1,791 matches
-
publicului. Iulian, actor de mare rasă, deși nu trecuse nici măcar clasele Conservatorului din București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
reîntoarce. Dar înfrângerea cea mai mare era a Comitetului teatral care alesese, spre a o premia, cea mai slabă lucrare a maestrului. Se discuta, mai demult, dacă pe scena Teatrului Național se cuvine ori nu se cuvine să se reprezinte opereta. Părerile erau împărțite. Erau partizanii rolului educator al teatrului, partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cuvine să se reprezinte opereta. Părerile erau împărțite. Erau partizanii rolului educator al teatrului, partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partizanii teatrului-școală și erau și ceilalți: partizanii teatrului-petrecere. Dar la urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar greoaie și fără joc de scenă, nu putu mișca publicul. ștefan Iulian, plin de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
urmă a biruit părerea acelora cari au susținut cum că, oricare ar fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar greoaie și fără joc de scenă, nu putu mișca publicul. ștefan Iulian, plin de talent și de vervă, nu învățase rolul. șt. Mateescu, de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ștefan Iulian, plin de talent și de vervă, nu învățase rolul. șt. Mateescu, de obicei actor cu succes, de data aceasta fu mai pe jos de orice critică. Singură Ana Dănescu a fost în rol și a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
învățase rolul. șt. Mateescu, de obicei actor cu succes, de data aceasta fu mai pe jos de orice critică. Singură Ana Dănescu a fost în rol și a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și critica fură mulțumiți de opera română, care a debutat foarte satisfăcător cu Lucia de Lamermoor. Sâmbătă la 28
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române la teatrul național] Dar dacă opereta se prezintă în condițiuni mediocre, publicul ca și critica fură mulțumiți de opera română, care a debutat foarte satisfăcător cu Lucia de Lamermoor. Sâmbătă la 28 septembrie s-a deschis stagiunea Operei române în sala Teatrului Național cu Lucia de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un public destul de numeros, cu talentul și jocul conștiincios al protagoniștilor. La sala Orfeu, artistul I.D. Ionescu stetea în capul unei trupe de varietăți unde canțoneta și cupletul de actualitate țineau locul principal. La sala Bossel juca o trupă de operetă germană. Cinematograful nu apăruse încă, dar Bucureștiul avea 4 teatre. La Teatrul Național, colonelul Bengescu-Dabija citește în fața Comite tului teatral capodopera sa Pygmalion, căreia i se face o primire entuziastă. Toată critica laudă cu mari elogii noua lucrare. La reprezentație
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-na Grigore Ventura, Filip cel Bun - Iancu Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa de operetă germană a fost înlocuită de o trupă de ope retă franceză, sub direcțiunea d-lor Claudius și Sandré. Acum viața politică absoarbe aproape totul în România. Apropiindu-se sesiunea parlamentară, liberalii de toate nuanțele din opoziție se întrunesc și și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
toți oamenii cu dare de mână au plecat din București. Claymoor spune în cronicele sale că „Bucureștii s-au golit“. Căci pentru clasa de sus, când au plecat boierii, n-a mai rămas nimeni. D-abia dacă o trupă de operetă franceză mai poate trăi jucând la grădina Stavri din strada Academiei. Într-o seară era beneficiul uneia din cele mai frumoase artiste, dar tot pentru seara aceea erea anunțată o eclipsă de lună. Coincidență diabolică: tocmai în clipa în care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
27 ianuarie/8 februarie 1878, pp. 447 și 449). La 31 ianuarie se încheie armistițiul între turci și toți beligeranții: termenul de renunțare la armistițiu e de trei zile. [diverse] în București la sala Bossel joacă o trupă franceză de operetă având o celebră stea, frumoasa și talentata artistă Keller. Aceasta a adus pentru prima oară în România operetele lui Offenbach, Lecocq și alții, precum: La Fille de Madame Angot, La Belle Hélène, Les Brigands, La Grande duchesse de Gérolstein etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toți beligeranții: termenul de renunțare la armistițiu e de trei zile. [diverse] în București la sala Bossel joacă o trupă franceză de operetă având o celebră stea, frumoasa și talentata artistă Keller. Aceasta a adus pentru prima oară în România operetele lui Offenbach, Lecocq și alții, precum: La Fille de Madame Angot, La Belle Hélène, Les Brigands, La Grande duchesse de Gérolstein etc. Succesul acestei artiste e foarte mare și mulți ani în urmă s-a vorbit în București de această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Lecocq și alții, precum: La Fille de Madame Angot, La Belle Hélène, Les Brigands, La Grande duchesse de Gérolstein etc. Succesul acestei artiste e foarte mare și mulți ani în urmă s-a vorbit în București de această divă a operetei. Parlamentul votează legea răspunderii ministeriale. Armistițiul încheiat între turci și beligeranți provoacă o nouă fierbere mare în țară. Emoțiunea e pricinuită de faptul că Rusia a încheiat armistițiul fără să consulte și România și fără să-i dea voie a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trupe numeroase către Galipoli, Bosfor și Dardanele. Anglia protestează energic și amenință să intre în acțiune. în luna martie, Camera votează legea prezintată de ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, prin care se desființa clauza penală la contractele în bani. Trupa de operetă franceză Keller trece să joace la Teatrul Național. Situația externă se încordează. Austria nu poate vedea cu ochi buni întărirea prea mare a Rusiei în Pen in sula Balcanică, pe de altă parte Anglia pune cu hotărâre piciorul în prag
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
evreii s-au pus în grevă, iar românii n-au secondat deloc încercarea antisemită. Și astfel trupa Vlădicescu-Tardini fu silită să plece. Vara aproape nu era spectacol în București. Din când în când câte o trupă de comedii sau de operetă franceză, câteodată câte o mică trupă de varietăți germană. Cinematograful nu era descoperit. Circ de vară nu mai venea, toată lumea „bună“ pleca în străinătate, așa că toată distracția se reducea la orchestrele care cântau în câteva grădini restaurant. Grădinile cunoscute și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prin care fostul rege Mihai primea titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Proiectul legii a fost redactat și expus de Mihai Manoilescu. La dezbaterea legii, Nicolae Iorga s-a opus adoptării, arătând că „acest titlu este slavon și de operetă, și că Alba Iulia nu înseamnă nimic în istoria noastră”. Legea a fost votată, totuși. Apoi a fost votată legea ce anula măsura adoptată la 4 ianuarie 1926, de acceptare a renunțării lui Carol la calitatea de prinț moștenitor. Această
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mergeam mereu la teatrele noastre naționale: Teatrul Mic îmi era cel mai drag (cu Ștefan Iordache, Poldi Leopoldina Bălănuță, Valeria Seciu, Monica Ghiuță și toți ceilalți), dar și Naționalul, Nottara, Bulandra, Comedia, Foarte Mic-ul, și mai departe Opera sau Opereta. Cinemateca, întâi la Sala Palatului, apoi Sala, toată mov, de pe Eforie... Galeriile de artă, vernisajele, lumea cosmopolită și aerisită, atâția prieteni și oameni cu care împărtășeam bucuria de a pluti în imaginarul și creația ce ne apăra de frustrările și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o brută, avea talent muzical și o voce baritonală foarte frumoasă, cânta și fluiera diverse arii de operă și operetă înainte de a-și alege victima. Tot el a observat că, după Paștele din 1951, Zaharia și-a schimbat atitudinea, lipsind mult mai des din cameră și devenind 'absent, gânditor și melancolic'. După eliberarea din închisoare a trăit complet izolat într-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul acestei credințe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârșitul unei operete prea lungi - căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj și de amintirea regretatului Pompiliu Pipoș” ... Dar la Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni adunați în societatea politică „Concordia”, sub conducerea boierului Grigorcea. Director al ziarului era Pompiliu Pipoșiu. Prin articolele sale hotărâte, energice și pline de avânt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și la alte periodice. El redacta Buciumul de la Câmpulung, o revistă politicoliterară, unde era avocat. Era prezent mai ales prin versuri cu tematică erotică, meditativă sau patriotică. Alături de Tudor Flondor și C. Berariu este coautorul lui „Moș Ciocârlan” - libret de operetă. Poemul său „Zile negre” (1892) este o încercare de a înțelege traiul la sate, dar se încurcă în construcția justificărilor a ceea ce e fericirea... În preajma gândului, revistă de cultură generală, apare la Cernăuți în noiembrie 1932 - mai/iunie 1933. Apărea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în cinci categorii: staliniștii de totdeauna ce-și află în neostalinismul actual prilej de a continua să se afirme; extremiștii de dreapta regăsind în "era Ceaușescu" ceva din tarele unui naționalism exacerbat (de data aceasta, condensat într-un fel de "operetă revoluționară"); pseudoscriitorii de altădată agățîndu-se de "actualitate" pentru o supraviețuire cu orice preț; "oamenii noi" ai "erei Ceaușescu" care, lipsiți de orice vocație pentru cultură și artă, se instalează în propagandă și tinerii fără tinerețe, îmbătrînind de bunăvoie spre a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]