a bucurat, uneori întâmpinând dificultăți în munca sa, toate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cât și în cel al educației, al comportamentului de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Trebuie să-i ținem minte pe înaintașii noștri de seamă și să-i cinstim cum se cuvine. Ceea ce s-a întâmplat și în cadrul simpozionului omagial dedicat OMULUI Ștefan Procopiu. IV.6.7. Sinergetica - știința autoorganizării sistemelor În ultimele decenii, au apărut numeroase științe interdisciplinare, de graniță, de mare utilitate pentru viața omului. Volumul cunoștințelor devine din ce în ce mai mare. Este de așteptat încercarea unei clasificări a acestor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de Filologie, secția limba rusă, la Universitatea din București, susținându-și licența în 1963. Bibliotecar în capitală (1963-1966), lucrează ulterior în presă, unde îndeplinește funcția de redactor al revistelor „Colocvii” (1966-1971) și „Tribuna școlii” (1971-1988). Debutează în 1952, cu poezia omagială Republică, slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Al. Piru, Ion Cristoiu, C. Stănescu, Victor Atanasiu, Sorin Preda, Nicolae Baltag, Petru Poantă, Nicolae Ciobanu, Fănuș Băileșteanu ș.a. Din deceniul al șaptelea articolele și eseurile literare sporesc calitativ și numeric, reunind noi colaboratori, precum Perpessicius (Postumele, într-un număr omagial, închinat în 1964 lui Mihai Eminescu), Șerban Cioculescu, Nicolae Balotă, Marian Popa, Dinu Flămând, Emil Manu, Adrian Popescu ș.a. Alături de textele programatice și propagandistice, abundente mai cu seamă în primele două decenii de apariție a publicației, semnate de Ion Vitner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
al său tablou cu ceasuri moi este evocat fie aluziv, fie chiar explicit, și ales ca ilustrație a copertei volumului Aproape un cerc (2001) -, alteori textualizează fervent contingentul, cumva în maniera unui Fernando Pessoa (invocat și el) ori bacovianizează, oarecum „omagial”, într-un registru mai puțin depresiv decât cel al lui Bacovia, iar altcândva practică un decorativism desuet, la limitele banalității (poetice), dar nu lipsit de farmec: „ - Iubito, copacii sunt râuri / Din care beau apă păsările, tămăduindu-se,/ Iubito, mai departe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
degrabă, în aceste cazuri, este valabilă opinia lui M. Nițescu exprimată mai sus. în 1983, Sorin Alexandrescu, nevoit să se refugieze la Amsterdam, în Olanda, a publicat un studiu insolit Junimea: discours politique et discours culturel, apărut într-un volum omagial la Groningen, editor fiind I.P. Culianu. Avem de-a face în acest caz cu o interpretare modernă, interdisciplinară, care, dincolo de talentul incontestabil al autorului, era prea mult ca model de abordare. Acest articol arăta decalajul care ne separa de Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tocmai această creștere uriașă demonstrează oportunismul masiv al românilor. Totodată, țin să subliniez că intelectualitatea românească a fost dintotdeauna predispusă la compromisuri, slugărnicie și lașitate, indiferent de regimul dictatorial existent: carlist, legionar, antonescian, comunist. Dăm doar un singur exemplu: numărul omagial din iunie 1940 al Revistei Fundațiilor Regale în care avem nenumărate expresii tipice cultului personalității lui Carol al II-lea - la 10 ani de la Restaurație. Printre lingușitori îi întâlnim pe: Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de putere sovietică” s-a stabilit să participe Gh. Apostol, P. Borilă, P. Groza, Al. Bârlădeanu și Gherasim Popa. Borilă și Pârvulescu au fost desemnați și pentru festivitatea de decorare a unor români participanți la Revoluția din Octombrie 1917. Discursul omagial a fost ținut la 2 noiembrie de Emil Bodnăraș la Opera Română și el nu s-a abătut cu nimic de la punctele de vedere expuse cu alte ocazii, pe parcursul anului 1957. Acest discurs avea o structură aproape didactică, compartimentarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din 6 noiembrie și la parada militară și demonstrația oamenilor muncii din ziua de 7 noiembrie au participat doar Chivu Stoica, Ceaușescu și Moghioroș, care suferiseră contuzii mai ușoare. în discursul omagial rostit cu acest prilej, Chivu Stoica a scos în evidență „importanța mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie”, succesele obținute de URSS în cei 40 de ani de construcție socialistă, „ajutorul și sprijinul internaționalist acordat poporului nostru de către Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]