109,206 matches
-
Excelență în Opera. Pe parcursul celor zece zile, muzicienii vor studia alături de contratenorul Îra Siff, de vocal-coachul Liora Maurer și vor învăța artă comunicării cu dirijorul și orchestră - ca partener de scenă. Munca lor va fi încununată în cadrul unei Gale de Operă ”Voices of Românce”, care va avea loc în prima seară a festivalului Classics for Pleasure. Concertul laureaților Centrului de Excelență în Opera va deschide festivalul Classics for Pleasure, în Piața Mare, în 16 august. În a doua seară a festivalului
Muzică simfonică la cel mai înalt nivel la festivalul Classics for Pleasure by http://www.zilesinopti.ro/articole/5848/muzica-simfonica-la-cel-mai-inalt-nivel-la-festivalul-classics-for-pleasure [Corola-blog/BlogPost/98031_a_99323]
-
comunicării cu dirijorul și orchestră - ca partener de scenă. Munca lor va fi încununată în cadrul unei Gale de Operă ”Voices of Românce”, care va avea loc în prima seară a festivalului Classics for Pleasure. Concertul laureaților Centrului de Excelență în Opera va deschide festivalul Classics for Pleasure, în Piața Mare, în 16 august. În a doua seară a festivalului Classics for Pleasure, în 17 august, pe scena vor urca soprana Ana Donose, mezzosoprana Oana Andra și ca invitat special tenorul Teodor
Muzică simfonică la cel mai înalt nivel la festivalul Classics for Pleasure by http://www.zilesinopti.ro/articole/5848/muzica-simfonica-la-cel-mai-inalt-nivel-la-festivalul-classics-for-pleasure [Corola-blog/BlogPost/98031_a_99323]
-
Acasa > Cultural > Vizual > CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
descoperim alte spații, înlănțuim imagini posibile, ce pot exista în lumea ce ne înconjoară sau pot fi plăsmuite de imaginație. Plecând de la această temă a creat ,,Repaos” și ,,Muză adormită”, alte două moduri de a trata o stare. Descoperim în opera sa cele mai importante praguri din existența umană - nașterea, viața, moartea, dar mai mai ales descoperim transcenderea. Tot Brâncuși ne trimite la sunet, la primul sunet al ființei umane când pășește în această lume - lucrarea ,,Nou născut” și la anunțarea
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
reușit sculptorul să o surpindă. Crează în interiorul celui care privește lucrarea, dorința de a trăi aceeași stare cu păsării, de a se bucura de aceeași libertate. Transcenderea unui nivel existențial se poate observa la ,,Coloana fără Sfârșit”. Cînd privesc această operă mă gândesc la unicitatea omului, la jertfa lui, la părăsirea planului terestru și ridicarea spre planul divin, la ,,dialogul” purtat prin intermediul gândului cu divinitatea sau prin intermediul rugăciunii, la înălțarea sufletului pe o ,,scară” compusă din trepte romboidale, la închideri și
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
sculptat-o în lucrările ,,Domnișoara Pogany”, ,,Negresa blondă”, ,,Prințesa X”. Frumosul feminin vine din interior. Rafinamentul, senzualitatea, firescul limbajului gestual elegant le descoperi privind femeia. Aceste lucruri le descopăr oglindite în formele rotunde ale acestor sculpturi. Formele extrem de simple caracterizează opera lui Brâncuși. Pentru că frumusețea vieții stă în lucrurile simple. Creația brâncușiană trebuie să fie pentru noi o lecție de a privi omul, de a descoperi frumosul în simplitatea lui și de a înțelege spectaculozitatea trăirilor sufletești. De la naștere și până la
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
o fază a inocenței, știut fiind că “părinții” săi aveau experiențe superioare în astfel de împliniri culturale. Dumnealor le-a trebuit în plus doar aportul procesatorilor tehnici, al tipografilor, al celor care modelează “ambalajul” produsului (felicitări autorului copertelor!), ca apoi opera/fondul urmând numai să umple forma. Și simbioza a fost fericită, atingând o culme remarcabilă în ultimii ani, spre a încununa deceniul aniversar. Și încă un stimul “pavlovian” care mi-a indus reflexul legat de publicația aniversată. Revista BiblioPolis e
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
centrală este următoarea: la fel ca și Patriarhii Vechiului Testament, ar trebui să fim cu totul detașați de multe dintre lucrurile pământești și să aspirăm la cer. Acest texte sunt caracteristici, pentru că arată preocuparea de dincolo ca fiind centrală în opera Sfântului Ioan Hrisostom, pe care îl putem numi, la fel ca și pe maestrul său Sfântul Pavel, „un creștin eshatologic” . În mod negativ, el insistă asupra caracterului efemer al bunurilor acestei lumi, în opoziție cu realitățile eterne (τα μέ� � οντα
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
veșnică, la care orice om este chemat , și rămâne nituit de realitățile pământești, atât de puternic atacate de Ioan. Totuși, este bine să cuprindem concepția lui: „Nu pretind să descriu viața prezentă, departe de mine această intenție: nu este oare opera lui Dumnezeu? Eu mă străduiesc numai să îndemn să iubiți binefacerile care vor urma, să nu vreți să rămâneți în mijlocul acestor bunuri prezente, să nu vă atașați de trupul vostru, să nu aveți aceleași sentimente ca și cel cu suflet
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
care ne privesc să-l slăvească pe Dumnezeu, pentru că este scris: ‚Orice ați face, faceți totul pentru a-l slăvi pe Dumnezeu'” . Să-i aducem slavă lui Dumnezeu! Această atitudine esențială creștinismului autentic, ocupă un loc atât de important în opera lui Ioan încât s-ar putea crede că există o colorație specială în viziunea lui teologică: „În interiorul creștinismului, fiecare credincios poate, după afinitățile secrete ale naturii sale, să pună accentul pe acel aspect al relațiilor sale care îl unesc pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
nu vrea decât să aducă slavă, mulțumire. Este un punct la care se întoarce mereu în același mod, iar cuvintele care îi sunt împrumutate în momentul morții: ‚Slavă lui Dumnezeu în toate cele' par să-și pună amprenta atât pe opera lui cât și pe viața lui. Nimeni nu ar putea să rezume cu mai multă fericire orientarea profundă a sufletului său” . Această recunoaștere trebuie să se mențină în momentele dificile. Sfântul Ioan extrage o astfel de convingere din profunzimile credinței
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
denunța slava umană și pentru a reaminti sarcina rugăciunii de mulțumire. Ideea centrală a Sfântului Ioan Gură de Aur, slava deșartă, ar putea încă să fie calificată ca idee hotărâtoare ori de răspântie. În numeroase ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii împotriva necreștinilor. Altele au fost notate mai pe scurt, ca de exemplu familiaritatea dumnezeiască, detașarea de bunurile lumești și îndreptarea
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
condus la discreditarea generală a Misticii și, de aceea, odată cu Sfântul Varsanufie și ucenicul său, Avva Dorotei, s-a concretizat o spiritualitate concentrată asupra momentului voinței, spiritualitate ce vine peste timpuri de la Sfântul Vasile cel Mare și are trăsături cenobitice. Opera Sfântului Ioan Scărarul, comparată cu scara lui Iacov și numită de către el însuși Climax, iar de către Părinții Latini Scara Paradisului, „definită foarte just de către autorul ei, drept tratat ascetic, logos askitikos.” Titlul original al lucrării a fost � � άκες � νευματικαί, așa cum
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
se datorează unei pioase preocupări: aceea de a pune în concordanță dezvoltarea vieții noastre duhovnicești cu parcursul vieții pământești a Mântuitorului.” Puternica personalitate a autorului ei, marea sa cultură duhovnicească și omogenitatea doctrinară a monahismului sinaitic au făcut din această operă o lucrare în același timp „originală și tradițională”, „o operă de școală dar și universală.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă și personală, fundamentul ei fiind experiența vie. Sfântul Ioan a urcat el însuși “scara dumnezeiască” și apoi
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
concordanță dezvoltarea vieții noastre duhovnicești cu parcursul vieții pământești a Mântuitorului.” Puternica personalitate a autorului ei, marea sa cultură duhovnicească și omogenitatea doctrinară a monahismului sinaitic au făcut din această operă o lucrare în același timp „originală și tradițională”, „o operă de școală dar și universală.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă și personală, fundamentul ei fiind experiența vie. Sfântul Ioan a urcat el însuși “scara dumnezeiască” și apoi a scris despre ea. Părintele Georges Florovsky observă că „nivelul
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
lacrimilor. Mistica luminii supranaturale și efortul ascetic al despătimirii sunt una. În ceea ce privește gnoza, sau intelectualismul extrem al ereziei lui Evagrie, Sfântul Ioan Scărarul are grijă să se îndepărteze de orice suspiciuni ce ar putea să planeze asupra lui sau asupra operei sale; el realizează o sinteză terminologică - recuperând termenii folosiți abuziv de eretici și redându-le semnificația originară a Teologiei și Misticii ortodoxe. Această misiune de recuperare a formelor specifice de exprimare a Adevărului fusese deja inaugurată în veacul al V
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
fel, el „amestecă deliberat cărțile“, pentru a conferi înțelegere doar acelora cărora experiența le-a dat deja o oarecare lumină, și pentru a respecta diversitatea apropierilor.” Pentru Lawrence nu este improbabil ca Sfântul Ioan Scărarul să-și fi structurat deliberat opera conform unui principiu structural întreit: o Scară în două jumătăți concentrice (asemenea dipticului), compusă din trei părți principale, alcătuită ca o cale de a propovădui unitatea lui Dumnezeu, dualitatea naturilor în Hristos și trinitatea Persoanelor dumnezeiești de o ființă. Se
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
personaj principal în Clubul Dante), iar Dante Society of America i-a acordat prestigiosul Dante Prize. În 2006 i-a aparut al doilea roman, The Poe Shadow, și el bestseller internațional. Divina Comedie (în italiană: Divina Commedia), cea mai celebră operă a lui Dante Alighieri, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborârea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu
Matthew Pearl: Clubul Dante. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/matthew-pearl-clubul-dante-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339334_a_340663]
-
literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendință moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, opera a exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării limbii și literaturii italiene. Inițial, Dante și-a intitulat poemul Commedia, în sensul că, după un început dramatic, opera are un final fericit (cum explică autorul însuși într-o scrisoare adresată lui Cangrande
Matthew Pearl: Clubul Dante. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/matthew-pearl-clubul-dante-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339334_a_340663]
-
dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, opera a exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării limbii și literaturii italiene. Inițial, Dante și-a intitulat poemul Commedia, în sensul că, după un început dramatic, opera are un final fericit (cum explică autorul însuși într-o scrisoare adresată lui Cangrande della Scala). Atributul de „divina” i-a fost acordat de Giovanni Boccaccio în biografia sa „Trattatello in laude di Dante”, ca un omagiu datorat extraordinarei ei
Matthew Pearl: Clubul Dante. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/matthew-pearl-clubul-dante-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339334_a_340663]
-
personaje care să atragă atenția, cum ar fi primul polițist mulatru, Nicholas Ray și menționări ale unor scriitori americani cunoscuți. Clubul Dante,de Matthew Pearl, este un roman elegant, un amestec minunat de istorie și ficțiune, un imn închinat perenității operei lui Dante și un thriller captivant care surprinde de la prima până la ultima pagină. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Matthew Pearl: Clubul Dante. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/matthew-pearl-clubul-dante-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339334_a_340663]
-
osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi” (Matei XI, 28). Ziaristul francez mai notează că non-ortodocșii sînt atrași de Biserica ortodoxă, însă nu înțeleg motivul atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar fi mers în palatele Loarei. Biserica Ortodoxă îi atrage din alt motiv și anume că, mînați de conștiință, văd viața firească, iubirea adevărată, jertfa curată, iar sufletul lor rîvnește după ele. Îi invităm
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
Tăslăuanu (Octavian Goga, Poezii inedite descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Cartea Românească, 1973, p. 23, 143). Mai trec 28 de ani și îndrăznește să publice poezia, cu explicația preluată de la Smântânescu, preagrăbitul Ion Dodu Bălan (vezi: Octavian Goga, Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale, Ediție, note, variante și comentarii de Ion Dodu Bălan, București, Univers Enciclopedic, 2001, p. 620, 1210-1211). Să observăm că, în afară de faptul că este o poezie „de” Goga, Sărbătoare este și „descoperită” după ce fusese publicată
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
vrednice de evocări înalte, multe din ele veritabile „icoane ale Ortodoxiei Românești”. Inimi gemene i-au încredințat adeseori pagini de arhivă inedită. O parte însemnată din aceste epistole a văzut lumina tiparului în diferite periodice, altele așteaptă să devină adevărate opere literare. Multe dintre evocările Părintelui Episcop Vicar Timotei Prahoveanul au devenit deja pietre scumpe, sipet de mare preț, odor ales, toată activitatea publicistică și sacerdotală fiind un psalm închinat cu smerenie Domnului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în țară și
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
au fost și mai sunt încă. Prind contur asemenea unor pilde vii. În același timp, fiecare portret e în felul lui o povață, ce-și are loc în pedagogia modelelor, de care este atâta nevoie acum spre a pune în operă resurecția morală a societății românești. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Prahoveanul dăltuiește chipuri în marmora eternității și aduce astfel ofrandă celor care l-au făcut să trăiască dedulcitor bucuria slovei întrupate și l-au hărăzit să vază „Lumina din
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]