1,110 matches
-
Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între cuvinte) rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică, în mod aproximativ, durata fenomenului ‘ apocopa unor sunete; omiterea curentă a lui l final articol definit este marcată sistematic, fără a se utiliza apostroful ς stop glotal # pauză; numărul de semne indică, în mod aproximativ, durata pauzei text = = text intervenție începută de un vorbitor și continuată, fără pauză, de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor (1931), alcătuit prin consultarea a numeroase culegeri publicate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
religioasă scrisă din porunca sa"127. Era, într-adevăr, șocant de puțin față de epopeea întinsă pe zeci de file, din manualul precedent. Lipsurile acuzate probau autoritatea modelului eroic-voievodal și forța unei culturi istorice școlare deosebit de conservatoare. Opinia publică a deplâns omiterea informațiilor "despre frontul antiotoman", despre "bătăliile de la Vaslui, Războieni sau Codrii Cosminului"128. Iar specialiștii au recomandat să se introducă "un subcapitol despre rolul Țărilor Române în context internațional: importanța domniilor lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a mentalităților, ci și o diminuare a istoriei-narațiune. Clasica povestire populată de lideri politici, războaie și revoluții a fost blamată tocmai pentru ceea ce fuseseră cândva principalele sale atracții: explicații categorice, progresism triumfalist, pledoaria pentru Statul-Națiune, europocentrism, eroizarea "celor mari" și omitere celor conduși de ei283. Identificarea gravelor omisiuni ale cercetării istorice "tradiționale" a fost însoțită și de acuzația de partizanat, de ideologizare brutală. Istoria-povestire a fost condamnată pentru că selectează și accentuează acele valori și fapte favorabile puterii. De altfel, anii '60-
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
România înlocuia aniversarea lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic, dedicat altor priorități, omiterea unei minime argumentații în actul normativ sugerează că rațiunile alegerii țineau, pentru contemporani, de domeniul evidenței. Între reprezentările identitare care supraviețuiseră instalării și apoi prăbușirii regimului comunist, acest moment istoric s-a dovedit a fi cel mai reconfortant pentru stima
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul tău Ca să simți precum simt eu. 386 bucureștii de altădată de omitere cu intenție a unor lucrări scrise de Alecsandri în ultima parte a vieții sale (Ostașii noștri, Cântecul gintei latine, Fântâna Blanduziei, 1884), din caracterizarea poetului, cuprinsă în Dicționarul universal al limbii române, aceasta este evident nedreaptă. Apărut la Craiova în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tehnologii au asigurat practicienilor de relații publice posibilitatea de a comunica cu mai multe categorii de public, dar aceste tehnologii nu au fost folosite încă la întregul lor potențial. Internetul a asigurat, de asemenea, un canal decomunicare care face posibilă omiterea celorlalte canale și 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 59 permite comunicarea directă dinspre organizație către clienți, acționari, angajați și alte publicuri țintă. Rețeaua globală Internet care a jucat un rol major în dezvoltarea comunicării și a relațiilor publice
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
tehnologii au asigurat practicienilor de relații publice posibilitatea de a comunica cu mai multe categorii de public, dar aceste tehnologii nu au fost folosite încă la întregul lor potențial. Internetul a asigurat, de asemenea, un canal decomunicare care face posibilă omiterea celorlalte canale și 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 59 permite comunicarea directă dinspre organizație către clienți, acționari, angajați și alte publicuri țintă. Rețeaua globală Internet care a jucat un rol major în dezvoltarea comunicării și a relațiilor publice
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cazurile în care realizarea obiectivelor cere un anumit mod de lucru). De asemenea, trebuie să existe o congruență internă între diferitele tipuri de obiective propuse și acțiunile planificate pentru îndeplinirea lor. Acest lucru determină verificarea continuității între etape, a eventualității omiterii unor pași, precum și a posibilității realizării precipitate a obiectivelor. Planificarea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: • Care este stadiul actual de dezvoltare a organizației? • Care sunt țintele strategice ale evoluției organizației? • Cum pot fi atinse aceste ținte? • Cum poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că: „diferența între cele mai deosebite caractere, de exemplu, între un filosof și un om obișnuit de pe stradă, pare să rezulte, nu atât de mult din natură, cât din obișnuințe, obiceiuri și educație”. De asemenea, teoria ricardiană a valorii, cu omiterea influenței rarității diferitelor tipuri de calificări, poate fi luată ca plauzibilă doar dacă toate diferențele între oameni sunt asimilabile diferențelor de investiții în educație. Evident, ca aproximare a realității, este dificil să credem că această ipoteză a egalității naturale, virtuale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
-se valoarea indicelui motivațional al angajării în învățare. Prin chestionarul numărul 3 (anexa 3) se cere elevilor să exprime intensitatea preferinței pentru fiecare dintre obiectele de învățământ, intensitatea cuprinzând cinci criterii: „foarte mult“, „mult“, „puțin“, „mi-e indiferent“, „deloc“. Nonrăspunsurile, omiterea opțiunii pentru unul dintre cele cinci criterii la unul dintre obiectele de învățământ sunt considerate opțiuni pentru criteriul „mi-e indiferent“. Chestionarul numărul 4 (anexa 4) cuprinde o listă de motive iar elevii trebuie să bifeze motivele, unul sau mai
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motive care i se potrivesc dar care nu sunt cuprinse în această listă de motive. Chestionarul numărul 5 (anexa 5) cere elevilor să aprecieze importanța fiecărui obiect de învățământ după criteriile: „este important“, „nu e important“, „nu știu“. De asemenea omiterea aprecierii vreunui obiect de învățământ a fost considerată opțiune pentru criteriul „nu știu“. Dacă chestionarul numărul 4 viza lista motivelor succesului școlar, chestionarul numărul 6 (anexa 6) vizează lista motivelor insuccesului școlar, a acelora care împiedică progresul învățării. Elevii trebuie
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
pe care o au la dispoziție, în vederea maximizării rezultatelor obținute. Considerăm necesară și precizarea că modelele cadru a documentelor școlare prezentate la Anexe pot fi adaptate de către studenți pentru tipurile de lecții asistate, pentru structurile de proiecte de lecție prin omiterea anumitor competențe sau adăugarea altora, în funcție de cerințele situațiilor de învățare proiectate și, evident, de design-ul didactic pentru care se optează. De asemenea, sunt alocate spații libere pentru modele de planificarea calendaristică, precum și pentru proiecte de activități instructiv-educative. și, ca
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
acceptabil. Personalizarea documentelor cu caracter programatic/planificator, macro și microproiectare, se realizează prin regruparea conținuturilor și prin resursa temporală acordată acestora. Asupra unor unități sau elemente de conținut din manualele alternative autorizate, profesorul poate interveni prin adaptarea conținuturilor, înlocuirea acestora, omiterea sau completarea cu noi cerințe sau cunoștințe (exemplu: statistici actualizate la analiza demografică sau economică, conținuturi care nu corespund nivelului competențelor vizate) sau în cazul elevilor cu capacități înalte (curriculum diferențiat individual sau în echipă sau/ în cazul elevilor cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
figura tiranului eshatologic și figura falsului mesia evreu. Anticristul zugrăvit de el va cuceri Ierusalimul, simulând, într‑o primă fază, protejarea coreligionarilor săi, după care va pustii lumea. Exegetul invocă, drept unică mărturie scripturistică, Ier. 8,16, făcând aluzie la omiterea lui Dan de pe lista triburilor din capitolul 7 al Apoc. (vv. 5‑8). Într‑un articol din 1995, „Antichrist from the tribe of Dan”, C.E. Hill analizează constituirea, în mediile creștine, a tradiției care vorbește despre tribul lui Dan ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de-a lungul poveștii pe măsură ce se derulează, de la început până la final. Focarul poveștii se poate adesea distinge în funcție de spațiul acordat respectivei teme în text, frecvența cu care apare și numărul de detalii pe care naratorul le oferă în legătură cu ea. Totuși, omiterea anumitor aspecte din povestire sau referințele foarte scurte la un subiect pot fi interpretate uneori ca indicând un focar de semnificație, așa cum vom demonstra mai jos: cu ajutorul mai multor markere de culori diferite (după metoda lui Brown și a colaboratorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lăsăm la latitudinea cititorului parcurgerea ori evitarea lor: pentru aceasta le-am grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vechi biblioteci, efectuate în condiții extrem de dificile, prin aceasta înțelegând: oprimarea libertății de cercetare și a libertății de expresie; refuzul oricărui sprijin moral și material din partea instituțiilor academice ale statului; respingerea temelor privind contextualizarea europeană a istoriei românești; marginalizarea sau omiterea intenționată a contribuțiilor culturale aparținând grupurilor minoritare sau religioase, respectiv a convergențelor lor cu intelectualitatea laică și bisericească a românilor. Timișoara, 11 aprilie 2006 Victor Neumann Capitolul I TENTAȚIA LUI homo europaeus SENS ȘI MOTIVAȚIE Când mă veți crede mort
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
O astfel de activitate crește calitatea îngrijirii pacientului, întrucât obligă la respectarea unor standarde precise. Este dezonorantă semnarea unor lucrări la care nu ai contribuit în nici un fel, profitând de poziția privilegiată în ierarhia profesională. Tot așa de dezonorantă este omiterea intenționată din rândul autorilor, a celor care au participat direct la realizarea ei. Însușirea muncii altuia fără o acceptare expresă a acestuia constituie o fraudă științifică frecventă. Înainte de 1989, o carte scrisă de doi autori rămânea cu un singur autor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
Întărirea pozitivă descrie situația în care comportamentul (de exemplu, punctualitatea) se manifestă cu frecvență mai mare pentru că este urmat de consecințe pozitive (de exemplu, lauda). Întărirea negativă descrie situația în care frecvența unui comportament creste din cauză că el este urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu, anxietatea, acuzele sau reproșurile cuiva). Astfel, termenul de întărire se referă totdeauna la situațiile în care comportamentul crește în frecvență sau intensitate. Alte două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
două tipuri de consecințe sunt asociate cu descreșterea frecvenței comportamentului. Pedeapsa descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de un eveniment aversiv. Nerecompensarea frustrantă descrie situația în care comportamentul descrește în frecvență pentru că este urmat de omiterea unei recompense așteptate (exemplu Ă nu va fi lăudat, premiat). Cercetări ulterioare efectuate de O.H. Mowrer au evidențiat nu numai rolul pedepselor și recompenselor în modificarea comportamentului, ci și importanța deosebită a momentului în care acestea sunt furnizate. De
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
monomaniilor din roman, replici posibil ironice ale visului lui Ioanide. Situațiile disperate, de criză specifică monomanului, reunesc în cupluri la distanță personajele. Gonzalv Ionescu, un fel de funcționar al științei, bolnav de citare compulsivă, deschide lista. Dezastrul este pentru el omiterea unei surse bibliografice. Pentru Bonifaciu Hagienuș, înstrăinarea bibliotecii lui sacre. Baletul buf este același: accese de panică, alergarea nebună pe străzi. Ectoplasma naratorului invizibil, privilegiatul, demonstrația vie, mizantropică și definitivă a proiecției sale, Bietul Ioanide suferă blînd efectele ironiei auctoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu se schimb), ele sunt dinamice, nu statice, în sensul c) altereaz) comportamentul actorilor, afectând rezultatele interacțiunilor lor. Dat) fiind o structur) durabil), se faciliteaz) omiterea efectelor structurale, întrucât ele sunt, în mod repetat, aceleași. Astfel, ne aștept)m că aceeași gam) larg) de rezultate s) decurg) din acțiunile statelor aflate într-o situație de anarhie. Ceea ce se menține în continuitate și se repet) nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cultur), analiza caracterului și personalit)ții actorilor politici, luarea în considerare a conflictualelor și adaptativelor procese ale politicii, descrierea cre)rii și punerii în practic) a unei politici - toate chestiunile de genul acesta sunt l)sate de o parte. Din omiterea lor nu rezult) lipsa lor de important). Ele sunt omise, deoarece obiectivul nostru e de a scoate la iveal) efectele așteptate ale structurii asupra procesului, și ale procesului asupra structurii. Acest lucru poate fi îndeplinit, doar dac) structura și procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sarcinilor sau obiectivele prea ambițioase fac imposibil succesul școlar la anumiți adolescenți; apariția unei perioade de latență Între debutul și sfârșitul actului, de exemplu, când Între evaluarea și comunicarea rezultatelor se instalează un interval prea mare de timp; reducerea sau omiterea recompensei când aceasta reprezintă mobilul acțiunii, de exemplu, profesorul uită să pună nota promisă; apariția unei tendințe la răspuns incompatibil cu așteptările subiectului, de exemplu, când elevul intreprinde o acțiune anticipând o recompensă, dar În locul acesteia apare sancțiunea. Din perspectiva
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]