1,791 matches
-
clasa Prof. Cătălina Buzoianu. A debutat în 1994 la Festivalul de Artă Medievală Sighișoara cu regia piesei "Jedermann" de Hugo von Hofmannsthal. 2013 • “ 6- o piesă neterminata pentru pian, idei și muză” după o idee de Sergei Prokofiev - Teatrul de Opereta « Ion Dacian », București • “ Black and White” de Keith Waterhouse and Willis Hall, Grand Cinema Digiplex, Băneasa/ Studio Amena, București • “Traxy Pump” de Erick Jara, Teatrul Municipal Tragoviste 2012 • “Chiriță în provincie” după Vasile Alecsandri, Catedră Unesco,ITI 2011: • “Casă Bernardei
Anca Maria Colteanu () [Corola-website/Science/299859_a_301188]
-
Stat din Galați" și al "Ansamblului folcloric “Pandelașul”" din Brăila; artist liric (tenor) în "Corul Teatrului Muzical N. Leonard" din Galați. Este căsătorit cu Suzana Voineag, profesoră de pian. Are un fiu, Cătălin Voineag (n. 1974), regizor de teatru, operă, operetă, musical și film. A interpretat lieduri și cicluri de lieduri din creația compozitorilor: Bach, Mozart, Schubert, Schumann, Brahms, Loewe, Wolf, Listz, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy, Chopin, Debussy, Respighi, Rachmaninov, Musorgski, Ceaikovski, Eduard Caudella, George Cavadia, Ioan Andrei Wachmann, Ludowig Wiest, George
Ionel Voineag () [Corola-website/Science/309734_a_311063]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu. La premieră, rolurile principale au fost interpretate
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu. La premieră, rolurile principale au fost interpretate de Ion Dacian (Edmond Kean), Adriana Codreanu (Floria), Cleopatra Melidoneanu (Anna Damby), Valli Niculescu (Sibyl), George Hazgan (Pistol
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
să accepte, asfel că Maria Moreanu a revenit în țară. Repertoriul Mariei Moreanu se îmbogățește cu roluri în operele "Tannhäuser" și "Lohengrin" de Richard Wagner, "Rigoletto" și "Falstaff" de Giuseppe Verdi, "Dama de pică" de Piotr Ceaicowski, dar și în operetă interpretând triumfal rolul titular din "Văduva veselă" de Franz Lehar. În muzica de cameră a apărut în recitaluri de lied-uri de Hugo Wolf și Franz Schubert în sala Dalles, fiind acompaniată la pian de George Enescu sau Constantin Silvestri
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
locuri de divertisment, teatru, în special cel de estradă și comedie, a fost extrem de popular. Toate teatrele au fost de stat, finanțate de bugetul de stat. Nu trebuie neglijat faptul că în afară de teatre dramatice, au funcționat și teatre de operă, operetă și balet de balet. Nu numai în capitală ci și în orașe ca Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Târgu Mureș. Au mai funcționat filarmonici, orchestre simfonice, ansambluri folclorice, orchestre de muzică populară sau ușoară, trupe de muzică ușoară. Cinematografia a evoluat
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
în Africa de Sud. Criticii de film au considerat că filmul este, în ciuda simplității sale, destul de distractiv și amuzant pentru a captivă spectatorii. ""Formulă adoptată pentru această nouă serie de aventuri rocambolești și parțial exotice a comisarului este cea obișnuită: tâlhari de opereta, lupte interminabile și fără violență autentică, un traseu turistic al piramidelor zâmbitoare și al piețelor arabe, personaje caricaturale, aventuri grotești. Ritmul intens și bonomia trio-ului Rizzo-Caputo-Bodo umple chiar și părțile mai puțin reușite ale spectacolului care, în definitiv, umple
Piedone în Egipt () [Corola-website/Science/326710_a_328039]
-
Nürnberg;" Debussy, Fêtes; Lambert, The Rio Grande; Walton, Simfonia No.1 în B flat; and Vaughan Williams, On Wenlock Edge. Burgess a tradus opera "Carmen" a lui Bizet, care a fost interpretată de English National Opera. El a creat o operetă bazată pe romanul lui James Joyce "Ulysses", numită "Blooms of Dublin" (compusă în 1982 și interpretată la BBC), și a compus muzica pentru punerea în scenă a traducerii sale a piesei "Cyrano de Bergerac" adaptând piesa lui Rostand pentru Broadway
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
Teatrul Liric din Constanța, Opera din Galați, Filarmonica din Arad, Filarmonica George Enescu din București, Oper Zürich în Elveția, Theater Freiburg în Germania și Oper Graz în Austria. În anul 1990 Cristian Caraman devine prim solist al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian din București. De-a lungul carierei Cristian Caraman a concertat în România, Germania, Marea Britanie, Austria, Elveția, China, Rusia, Bulgaria și Statele Unite ale Americii. Criticul muzical Iosif Sava referindu-se la vocea tenorului într-una din emisiunile sale de
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
canto sub îndrumarea profesoarei Maria Hurduc. În paralel Caraman își continuă studiile de canto cu Geta Bălan pe care o consideră adevărata îndrumătoare și mentoră a carierei lui muzicale. Pe perioada primilor ani de studii colaborează intens cu Teatrul de Operetă din București, Filarmonica George Enescu din București și Televiziunea Română. Astfel interpretează rolul Ecclitico în "Il mondo della luna" de Haydn pe scena Ateneului Român împreuna cu Filarmonica George Enescu sub bagheta maestrului Horia Andreescu, "Acis und Galatea" de Handel tot
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
scena Operei Naționale Române din București. Tot în această perioadă interpretează și rolul Tamino din "Flautul Fermecat" de Mozart pe scena conservatorului bucureștean. Invitat frecvent la Televiziunea Română Caraman apare la emisiunile regretatului Iosif Sava interpretând lieduri, arii de operă și operetă, dar și canțonete în alte emisiuni culturale ale Televiziunii Naționale. În 1984 se încearcă înregimentarea sa în rândurile tinerilor studenți ai partidului comunist, Caraman refuzând categoric această ofertă. Acest refuz de a devenii membru de partid în P.C.R. a avut
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
olteniei interpretează cu foarte mare suces roluri precum, Alfredo în "La Traviata", Ernesto în "Don Pasquale", Ducele în "Rigoletto", Ciprian în "Lăsați-mă să cant", Eisenstein în "Liliacul" și Aramis în "Cei trei mușchetari", printre alte spectacole de operă și operetă interpretate pe scena lirică craioveană. În anul 1990 Cristian Caraman revine în orașul natal ca prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu schimbări administrative ale teatrului și o binevenită întinerire a diferitelor ansambluri, inclusiv ansamblul
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Lăsați-mă să cant", Eisenstein în "Liliacul" și Aramis în "Cei trei mușchetari", printre alte spectacole de operă și operetă interpretate pe scena lirică craioveană. În anul 1990 Cristian Caraman revine în orașul natal ca prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu schimbări administrative ale teatrului și o binevenită întinerire a diferitelor ansambluri, inclusiv ansamblul solistic. În această perioadă Cristian Caraman este numit de ziarele și publicațiile de specialitate drept "tenorul de bază al teatrului", iar
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta maestrului Dorin Frandeș, interpretând partea solistică de tenor din oratoriului "Carmina Burana" de Carl Orff. În anul 1993 Caraman devine directorul general interimar al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian pe o perioadă de opt luni. În anul 1991 interpretează Faust din opera Faust de C. Gounod la Teatrul Liric din Constanța, iar în perioada 1990-1994 Caraman este invitat să interpreteze rolul Alfredo din opera "La Traviata" de
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
50 de spectacole în țară și peste hotare. Această intensă activitate profesională începe să-și arate efectele negative asupra vocii sale începând cu anul 1995. În perioada 1985-1995 Cristian Caraman a cântat aproximativ 1500 de spectacole de oratoriu, operă și operetă, un tur de forță care îi afectează serios sănătatea vocală, astfel încât în următorii ani aproape că dispare total de pe scena lirică românească. Într-un interviu apărut în ziarul Cotidianul in 1995, Caraman amintește de perioada în care cânta și șapte
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
la sfârșit de săptămână cântam Traviata la Constanța, Cluj sau Galați" Cu toate că intră în declin professional, în vara anului 1996 Caraman întreprinde un turneu de recitaluri în Anglia care îi dă speranțe de revenire vocală și profesională și pe scena operetei bucureștene. Din păcate în toamna aceluiași an intră în conflict deschis cu Dorin Teodorescu, directorul teatrului din acea perioadă, datorită plasării pe linie moartă a lui Caraman, în pofida dorinței acestuia de a revenii în câteva din rolurile care l-au
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Române fiind prezent pe străzile Bucureștiului, la Televiziunea Română, Radio și Piața Victoriei. În 1990 devine membru P.N.Ț.C.D și participă la mișcările de stradă antiguvernamentale din Piața Universității. Cristian Caraman este în continuare solist al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian din Bucureși, continuâdu-și în paralel și activitatea muzicală în bisericile protestante din România, precum și cariera universitară în cadrul Institutului Teologic Timotheus din București. Cristian Caraman este tatăl tenorului Emanuel-Cristian Caraman. Operă: Don Ottavio - Don Giovanni (W.A. Mozart); Tamino
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Muzică vocal simfonică: Cantata Profana (B. Bartók); Acis e Galatea (G.F. Händel); Cantata Jesus nahm zu sich die Zwölfe (J.S. Bach); Misa în C major “Coronation Mass” (W.A. Mozart); Carmina Burana (Carl Orff); Misa în Mi bemol (Franz Schubert) Operete: Zoil - Fântâna Blanduziei (Cornel Trăilescu); Esenstein - Die Fledermaus (J. Strauss); Ottokar - Der Zigeunerbaron (J. Strauss); Caramello - Eine Nacht in Venedig (J. Strauss); Luiz - The Gondoliers (W. S. Gilbert and A. Sullivan); Tony - The West Side Story (L. Bernstein); Marco Polo
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
1983- Cristian and Mariana Caraman, Kebba Muzic, USA, 1999; CD - The Puzzle, Trans World Radio, București, 2003; CD - Great Romanian tenors, Kebba Muzic, 2003; DVD- Centenarul Richard Wurmbrand, Dirijorul Coralei, Master Media, 2009; CD - Arii și duete din Opere și Operete, Placa Music, 2010 "Genuri ale Muzicii Protestante" "Muzica Protestantă Modernă", "Repere Istorice ale Muzicii Protestante"
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
de Radio și Televiziune, fiind editate pe CD-uri, casete sau discuri vinyl. A semnat partituri muzicale pentru filme artistice de lung metraj, filme muzicale, muzicaluri pentru copii și tineret, show-uri de televiziune, muzică pentru copii, spectacole de revistă, operetă, etc. Compozitorul a recunoscut însă că a scris "câteva" piese corale închinate partidului, fără texte, spunând că a făcut aceasta "mai mult de frică", cândva prin anii 1980. Nu cred că un compozitor care a scris piese de genul acesta
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
CD-uri și casete de autor 2. Discuri și casete de autor 3. Aproximativ 200 cântece editate pe albume CD, casete, discuri. •DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru contribuția de seamă în crearea Musicalului Românesc pentru copii acordată de Teatrul Național de operetă „Ion Dacian” și Umiunea scriitorilor din România 2003 Tipărituri muzicale în țară și în străinătate Jurii naționale și internaționale Ca solist vocal a imprimat peste 40 de melodii, prezente la Radio, Televiziune sau pe CD-uri, casete si discuri. De
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
propulsa în rândurile celor mai progresiști autori ai vremii prin tema socială atinsă; și anume drepturile omului și lupta de clasă în Europa. Ahmed Midhat a scris câteva creații care prin tehnica cu care au fost scrise se apropie de operetă. Cele mai cunoscute sunt: Dansatoarea sau Darviș Celebi „Cengi zahut Darviș Celebi” (1884) și Necunoscuta „Ziba”. În anul 1885 nuvela Inima „Gönül” va fi adaptată pentru teatru cu un alt titlu, Sentința inimii „Hukm-i dil.” Spre deosebire de ceilalți exponenți din prima
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
este un film românesc de comedie realizat în 1927 - 1928, în regia lui Ion Timuș. Scenariul l-a scris Ion (Jean) Georgescu, după o operetă localizată de Paul Gusty. Într-un sat oarecare moare boierul Amedeu Crainic, lăsând o moștenire consistentă, dar condiționată de o clauză matrimonială. Astfel, primul dintre doi tineri (care nu știu unul de celălalt) care se va căsători va primi moștenirea
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]