4,589 matches
-
preoperatorii (32 pacienți) urmată de chirurgie versus intervenția chirurgicală (104 pacienți), urmărind rata de rezecții R0 și supraviețuirea globală [11]. Răspunsul histologic a fost observat la peste 50% din cei cu radiochimioterapie, fiind corelat cu stadiul final tumoral pe piesa operatorie: mai puțini ganglioni limfatici tumorali, stadiu T mai mic. Nu au exista însă diferențe în ceea ce privește rata rezecabilității R0 sau supraviețuire globală între cele două categorii de tratamente [11]. 5FU ca și componentă a radiochimioterapiei neoadjuvante Există variate regimuri de chimioterapie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
săptămână, pe tot parcursul radioterapiei (5 săptămâni), asociat cu cisplatin 20 mg/m2 zilele 1-5 și 29-33,63% din pacienții tratați au putut fi operați cu intenție curativă, 80,7% din ei fiind cu rezecție R 0,50% din piesele operatorii au avut răspuns major la terapie (> 80% necroză tumorală) [12]. Regimul de tratament aplicat nu pare să crească morbiditatea postoperatorie aceasta fiind doar de 2,8% [12]. Gemcitabina asociată radioterapiei neoadjuvante O metaanaliză a luat în studiu doar trialurile publicate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
O metaanaliză a luat în studiu doar trialurile publicate care au folosit gemcitabina ca radiosensibilizator, din 977 pacienți incluși, la 61% dintre aceștia s-a putut efectua chirurgia după un interval mediu de 7 săptămâni. La acești pacienți pe piesa operatorie s-a observat răspuns complet în 5-15% din cazuri, supraviețuirea mediană fiind de 25 de luni, cu 28% supraviețuire la 5 ani. Pacienții care nu au fost operați au avut o supraviețuire mediană de numai 9 luni. Chimioradioterapia cu gemcitabină
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
cu FOLFIRINOX ca și chimioterapie neoadjuvantă a publicat date asupra rezecabilității: 33% rezecții R0 (55% dintre pacienți au avut rezecabilitate la limită și 10% au fost considerați inițial inoperabili). 24% din acești pacienți au avut remisiuni patologice importante pe piesa operatorie [25]. MODALITĂȚI DE EVALUARE A REZULTATELOR TRATAMENTULUI NEOADJUVANT Nu este clar încă, dacă există o legătură între răspunsul histopatologic la tratamentul neoadjuvant și prognosticul general al pacienților. Un studiu a urmărit cum influențează răspunsul gradat histologic, speranța generală de viață
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
acesta fiind > 85% în ambele grupe de pacienți [38]. O metaanaliză a comparat cele două chimioterapii, luând în considerare și alți factori de prognostic, mai ales prezența de adenopatii metastatice. După echilibrarea datelor în funcție de numărul de ganglioni pozitivi de pe piesa operatorie, s-a evidențiat un risc de deces (hazard ratio - HR) de 0,65 pentru 5FU, 0,59 pentru gemcitabină comparativ cu observația, rezultate comparabile pentru ambele molecule. Chimioradioterapia are HR mai prost în comparație cu 5FU 1,69 sau cu gemcitabină 1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
diverse combinații fiind evaluate în continuare în trialuri clinice. RCT preoperatorie oferă, cel puțin teoretic, următoarele avantaje:potențialul de reducere în dimensiune a tumorii primare (TP) sau în unele cazuri chiar sterilizarea ei completă - imagistic, intraoperator ți histopatologic pe piesa operatorie (ypT0);reducerea în dimensiune sau sterilizarea adenopatiilor pozitive (ypN0);facilitarea intervenției chirurgicale și creșterea ratei rezecțiilor cu margini negative (R0);țesuturile mai bine oxigenate sunt mai radioresponsive (în lipsa fibrozei cicatriciale postoperatorii), hipoxia fiind un factor de radiorezistență;se aplică la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
cu RCT neoadjuvantă, au demonstrat o rată de operabilitate de 15-24%. Recent, o analiză retrospectivă a demonstrat o rată de rezecții R0 de 31-35% [12]. S-a demonstrat beneficiul tratamentului cu RCT neoadjuvantă prin analiza histopatologică a 56 de piese operatorii; rata de rezecție R0 a fost de 96%, cu o rată de celule tumorale viabile de 50%, iar SV mediană a fost de 40 luni pentru RCT preoperatorie [13]. O metaanaliză recentă pe 536 de pacienți din 14 trialuri de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
ganglionii pozitivi și organele și/sau axele vasculare majore invadate tumoral. Există controverse cu privire la necesitatea iradierii elective a ganglionilor limfatici regionali în cancerul de pancreas avansat locoregional [67], deși probabilitatea invaziei lor este cel puțin 75%, demonstrată de analiza pieselor operatorii, deci pe stadii mai puțin avansate [68,69]. Ganglionii cu risc >5% de metastaze sunt: pancreatico-duodenali posteriori, cei de pe marginea superioară și inferioară a capului de pancreas, pancreaticoduodenali anteriori, porta hepatis, cei situați pe marginea superioară a corpului de pancreas
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
mare succes în medicină [4]. În același timp a fost cel mai sever evaluat procedeu chirurgical. Munca de echipă, achiziții în alte domenii asociate - anestezie, by-pass cardio-pulmonar, protecție miocardică, terapie intensivă, terapie medicamentoasă și altele - au condus la o mortalitate operatorie și spitalicească de sub 1% la bolnavi sub 65 de ani, fără disfuncție de ventricol stâng (VS) și fără insuficiență cardiacă. Curând s-a dovedit că venele safene autologe utilizate pentru BAC se mențin permeabile timp de 6-10 ani. Cercetarea pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
afectat, 9. Boli coexistente care limitează supraviețuirea sub 2 ani, 7. Obezitate extremă și fumători. Existența unei funcții miocardice sever afectate (insuficiență cardiacă stânga ireductibilă, hipokinezie difuză, FE egală sau sub 20%) constituie pentru majoritatea cardiologilor și chirurgilor o contraindicație operatorie. Evidențierea unei rețele coronare distale puțin dezvoltate și/sau existența unor leziuni difuze, mai ales dacă teritoriul miocardic corespondent este hipokinetic, trebuie să excludă intervenția chirurgicală, datorită riscului trombozei precoce a grefonului. Deciziile în favoarea sau împotriva tratamentului chirurgical trebuie să
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tulburărilor de ritm, precum și a ischemiei miocardice, pe lângă o atentă monitorizare hemodinamică constituie obiective importante ale anesteziologului în chirurgia coronară. Manipularea farmacologică și de volum circulant sunt pârghii de acțiune valoroase la dispoziția sa. PROTECȚIA MIOCARDICĂ ÎN CHIRURGIA CORONARIANĂ Rezultatele operatorii în chirurgia coronară s-au ameliorat în mare măsură datorită mai bunei înțelegeri a tehnicilor de protecției miocardică în timpul by-pass-ului cardiopulmonar. Cu toate aceste îmbunătățiri, nu a fost încă obținută o protecție miocardică completă în chirurgia coronariană. Tehnica „ideală” de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
supuși chirurgiei coronariene sunt masa VS, presiunea telediastolică a VS (drenajul cavităților stângi), pH-ul intramiocardic la începutul stopului ischemic și cel mai important, durata stopului ischemic. Tehnica și tactica chirurgiei coronare joacă un rol major în protecția miocardică intra-operatorie. Perioada de reperfuzie după declamparea aortei este de mare importanță, iar protecția miocardică în această perioadă este tot atât de importantă ca și în timpul perioadei de ischemie cardioplegică sub clampaj aortic. În timpul reperfuziei după ischemie au fost observate un număr de fenomene
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
un cateter preinstalat în aorta asecendentă, proximal de pensa de clampaj aortic. Se obține astfel concomitent stopul cardiac și protecția miocardică pe timpul stopului cardiac ischemic. Recoltarea conductului (a grefelor) decis a se utiliza se efectuează înainte de instalarea CEC. Întreaga strategie operatorie se adaptează disponibilității și calității grefelor sau conductului de utilizat intraoperator. SINDROAME CORONARIENE ACUTE Sindroamele coronariene acute, denumire generică sub care pot fi grupate variate manifestări clinice între care angina instabilă, infarctul miocardic acut fără supradenivelare a segmentului ST pe
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
șoc cardiogen a fost stabilit. Între 1981-1986, 50 de bolnavi cu insuficiență de pompă cu suport farmacologic, cu sau fără balon intraaortic, au fost revascularizați la 4,3± 1 zi după IM acut. Toți pacienții au fost supuși unei strategii operatorii riguroase, protecției miocardice și revascularizării complete. Numărul grefelor a fost în medie de 3,4+0,1. Rezultatele au indicat o mortalitate generală de 52% (26 din 50) din care precoce 30% (15 din 50) și tardivă de 31% (11
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
fi acompaniat de insuficiență mitrală semnificativă, secundara afectării mușchiului pilier. La pacienții care supraviețuiesc perioadei acute, porțiunea de sept restantă împreună cu peretele ventricular se pot dilata anevrismal (40% din cazuri). INDICAȚII DE OPERAȚIE DSV post-infarct reprezintă aproape întotdeauna o indicație operatorie deoarece majoritatea produc un shunt stânga - dreapta semnificativ. Închiderea în condiții de siguranță a DSV postinfarct se realizează în săptămâna 2-3 după perforarea septului, deoarece în această perioadă marginile defectului se consolidează. De aceea, când starea hemodinamică a bolnavului este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cardiacă) are indicație chirurgicală. În prezența insuficienței cardiace, indicația de operație este mai rezervată deși poate fi salvatoare. Riscul operator în acest ultim caz este major. Când anevrismul VS este mic sau moderat, acesta nu constituie în sine o indicație operatorie. În asemenea situații, indicația este legată de stadiul bolii coronare - leziuni semnificative de vase coronare și funcția VS. Operația constă în rezecția anevrismului și reconstrucția camerei ventriculare. Este necesară îndepărtarea trombilor prezenți, corectarea aritmiilor ventriculare și BAC. Corecția chirurgicală are
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
funcția ventriculară stângă. Se pot bucura de o calitate satisfăcătoare a vieții în direct legătură cu performanța și viabilitatea miocardului restant. Alegerea conductului de utilizat în BAC Această decizie este luată preoperator în momentul stabilirii indicației chirurgicale și a strategiei operatorii. Conductul ideal este determinat esențial de durata permeabilității în timp a acestuia, de caracteristici fizice, fiziologice și biologice, de strategia, tehnica și tactica chirurgicală, disponibilitatea acestuia, precum și modul de prelevare. CONDUCTE BIOLOGICE PENTRU BY-PASS AORTO-CORONARIAN (BAC) Caracterul localizat al leziunilor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coordonează comportarea peretelui arterial. Conductele își vor ajusta calibrul și structura peretelui la necesitățile de debit - remodelare. Shear-stres-ul se normalizează la suprafața endotelială și va permite conductului să furnizeze debitul adecvat. Înțelegerea acestor mecanisme poate permite elaborarea de noi strategii operatorii sau adoptarea de noi soluții biologice ori farmacologice pentru aceste probleme (Barnes). Anastomozele periferice pe arterele coronare sunt intercalate cu reprize de cardioplegie la intervale de 20-30 de minute. După terminarea anastomozelor periferice, se declampează aorta ascendentă permițând perfuzarea anterogradă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prevenire primară a FA). - BB intravenous pot fi mai eficiente decât BB orale postoperator în reducerea FA după chirurgie cardiacă Transfuzia de sânge - perioperator - hemoglobina preoperator de sub 10 g/dl este asociată cu o creștere de 5 ori a mortalității operatorii (2 059 pacienți operați ; corectarea perioperatorie nu a ameliorat supraviețuirea [19]. - clopidogrelul trebuie oprit cu 5 zile înainte de operație, dacă starea pacientului permite; existența unui stent intracoronarian poate anula această decizie. - nivelul de Hb pentru adminstrarea de sânge poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
percutană. PCI vizează leziunea locală, pe când BAC vizează atât leziunea locală cât și posibile leziuni viitoare pe vasul nativ [5]. Se poate afirma actualmente că revascularizarea chirurgicală clasică este o metodă eficientă și sigură. La bolnavi fără disfuncție miocardică mortalitatea operatorie trebuie să fie în jurul a 1% în servicii de chirurgie cardiacă cu volum mare de activitate. Într-o meta-analiză de studii randomizate, pacienții care au fost supuși chirurgiei coronare fără CEC („off-pump”), au avut un coeficient de revascularizare mai scăzut
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
intravenoasă. B. Al doilea timp anestezico-chirurgical După secționarea substenotică a traheei ventilația poate fi asigurată în mai multe moduri. Modalitatea preferată de noi este retragerea sondei IOT inițiale deasupra stenozei și intubația cu o sonda nouă, tot flexo-metalică, prin plaga operatorie („cross-field”) (fig. 2.11) cu un circuit nou și steril, sonda având diametrul corespunzător lumenului traheei normale, fiind poziționată de chirurg deasupra bifurcației trahei. Circuitul conectat la aparat, pe sub câmpul operator, de către anestezist, permite menținerea anesteziei în același mod ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
la interpretarea investigațiilor funcționale respiratorii și la modificările pulmonare postoperatorii. În ceea ce privește investigația preoperatorie, există criterii funcționale și morfologice de selecție ale pacienților (tabelul 2.26) [59]. În ceea ce privește criteriile funcționale respiratorii valori ale FEV1 și ale TLCO sub 20% reprezintă contraindicații operatorii (tabelul 2.27). Nu la fel de clar este la ce valoare a hipercapniei pacientul nu ar fi admis pentru LVRS, dacă respectă celelalte criterii de includere [201]. Criteriul morfologic cel mai important care se ia în considerație este cel obținut în urma
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
AP. Ecocardiografia bidimensională indică originea AP din VD, modificările de la nivelul tractului de ejecție ventricular drept, hipoplazia moderată sau severă a arterei pulmonare și a ramurilor sale principale. 4. Cateterismul cardiac și angiocardiografia sunt decisive pentru diagnostic și pentru tactica operatorie care va fi adoptată, cu toate că studiile neinvazive sunt de o acuratețe crescută. Cateterismul permite: măsurare de presiuni, inclusiv în artera pulmonară și ramurile sale, evidențiază traiectele anormale și shunt-ul D-S. Angiocardiografia evidențiază: gradul și lungimea stenozei infundibulare, mărimea orificiului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
69] sau prin chirurgie asistată endoscopic [49]. Se practică excizie totală sau subtotală. Deseori se lasă un fragment de perete chistic pe structurile vitale. Pentru prevenirea recidivei se practică cauterizarea mucoasei restante: chimic sau electric. Probleme tehnice și incidente intra-operatorii pot apare în 44% din cazuri. Mortalitatea postoperatorie este nulă, iar morbiditatea postoperatorie este între 5-10% [69]. În chistul bronhogenetic intraparenhimatos metodele chirurgicale utilizate sunt: segmentectomia, lobectomia sau enuclearea chistului. Este preferabilă excizia prin toracoscopie la bolnavii ce suportă anestezia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu deschiderea largă a cavităților pleurale bilateral [36]. Tumorectomia reducțională este indicată în invazia de structuri vitale: aortă, trahee, cord, vase pulmonare mari, nerv recurent. Țesutul restant se va marca cu clipsuri radioopace. Mortalitatea operatorie este mică, indiferent dacă este un timom malign sau benign. Lewis (1987 - citat de Shields) la 227 timoame are o mortalitate de 3,1%, iar Bery (1976 - citat de Shields) are o mortalitate globală de 7,7%. Tratament radiant Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]