1,499 matches
-
bazate pe mediu (1987, Capitolul 16). Independența și dimensiunile reduse scurtează canalul de reacție, și este mai ușor să se răspundă rapid, înainte ca problemele să devină grave. Dryzek sugerează că este mai probabil ca aceste societăți să dezvolte o ontologie socială care să submineze modalitățile pur instrumentale de abordare a naturii, identificate în general de ecologiști (și de alții) ca fiind cauza problemelor mediului (1987: 219; vezi și The Ecologist 1993 pentru discuții aprofundate pe subiecte similare). Autorii ce au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
81, 109, 115, 146, 160, 207, 208, 209, 211 neutralitate, 59, 146 niveluri de analiză, 33, 278 norme, 59, 61, 62, 63, 174, 210, 215, 216, 217, 225 Noua Dreaptă, 88 noua ordine mondială, 97, 103 obiectivitate, 159, 161, 171 ontologie, 26, 27, 34, 35, 36, 43, 158, 167, 168, 184, 185, 189, 190, 198, 203, 204, 213, 214, 231, 243, 266 opinie publică, 23, 65, 76 opoziție binară, 202, 242 opoziție conceptuală, 186 orașe globale, 238 ordine, 110, 111, 112
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt cele care se scriu, se vorbesc sau se cântă. Numai ele sunt demne de o prezidare semidivină. Motivul unei absențe Absența categoriei "artă" în cultura greacă și în cele influențate de ea ulterior nu constituie o lacună, ci o ontologie. Este marca unei plenitudini, nu a unei insuficiențe. Iar considerația redusă față de realizatorii de imagini nu vine numai dintr-o indemnitate socială, ci și dintr-o constatare filosofică de inanitate. În spatele oricărei estetici stă o cosmologie; ca și în spatele refuzului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din amonte și din aval, care face conceptibilă estetica prin despărțirea de teologie. Înainte de acest punct, există artizani. După, artiști. Ideea de creație artistică s-a construit împotriva celei de creație ontologică, însă modelânsu-se formal după aceasta. Arta este o ontologie inversată prin primatul reprezentării asupra prezenței (Proust: "Realitatea nu se formează decât în memorie"*). Sau al umanului asupra divinului. Altfel, mâna omenească nu-i bună decât să imite ideea divină. Traducere psihologică: atâta timp cât forma slujește drept însoțitor pentru spirit, marile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
libertăți în mit. Dar ceea ce se extrovertește și se sublimează aici, acum nu în ideea de Dumnezeu, ci în imaginea divinizată și mitizată, nu mai este conștiința unui subiect, ci o mașinărie socio-tehnică. 8 Ecuația erei vizuale: Vizibil = Real = Adevărat. Ontologie fantasmatică, de ordinul dorinței inconștiente. Dar dorință de acum destul de puternică și de bine echipată pentru a-și alinia simptomele într-o veritabilă ordine nouă. Suntem prima civilizație care se poate crede autorizată de aparatele ei să-și creadă ochilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
grațios. Individul nu este fructul naturii, nici măcar unul tropical, ci o creație și o instituție socială"331. Perspectiva expusă mai sus poate fi sesizată și atunci când privim problema construcției ideologice a realității pe fundamente holiste din punctul de vedere al ontologiei instituțiilor sociale, domeniu interesat să răspundă la următoarea întrebare: "Cum poate exista o lume obiectivă compusă din bani, proprietate, căsătorie, guverne, alegeri, meciuri de fotbal, petreceri și tribunale, într-un univers alcătuit integral din particule fizice plasate în câmpuri de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cum anume este posibil ca o teorie politică să aibă drept punct de plecare o anumită teorie a cunoașterii. Filosofia politică recentă are în vedere atât determinările existențiale ale diferitelor teorii politice (ce pot fi înțelese, în acest sens, ca "ontologii regionale"354), cât și bazele lor epistemologice. Folosind un tipar aristotelic, se poate afirma că manierele filosofice de fundamentare a "politicului"355 sunt diferite: pe de o parte, dintr-o perspectivă existențialistă, putem face apel la un discurs argumentativ, care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
efective nu numai primejdia catastrofei atomice, dar și, mai presus de toate, tehnica și sistemul de informație ce-i conferă un soi de imobilitate realmente non-istorică. Nietzsche și Heidegger, și împreună cu ei toată acea gândire care se revendică de la temele ontologiei hermeneutice, sunt aici acceptați chiar dincolo de intențiile lor drept acei gânditori care au pus bazele pentru construirea unei imagini a existenței în aceste condiții de non-istoricitate sau, mai bine zis, de post-istoricitate" (Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tipuri de demersuri: metafizic și teologic. Nu în-tâmplător, de pildă, Heidegger vorbea de „constituția onto-teo-logicăa metafizicii”: „Titlul adecvat scolastic, în trecerea de la evul mediula epoca modernă, pentru știința despre ființă (Sein), adică desprefiind (Seiendes) ca atare, sună astfel: ontosofie sau ontologie. Darastfel metafizica apuseană este, de la începuturile ei la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de „constituția onto-teo-logicăa metafizicii”: „Titlul adecvat scolastic, în trecerea de la evul mediula epoca modernă, pentru știința despre ființă (Sein), adică desprefiind (Seiendes) ca atare, sună astfel: ontosofie sau ontologie. Darastfel metafizica apuseană este, de la începuturile ei la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
metafizica apuseană este, de la începuturile ei la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o enunțare despre Dumnezeu, întrucât Dumnezeu survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
verticala bunului simț și a bunului gust, discrepanțele dintre aparențe și esențe. Dacă parodiile în versuri presupun o arie referențială restrânsă la cea a literaturii, la nivel macrotextual, lumea comediilor și a momentelor se prefigurează ca o vastă parodie a ontologiei cotidiene burgheze, o replică menită să-i reveleze micimea, incoerența, inconsistența și degradarea. De aceea, lumea imaginarului caragialian e una scoasă din țâțâni, e o mascaradă, un carnaval populat de marionete angrenate în mecanismul iluzoriu al "marii trăncăneli"85. Analizând
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 72. 48 În interviul acordat Taniei Radu în Flacăra, nr.26\1987, p. 15. 1 Pentru care Ion Vartic propune o argumentată explicație ontologică, precizând că Momentele revelează "existența ca existență" și conține "elementele de bază ale unei posibile ontologii a cotidianității", ceea ce face din Caragiale nu "un simplu ilustrator al moravurilor și mentalităților unei epoci, ci, întrucât are acces la o zonă mai adâncă a umanului, primul creator din literatura română care, prin intuițiile sale atât de lucide, a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o cale regală de ieșire din istorie a fost pur și simplu o fundătură".287 Berdiaev arătase și el că ideologia comunistă rusă prelungește o veche tradiție de utopii creștine ce se grefau pe teologia ortodoxă, politica subordonându-se unei ontologii a resentimentului, a revoltei și speranței (mitul modern părând să capete din ce în ce mai pregnant un caracter politic și social), ajutat de progresul tehnicii (Marx însuși a fost cel care, într-o scrisoare din 1871 adresată lui Kugelmann afirma că "presa cotidiană
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
somnul simțurilor, mă simt bine, retrăiesc starea naturală, când Întunericul mă ocrotește, scoțându-mă din starea de veghe activă. Orice gest al meu În lumină este pragmatic: reduc mișcarea la minimul posibil, lărgesc Întunericul. Modelizarea spațială a lumii divulgă o ontologie a ochiului. (acum) Într-o duminică de 1 mai, când eram la școala din Clocociov, am ieșit cu clasa afară În câmp să culegem fluturi și flori. Fără să-mi dau seama, m-am rătăcit de ceilalți, am luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și cu trenul. Așa că aici e locul să spun că băieții cu vise sînt deplasați. De regulă se deplasează la psihiatru. El poartă barbă, iar Freud le explică lucruri amuzante din punct de vedere austriac despre complexe, castrări, uneori comerciale, ontologie, orbire, vagin, luminița de la capătul lui (de cele mai multe ori, becul orelistului). Visele mele sînt În proporție de nouăzeci la sută erotice și se petrec pe bicicletă. Iau viraje, pedalez, fac turul Franței În același timp cu lucrul acela. Mă scol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în cele din urmă le muta și fălcile fără măcar să clipească. Era foarte sigur de sine, dacă nu mai mult, și asta era cu atât mai curios cu cât îl știam pasionat de marile sisteme de la Platon și Aristotel, până la ontologia existențială a lui Martin Heidegger. Această stranie și rapidă transformare, care îl făcea în primul rând antipatic, constituia pentru mine un mister. Ce i se întîmplase? Și cînd? Cum își înăbușise el ardoarea gândirii sale libere, care mă făcea să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
colaborator și chiar un „co autor” al operei literare. Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi înțeleasă decât din perspectiva ontologiei operei de artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a ceea ce se numește îndeobște reproducere”, însă conceptul de literatură este strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
urmă dedicând chiar o monografie metodei analizei de conținut. Discursul este înțeles ca un set interrelaționat texte, precum și practicile asociate producerii, diseminării și recepției acestora (Phillips și Hardy, 2002, p. 3). Această definiție se bazează pe ceea ce am putea numi "ontologie textuală", întrucât autorii emit o afirmație radicală: "fără discurs nu există realitate socială" (p. 2). Această ultimă declarație sentențioasă este criticabilă întrucât supralicitează excesiv rolul discursului în lumea socială, alunecând în absurda concluzie a lui J. Derrida cum că "totul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ființa poporului pe care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Raționalitate critică. Introducere în filosofia lui Kant], Madrid, Ed. Tecnos, 1987. Vorländer, Karl, Immanuel Kants Leben [Viața lui Immanuel Kant], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1974. I. c. Crowther, Paul, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, pp. 55-71. Cutler, Anna Alice, The Aesthetical Factors în Kant's Theory of Knowledge [Factorii estetici în teoria kantiana a cunoașterii], "Kant-Studien", 1899, pp. 419-439. Guyer, Paul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a partir de la composición o síntesis de los elementos presentes en el poema." Juan Ferraté, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix-Barral, 1982, p. 88. 183 Paul Crowther, Fundamental Ontology and Transcendent Beauty. An Approach to Kant's Aesthetics [Ontologie fundamentală și frumos transcendental. Studiu despre estetică lui Kant], "Kant-Studien", H. 1, 1985, p. 67. 184 Salim Kemal, The Importance of Artistic Beauty [Însemnătatea frumosului artistic], "Kant-Studien", H. 4, 1980, p. 498. 185 CJ, § 49, pp. 374-375. 186 Ibid., p.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
adevărului ființei (alétheia), adică spre Platon și presocratici? Dar, am demonstrat în altă parte, Nietzsche, alungând pe Dumnezeu pe ușă, se vede nevoit să-l reintroducă pe fereastră. La fel procedează și Heidegger, căci izgonind metafizica el o reintroduce ca ontologie fundamentală și acesta va rămâne titlul său de glorie în filosofia universală. Interesant că discipolul, poate cel mai fidel, al lui Heidegger în filosofia postmodernă se dovedește a fi Jacques Derrida, care deconstruiește regresând, la rându-i, în conceptele de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
posibil un al treilea răspuns: ni se deschide înainte calea transmodernității. Între deism și panteism, Părintele Stăniloae lucrează cu un nou concept de lume, în perspectiva unui nou antropocentrism solidar cu teologia patristică și ortodoxă, în general, dar și cu ontologia lupasciană a celor trei materii, absorbită azi de ethosul transdisciplinarității. E aici și o consecință a creștinismului cosmic răsăritean și cu precădere cel românesc, despre care s-a pronunțat și Mircea Eliade. Cu ochi detașat, din afară, Maciej Bielawski a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
că lumea e în sine, cum ne asigură filosofii hazardului, făcând casă bună cu materialismul, ci că lumea e în continuă prefacere, căci creația e încheiată doar în plan divin, nu și-n ființa lumii. Faptul fusese confirmat încă de ontologia arheității eminesciene, vecină, din acest punct de vedere, și cu arheologia lui Michel Foucault, fără, însă, echivocul sofistic al acesteia. Creația divină înseamnă arheitate, adică seminare, care li se arată postmodernilor ca di-seminare, lucrătoare ca hazard. Or, în "hazard" se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]